Milioane de oameni au intors spatele unei Romanii a tuturor posibilitatilor. Spiritul si litera spagii, salariul-fantoma pe care nu-l vezi pe cartea de munca, principiul sfint ca daca furi un ou esti un bou si daca furi mult si bine ajungi departe i-au facut sa se hraneasca cu vise pe alese.  Pentru visul american, canadian, australian sau neozeelandez n-au mai tinut cont nici de frica, nici de nostalgie, au strins cureaua, au vindut tot, s-au imprumutat pe unde au apucat si au plecat sa-si caute norocul la capat de lume. Desi, in ultimii ani, milioane de romani isi rup spinarea pentru un ban in plus la negru in Europa, Canada tot inghite legal capete scolite, Australia ia miini iscusite, America vrea imigranti cistigati la Loteria Vizelor sau genii recoltate din universitatile romanesti, iar Noua Zeelanda crapa usa celor cu loc de munca asigurat. Oricit de multa speranta te-ar impinge de la spate, cind dai tara-mama pe tara adoptiva nu-ti gasesti intotdeauna un loc cald la sinul ei. Unii pot spune ca au in sfirsit ce si-au dorit, altii pling dupa viata de acasa.  Despre cum, cit si ce te costa sa-ti traiesti visul vorbesc in continuare si cei care vad jumatatea plina, si cei care vad jumatatea goala a paharului emigrarii.

Tipuri de emigrare

Emigrarea umanitara (azil, refugiere), acceptata doar pentru acele persoane a caror viata este in primejdie in tara natala sau de rezidenta. Fiecare caz in parte este studiat conform normelor de tratare a refugiatilor impuse de ONU. In marea majoritate a cazurilor, cetatenii romani nu mai pot invoca acest procedeu de emigrare deoarece Romania este acceptata ca o tara democratica.

Emigrarea oamenilor de afaceri sau a investitorilor este acceptata pentru acele persoane care au un anumit capital (peste 500.000 de dolari), pe care doresc sa il investeasca intr-o afacere proprie ori sa devina actionari la o afacere deja existenta in tara de emigrare. Banii trebuie sa provina din afaceri sau investitii anterioare si sa fie liberi de orice debit.

Emigrarea prin sponsorizare se poate face doar de persoanele care au rude foarte apropiate in tara in care doresc sa emigreze (sot/sotie, logodnic/logodnica, parinti, copii). In acest caz, ruda va trebui sa isi ia angajamentul si sa faca dovada fondurilor necesare de intretinere a emigrantului sponsorizat. Intretinerea emigrantului se va face pina la obtinerea de catre acesta a cetateniei (sau timp de 10 ani pentru Canada).

Emigrarea prin contract de munca se poate face doar in Statele Unite. Este nevoie de un contract de munca din partea unei companii americane, contract ce trebuie sa aiba aprobarea US Department of Labour, care sa arate ca strainul angajat nu ia locul nici unui american. Pe baza acestui contract se obtine viza permanenta de munca, iar dupa un an de munca in SUA se poate cere rezidenta permanenta (Green Card).

Emigrarea persoanelor independente este posibila pentru oricine intruneste sistemul de evaluare impus de Ministerul de Emigrare al tarii respective. Acest sistem este general valabil, indiferent de nationalitate, etnie, sex, religie. Daca se indeplineste punctajul de emigrare, cazierul este curat, starea de sanatate corespunzatoare, atunci se poate depune dosarul de emigrare, se platesc taxele aferente si veti putea sa emigrati cu certitudine in tara aleasa. In momentul emigrarii, toti membrii familiei obtin rezidenta permanenta a tarii respective, deci toate drepturile cetatenesti. Rezidenta trebuie folosita cel putin sase luni pe an in tara in care ati emigrat, altfel se poate  pierde.

Obstacole

Nu puteti emigra in SUA daca nu aveti liceul sau o scoala profesionala de doi ani terminata.
Nu puteti emigra in Canada daca nu aveti minimum un an vechime in munca ori nu stiti deloc engleza sau franceza.
Nu puteti emigra in Australia daca nu aveti minimum 12 clase si vechime cel putin doi ani de munca, nu aveti cunostinte medii de limba engleza ori aveti peste 35 de ani.
Nu puteti emigra in Noua Zeelanda daca nu aveti minimum doi ani vechime in munca, daca nu aveti liceul sau o scoala profesionala terminata ori nu aveti cunostinte medii de limba engleza.

Peste 10 milioane de romani peste granita

Guvernul Romaniei s-a declarat neputincios cind s-a pus problema furnizarii unor date estimative despre numarul de romani stabiliti legal in afara granitelor, desi Departamentul pentru romanii de pretutindeni, din cadrul executivului, ar trebui sa aiba detalii despre situatia acestora. Ca atare, am fost nevoiti sa apelam la site-uri neoficiale pentru a intra in posesia acestor date. Rezulta ca aproximativ trei milioane de romani sint stabiliti legal in Europa si America, iar numarul celor care se afla in strainatate fara forme legale se ridica, potrivit datelor furnizate de Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, la peste 600.000, dar exista posibilitatea ca cifra sa fie mult mai mare. In afara Romaniei traiesc insa in jur de 10 milioane de romani. In fosta Uniune Sovietica se afla, cu forme legale, in jur de 300.000 de romani. Aproape trei milioane de romani sint cetateni ai Republicii Moldova. In Ucraina traiesc 459.000 de romani, iar in Bulgaria doar 80.000. Calculele noastre nu ii includ insa pe romanii care au intrat in Europa dupa ridicarea vizelor.

Emigrant in Europa

Romanii au ales sa emigreze in Europa si inainte de '89, si dupa. Inainte de Revolutie a existat o emigrare in masa a sasilor din Banat si Transilvania, care au hotarit sa plece in Germania, parasindu-si proprietatile, ocupate abuziv de tigani. Dupa Revolutie, multi tineri si-au incercat norocul in batrina Europa. Dar marele exod al emigrantilor romani a venit o data cu ridicarea, de la 1 iunie 2002, a vizelor in spatiul Schengen, cind conationalii nostri au plecat cu mic, cu mare in Austria, Italia, Spania, Luxemburg, Germania, Marea Britanie. O parte au plecat prin contracte de munca, iar cealalta parte au emigrat ilegal. De cind cu ridicarea vizelor au aparut anumite subterfugii, prin care romanii stau citeva zile intr-o tara, apoi pleaca in alta, putind astfel sa stea permanent in Europa, fara sa ceara viza de sedere. Dupa ultimele calcule, in Europa traiesc legal aproape un milion de romani, cei mai multi fiind in Germania: 550.000 sasi si svabi, plus 150.000 de azilanti.  In Franta sint 60.000 de romani, in Italia 25.000, Austria 23.000, iar in Elvetia citeva mii.

Fazele integrarii, in viziunea emigrantilor

Chiar daca dai cu inima usoara tara-mama pe una adoptiva, nu te cuibaresti din prima zi la pieptul ei. Entuziasmul te paraseste repede si te lasa cu indoiala si nostalgia pe cap. Daca le rezisti, abia in citiva ani mama adoptiva devine mama buna. Pina atunci, treci prin etapele socului cultural.

Faza 1. “Incintarea” - ca atunci cind calatoresti undeva pentru citeva zile sau saptamini, si totul iti pare minunat).

Faza 2: “Dezamagirea” - cind realizezi ca lucrurile nu sint chiar asa roz, nu intelegi ce se intimpla in jurul tau, te simti singur, incepi sa te indoiesti de tine insuti. Tara de unde ai emigrat ti se pare minunata si cauti compania celor care sint in aceeasi situatie cu tine, ca sa-ti reversi minia asupra societatii “in care esti obligat sa traiesti”. Este faza in care cei mai multi emigranti se intorc in tara-mama.

Faza 3: “Inceputul schimbarii” -  in care, inconstient de cele mai multe ori, incepi sa te adaptezi, sa-ti faci prieteni nu numai intre conationali.

Faza 4: “Integrarea” - in care te simti ca acasa in tara in care ai emigrat, dar, intorcindu-te in tara de origine, ai trece printr-un proces asemanator de soc cultural.

2.000.000 de emigranti pe an

Un raport al ONU  din 2003 referitor la emigrare arata faptul ca, anual, doua milioane de oameni isi vor parasi tara natala, emigrind in Occident pina la jumatatea secolului

De doi-trei ani, “vinatorii de capete” din Quebec vin periodic in Romania sa puna “capcane” in care multi isi doresc sa cada, cu catel si cu purcel. Agenti de emigrare din provincia canadiana francofona Quebec tin conferinte in toate orasele mari de la noi pentru a-i convinge pe oamenii cu studii superioare sa-si exploateze capitalul intelectual in Canada.

Quebecului ii plac romanii. “Sint albi, sint profesionisti, foarte muncitori si vorbesc limbi straine”, explica Rodica Stanculescu, responsabila biroului din Romania al unei cunoscute firme canadiene de consultanta pentru emigrare. Guvernul canadian si-a propus sa primeasca peste 200.000 de imigranti pe an. Dintre toate provinciile canadiene, Quebec a mers insa cel mai departe. A vrut sa- si aleaga singur emigrantii si, mai ales, sa faca acest lucru repede. Daca pentru restul Canadei trebuie sa astepti trei ani pina sa te vezi acolo si, in plus, sa ai zece mii de dolari canadieni in buzunar, in Quebec poti ajunge in sase luni si cu doar trei mii de dolari canadieni asupra ta. Din cele aproximativ 5.000 de vize de rezident permanent pentru profesionisti, acordate romanilor anul trecut de guvernul canadian, 3.500 au fost pentru Quebec. “Este o situatie tipica pentru Romania, unde oficialitatile din Quebec isi promoveaza sistematic programul de emigrare. Vin aici fiindca oamenii sint bine pregatiti, vorbesc fluent engleza sau franceza, uneori pe amindoua, ba chiar si o a treia. Nu gasesti oriunde in lume combinatia asta”, stie sigur managerul programului de emigrare si vize din cadrul Ambasadei Canadei, Kenneth Lawrence.

Cit costa emigrarea:

Taxa de procesare a dosarului: 300 de dolari canadieni pentru aplicantul principal si cite o suta de dolari pentru fiecare membru al familiei
Taxa de viza (pentru cei alesi): 715 dolari americani de persoana
Suma minima de subzistenta de 2.500 de dolari canadieni pentru o persoana si 5.000 de dolari canadieni pentru o familie cu doi copii.
Biletul de avion: 400-500 de dolari americani de persoana

Canada
Suprafata: 9.970.600 km patrati
Populatia: peste 30 milioane de locuitori
Capitala: Ottawa
Orasele principale: Toronto, Montreal, Vancouver
Moneda nationala: dolarul canadian 24.131 de lei / 1 CAD
Limba: engleza 61%, franceza 24%, limbi indigene 1%, altele 14%
Religia: romano-catolica, protestanta
Forma de guvernamint: confederatie condusa de regina Marii Britanii, prin intermediul unui guvernator general

Canada este cea de-a doua tara ca marime din lume (dupa Rusia), cam cit 50 de Romanii la un loc. Aproape 90% din suprafata nu are locuitori permanenti, iar 80a din canadieni locuiesc in mari centre aflate in apropierea granitei sudice, majoritatea in provinciile Ontario si Quebec.

Choisissez Le Quebec!

Alegeti Quebec!
Asa incep anunturile publicitare din presa care ii indeamna pe tinerii cu studii superioare sa emigreze in provincia francofona din Canada Radu Rusu, profesorul de matematica din Botosani, in virsta de 30 de ani, s-a saturat sa o duca “bine” in Romania cu un salariu de patru milioane, adunat din ore suplimentare, dirigentie, salariu de merit si pregatirea olimpicilor.

 “Regula supravietuirii sint meditatiile. Inainte si dupa orele de la scoala faceam pregatire pentru liceu, facultate sau olimpiada. N-aveam nici un weekend liber si, cu toate astea, nu ne ajungeau banii”. A strins cureaua, si-a vindut apartamentul cu 200 de milioane si s-a imprumutat de la un cumnat plecat la munca in Spania ca sa scrie cu incredere pe cererea de viza ca el vine in Canada cu o nevasta, doi copii si zece mii de dolari canadieni. “La interviu am negociat sase mii, ca stiu si ei ce salarii au profesorii si, cind am ajuns, dupa ce am platit biletele de avion, am declarat doua mii. N-am auzit pe nimeni sa fi fost respins din cauza banilor. Interviul le arata cit de bine le vorbesti limba si cit esti de motivat. Daca vrei sa pleci in Quebec nu prea e recomandat sa vorbesti in engleza”. Pina  sa-si echivaleze studiile si sa primeasca permisul de predare, Radu sta pe ajutorul social la care orice emigrant are dreptul daca nu lucreaza: “Cu tot cu alocatiile pentru copii, sint vreo 1.600 de dolari canadieni, din care 700 sint toate cheltuielile: chirie, intretinere, telefon si Internet. De restul 900 iti permiti grozav de multe. Am, dupa sase luni de Canada, ce n-as fi avut niciodata in Romania: un apartament mai mare, mai calduros, mai bine mobilat, calculator, DVD, camera digitala si, cel mai important, timp liber”. In Canada totul se plateste. Cind se va angaja ca profesor de matematica, Radu o sa aiba un salariu de trei-sapte mii de dolari canadieni pe luna si un impozit de 35 la suta: “O sa platesc pentru aia care vin in Canada si stau, cica, pe banii statului!”
Dupa ce a terminat Facultatea de Fizica si a fost vreo patru ani asistent de cercetare, Dan Nita a lucrat pe bani buni la una din cele doua mari companii de telefonie mobila din Romania, pina in 2000. Cum nu se impaca deloc cu gindul ca, din punct de vedere profesional, ajunsese pe o linie moarta, s-a hotarit sa emigreze in Canada, asa cum o facusera si o parte din cei mai buni prieteni ai sai. Dupa o luna de cautari, a gasit o slujba ca agent de vinzari la o mica firma manufacturiera. Stia de acasa ca cine are carte are si parte, asa ca s-a apucat sa faca o scoala canadiana, scapind astfel si de echivalarea diplomelor. Echivalarea cursurilor din Romania te costa doar o suta-doua de dolari,  dar cu greu sint recunoscute in Canada.

Canada vrea in mod special emigranti cu carte, pe care ii evalueaza si ii selecteaza dupa criterii riguroase, numai ca, o data ajuns acolo, pentru un licentiat nu e deloc floare la ureche sa gaseasca un loc de munca potrivit calificarii sale. “In 1999 si 2000 s-au facut angajari masive in IT. Era de ajuns sa spui ca stii sa programezi sau sa instalezi si sa intretii o retea de calculatoare ca sa ai un serviciu foarte bine platit. Un studiu facut atunci de o agentie guvernamentala spunea ca, in citiva ani, pentru fiecare om care lucreaza in IT vor exista sase sau opt joburi. Totul a fost un balon de sapun.  Acum, pentru fiecare job exista, probabil, 50 de candidati”, considera Dan Nita. Un fenomen neasteptat, care a dus la disparitia multor slujbe bine platite, este faptul ca majoritatea marilor companii si-au mutat departamente intregi de IT, plati, contabilitate sau servicii clienti in Asia datorita fortei de munca ieftine. “Vor exista din ce in ce mai putine slujbe care sa faca apel la romanii cu studii superioare. Eu nu stiu de ce guvernul Canadei mai selectioneaza pentru emigrare oameni cu facultate. Meseriasii sint foarte bine platiti. Stiu electricieni in constructii care cistiga 60 de dolari pe ora sau instalatori care isi cumpara a cincea sau a sasea casa”, zice mai in gluma, mai in serios Dan Nita, adaugind ca licentiatii care vor sa emigreze ar trebui sa invete o a doua meserie, mult mai practica.
Daca ti-ai rezolvat problema banilor, in Canada traiesti relaxat. Te simti in siguranta cind traversezi noaptea parcuri intuncate, ai gratis acces la piste de ciclism, terenuri de sport bine intretinute, piscine in aer liber, iar salile de sport sint foarte ieftine in comparatie cu cele din Romania. Iarna e frig de nu mai poti, dar macar  mergi la schi in apropierea orasului cu bani putini.
Canada nu te lasa sa mori de foame. Daca nu ti-ai gasit o slujba in trei luni de la sosire, primesti un ajutor social din care iti poti trimite copiii la gradinita sau la scoala. Copiii beneficiaza de o asigurare medicala gratuita, chiar de la venire, iar adultii numai in cazul in care nu au de lucru. Daca nu-ti permiti sa-ti platesti facultatea, o faci pe datorie si o achiti in rate dupa absolvire. “Cei care vin pentru copii, daca prin asta inteleg educatie, mai bine nu mai vin. Nivelul este mult mai scazut decit in Romania si la invatamintul primar, gimnazial si liceal. Acum vreo trei ani a iesit mare scandal in Toronto cind s-a descoperit ca un procent destul de mare de elevi de liceu abia reusea sa citeasca silabisind”, povesteste Dan Nita.
7,5 $/ora este salariul minim in Quebec, dar numai 5a din populatie are salariul minim. Un muncitor cistiga 2.500 de dolari canadieni/luna, iar chiria unui apartament costa, cu incalzire si curent electric incluse, 700 de dolari/luna. Pe mincare cheltuiesti cam jumatate fata de cit te costa in Romania,  iar benzina e aproximativ un dolar/litru

Experienta canadiana iti taie din salariu

Dan Ionescu, administrator de sistem, in virsta de 36 de ani, s-a izbit de o alta realitate canadiana. “In cazul in care prinzi o slujba, salariile sint sub cele ale canadienilor pentru ca aproape peste tot ti se cere
asa-numita experienta canadiana. De unde sa ai la inceput? Asa primesti mai putini bani si iti gasesti greu de lucru”.
Guy Nolin, responsabil cu informarea in cadrul Serviciului de Imigrare al Quebecului, spune ca, inca din toamna anului trecut, departamentul sau a avut discutii cu angajatorii pentru a-i determina sa renunte sa le ceara emigrantilor experienta canadiana. “Ministrul nostru, care pregateste noi masuri, a subliniat de multe ori in discursuri ca procedurile de angajare trebuie sa se adapteze la realitatile unei societati care isi doreste si are nevoie de imigranti. Ca in fiecare tara, si aici unii tind sa fie mai conservatori atunci cind isi aleg angajatii, dar efortul nostru de a le vorbi despre calitatile profesionale ale imigrantilor ar trebui sa diminueze treptat numarul angajatorilor reticenti.”
Societatea canadiana este mult mai toleranta fata de emigranti decit cea europeana. Cea mai mare emigratie in Canada este cea chineza, urmata de cea indiana. “In Quebec, romanii sint pe locul cinci ca emigratie. Eu am trait un soc al civilizatiilor. Cind vezi atit de multi chinezi, negri, arabi, indieni pe strada si auzi vorbindu-se atitea limbi, iti pierzi, parca, din identitate. Afli foarte multe despre locuri, obiceiuri si religii pe care nu le gasesti in carti. E ca si cind ai calatori stind pe loc”.

Meseriile cautate

Grila canadiana  de emigrare cuprinde patru categorii de meserii. Cele mai multe puncte sint obtinute daca esti director sau presedinte de companie, puncte mai mult decit multumitoare primesti daca esti inginer, programator, profesor, expert in resurse umane sau daca lucrezi in PR si comunicare. Cit sa se strecoare pe usa Canadei primesc si electricienii, instalatorii si mecanicii. Demonstrezi ca ai un grad de adaptabilitate ridicat daca ai acolo rude si prieteni sau ai mai studiat ori lucrat in Canada.
Pentru Quebec, viza o iei fara bataie de cap dupa ce obtii certificatul de selectie emis de Serviciul lor de Emigrare de la Viena.  Mai intii iti trimiti dosarul la Viena si, daca Serviciul de Emigrare considera ca ai putea face parte dintre cei alesi, esti chemat la un interviu in Bucuresti, in functie de care primesti certificatul de selectie.
In drumul spre pamintul fagaduintei poti alege sa fii ghidat de o firma de consultanta in emigrare sau sa mergi pe cont propriu. Firma incepe prin a-ti cintari sansa, contra sumei de aproximativ 100 de euro de persoana sau 135 de euro pentru cupluri, si daca nu meriti atentia Canadei esti trimis la studii sau la adunat experienta profesionala. In schimb, daca firma de consultanta vede ca sansa ta e grasa si frumoasa, iti intocmeste un dosar pe care il depune la ambasada si te antreneaza pentru interviu, totul contra sumei de 1.000 de euro.

Cea mai usoara cale de a pleca in America este Loteria Vizelor. Sistemul, atit de popular la noi, pune la dispozitia unor persoane selectionate aleatoriu din tarile cu rate scazute de emigrare in SUA un numar maxim de 50.000 de vize de emigrare anual.

Vizele sint distribuite pe sase regiuni geografice, un numar mai mare fiind acordat regiunilor cu o rata de imigrare mai redusa si cu neacordarea nici unei vize tarilor care au trimis mai mult de 50.000 de imigranti catre SUA, in ultimii cinci ani. In cadrul unei regiuni geografice, nici o tara nu poate primi, intr-un an, mai mult de 7a (in jur de 3.500 de persoane) din numarul de vize disponibile anual. In fiecare an, aproximativ 2.000 de romani au cistigat Loteria Vizelor. La Loteria Vizelor 2003 au fost selectati 1.636 de romani, desemnati aleatoriu din cele 6,2 milioane de cereri primite din toata lumea intre 1 octombrie 2001 si 31 octombrie 2001. Pentru Loteria Vizelor, un candidat trebuie sa aiba diploma de bacalaureat (definita in SUA ca absolvirea a 12 clase elementare si secundare de invatamint) sau doi ani de experienta in ultimii cinci ani intr-o ocupatie care presupune cel putin doi ani de calificare sau experienta pentru a profesa. Dovada aptitudinilor profesionale se face cu cartea de munca. Pentru Loteria Vizelor din 2005, inscrierile au avut loc in perioada 1 noiembrie - 30 decembrie 2003. Aplicantii vor fi selectati la intimplare de un calculator, din toate formularele de inregistrare calificate.

Statele Unite ale Americii

Suprafata: 9.363.123 km patrati
Populatia: 265.765.000
Culte: protestantism, catolicism
Capitala: Washington
Limba oficiala: Engleza
Diviziuni administrative: 50 de state si un district federal (District of Columbia)
Organizarea de stat: Republica prezidentiala, stat federal
Conditii naturale: Clima este, in linii mari, temperata in jumatatea nordica, avind nuante oceanice pe coasta nord-atlantica (moderate de prezenta curentului rece al Labradorului) si nord-pacifica si subtropicala in sud, datorita vecinatatii tropicului
Orase principale: peste trei sferturi din populatia SUA este concentrata in orase. Pe teritoriul Americii se afla cele mai multe aglomeratii urbane de pe glob, inclusiv cele mai multe megalopolisuri: BOSHWAH, al Marilor Lacuri si cel californian. Orase mari: New York (7.323.000 locuitori), Los Angeles (3.500.000 loc.), Chicago (2.800.000 loc.), Huston (1.700.000 loc.), Philadelphia (1.600.000 loc.), San Diego (1.200.000 loc.), Dallas(1 000 000 loc.).
Invatamint: peste 50.000.000 de elevi si 10.000.000 de studenti; peste 380 de universitati
Ocrotirea sanatatii: peste 2.500.000 de paturi de spital, peste 400.000 de medici, 1 medic/550 locuitori.

Loteria vietii

Alte modalitati de a ajunge in SUA

In afara de Loteria Vizelor, mai pot ajunge in Statele Unite rudele de gradul I ale unui cetatean american (sotul ori sotia, vaduvii ori vaduvele si copiii minori necasatoriti ai unui cetatean american).

Celor care emigreaza in America in baza unui contract de munca le sint puse la dispozitie anual un numar total minim de 140.000 de vize. Pot beneficia de acestea persoanele cu aptitudini deosebite in domeniul stiintelor, artelor,  invatamintului, afacerilor sau sportului; profesori si cercetatori de marca, precum si unii presedinti si directori executivi de companii multinationale (28,6a). Mai sint inclusi aici membri ai unor profesiuni, referindu-se in mod special la persoane cu studii superioare in diferite domenii. Mai beneficiaza de aceste vize persoanele cu studii medii, muncitori calificati si necalificati, cu diferite profesii, care au bacalaureatul, muncitori calificati cu cel putin doi ani de experienta, precum si alti muncitori care sint calificati in meserii pentru care exista o mare cerere pe piata muncii in SUA (28,6a). Mai sint luati in calcul si emigrantii speciali - anumiti slujitori ai religiei, pastori sau preoti, angajatii unor organizatii internationale si membrii de familie ai acestora, precum si actuali sau fosti angajati ai guvernului american cu recomandari (7,1a), dar si investitorii - persoane care creeaza locuri de munca pentru cel putin zece persoane care nu se numara printre rudele lor, printr-o investitie de capital intr-o noua societate comerciala in SUA. Capitalul minim necesar se situeaza intre 500.000 si 1.000.000 dolari, in functie de rata de ocupare a fortei de munca in respectiva zona geografica (7,1a).

Ce sanse au romanii din America sa lucreze in IT?

Daca il intrebi pe un american care este cea mai ceruta meserie la ora actuala, iti va raspunde simplu: specialist IT. De citiva ani buni, in Statele Unite s-a lansat o noua moda: se cauta din ce in ce mai multi specialisti in IT din Europa de est.  In aceasta situatie, tinerii dotati din Romania au sansa extraordinara de a fi angajati la firme de soft din SUA. Asta nu inseamna insa ca nu vor intimpina greutati in gasirea unui loc de munca.

Tinerii absolventi romani trebuie sa stie ca, in SUA, agentiile sint “intermediari” intre angajatori si solicitantii unui loc de munca. O companie americana nu are timp sa intervieveze sute de candidati de aceea ei apeleaza la o agentie care sa le trimita oameni “corespunzatori” pentru interviu. Astfel, o agentie, numita acum zece ani de “head hunter”, primeste mii de CV-uri, organizeaza interviuri, cere referinte. Apoi selecteaza oamenii in functie de cerintele pietei si trimit doar 1-3 la interviu. In 95a din cazuri, agentiile nu percep taxa de la client inainte. Dupa angajare ele sint platite direct de solicitant sau percep un comision de 10-50a din salariul acestuia.

In IT poti gasi doua tipuri de slujbe: full time sau pe baza de contract. In primul caz, apartii companiei, beneficiezi de asigurare medicala, dentara, de viata, de somaj. In cel de-al doilea caz, esti platit cu ora si nu beneficiezi de concediu, de sarbatori platite, de asigurare de somaj.

Potrivit ultimelor tendinte in tehnologia informatiei, in SUA programatorii profesionisti (angajati) cistiga din ce in ce mai bine, iar programatorii migrati din diverse alte profesii, din ce in ce mai putin. La ora actuala, mina de lucru este cea mai ieftina componenta a productiei de IT. Nu se mai importa programatori care sint ieftini doar un an-doi, ci se cauta mina de lucru mai ieftina la origini, de regula din Europa de est.

CV-ul, primul pas

Pentru  a reusi sa va angajati in acest domeniu, trebuie sa deveniti cei mai buni prieteni ai agentiilor. Ele au la mina 95a din oferte. Un ingredient important in reteta succesului dvs. peste Ocean este CV-ul. Forma grafica in care il prezentati este foarte importanta, excesele nefiind apreciate. Pe prima pagina trebuie prezentate propria persoana si experienta. Pentru fiecare subiect specificati exact specializarea si experienta (programator/administrator/utilizator/incepator/avansat/expert/numarul de ani). Prezentati istoria profesionala: compania, perioada, pozitia, ce ati lucrat acolo; alte job-uri: cursuri tinute pentru alte companii sau activitate universitara; publicatii. Adaugati detalii despre cursurile pe care le-ati urmat de-a lungul timpului: titlul cursului, compania; educatia: liceu si facultate, echivalarea lor cu titlurile locale, date de o universitate.

Topul salariilor in IT

Salariile specialistilor in Tehnologia Informatiei in Occident variaza mult, in functie de cunostinte, dimensiunea companiei si ramura industriala. Exista insa o medie a salariului lunar:
programator: 4.792-7.021 $
administrator retea: 3.687-5.208 $
inginer retea: 4.541-6.645 $
programator/administrator sistem: 4.270-5.604$
administrator de baze de date: 5.541-7.750 $
producator online: 2.916-3.750 $
web developer: 4.062-5.937 $
specialist QA (controlul calitatii): 3.958-5.312 $

11 emigranti romani in 1881

Statisticile nord-americane au inregistrat oficial, in 1881, 11 emigranti romani. Se estimeaza ca, in prezent, in SUA traiesc peste un milion de romani, comunitatea lor reprezentind un grup etnic de marime mijlocie.

Cultura si spiritualitate

Pentru a pastra vie spiritualitatea romaneasca pe pamint american au fost create asociatii si fundatii in diferite zone ale tarii. Prin intermediul posturilor de radio si televiziune din SUA se difuzeaza tot mai multe emisiuni in limba romana. La New York si Los Angeles functioneaza posturi de televiziune conduse de romani stabiliti in SUA. Un rol foarte important in pastrarea identitatii si spiritualitatii romanesti in America il are si Biserica.

Zone unde sint grupate comunitatile

Cea mai mare grupare de comunitati romanesti, numarind fiecare citeva zeci de mii de persoane, se afla in statele din nord-est, precum New York, New Jersey, Pensylvania, Ohio, Michigan, Illinois. Acestea au fost zone de destinatie ale primelor valuri de imigranti romani, care au sosit in America la sfirsitul secolului al XIX-lea. California si Florida sint destinatii mai recente de imigrare si se plaseaza dupa New York in privinta numarului de membri. In ultimii ani s-au constituit comunitati romanesti care se afla intr-un proces de consolidare si de crestere numerica, in state precum Oregon, Washington, Georgia, Texas, Arizona.

Organizatii romanesti in SUA

Printre cele mai cunoscute asociatii profesionale se numara Academia Romano-Americana de Arte si Stiinte (ARA) si Societatea pentru Studii Romanesti (SRS).
La nivelul intregului teritoriu, cea mai veche organizatie a romanilor din SUA este Uniunea si Liga Societatilor Romane din America, care grupeaza un numar de 32 de societati fraternale, din 15 state.

Viza in paradis

Noua Zeelanda are, la o suprafata comparabila cu a Romaniei si Basarabiei, luate la un loc, o populatie de patru milioane de locuitori, dintre care bastinasii maori nu-si petrec viata muncind: “Cind au venit ei cu pirogile pe insula, i-au gasit pe maori si i-au mincat. Cind i-au cucerit englezii, in loc sa se retraga cu demnitate in rezervatii, s-au imperecheat cu ei. Acum sint considerati maori cei care au 16 la suta singe bastinas. Ei le-au vindut pamintul englezilor prin tratatul de la Waitangi, iar acestia nu l-au platit nici pina-n ziua de azi. Cind mai vor niste bani, isi aduc aminte, o mai pun de o demonstratie si mai scot niste bani”. In insula de sud, cea mai putin populata zona, la 25.000 de oi vezi un cap de om. Citorva romani le-a venit gindul cel bun inainte de a pleca, s-au dus la Sibiu la ciobani, au invatat sa tunda oi si au scos bani frumosi din dezlinarea dobitoacelor cu parul cret. “Citeva milioane de locuitori nu pot sustine o economie dinamica, mai ales ca la ei se merge pe o industrie ecologica. Marea masa a emigrantilor o iau de la munca de jos. Unii au facut asta  citeva saptamini, altii citeva luni, altii toata viata. Multi romani si-au facut companii de tuns iarba. Daca ajung sa conduca doi oameni, zic ca sint directori. Se minte mult, nimeni n-o sa spuna ca a venit aici si a esuat”, comenteaza Stejarel Neculce pe seama povestilor de succes ale compatriotilor.
Pentru calculatoristi sau cei cu inalta calificare nu era o problema sa isi gaseasca servicii bine platite. La 16 ani, grija unui neozeelandez e sa-si ia lumea in cap, nu diplome. Calatoresc spre Canada, America sau Marea Britanie, in cautarea unei vieti de noapte mai bune. Cei atinsi de dor de casa se intorc si gasesc locurile de munca ocupate de emigranti scoliti in Europa sau Asia, motiv pentru care partidul nationalist neozeelandez a obtinut inasprirea legii emigratiei. De la jumatatea lui decembrie 2003, trebuie sa demonstrezi ca ai, timp de doi ani, un loc de munca asigurat, cu un salariu minim de baza de peste 3.500 de dolari neozeelandezi, si o experienta de citiva ani intr-o companie multinationala: “Cum sa-ti gasesti dinainte loc de munca? De pe Internet nu te angajeaza nimeni, ei vor sa te vada inainte. Voi l-ati angaja pe unul din Uganda care va cere o slujba pe Internet?”, spune Georgiana Lizescu, care a emigrat inainte de inasprirea legislatiei.

Georgiana Lizescu a auzit toata facultatea cind si cum vor pleca colegii ei in Noua Zeelanda. Nici nu-i trecea prin cap sa o intinda la doua zile de zbor, un pic mai jos de Australia, pe paralela 45, sa doftoriceasca neozeelandezi. Are in tara parinti cu stare, casa fatoasa, viitor relaxat la farmacia mamei. Dintre toti colegii, doar ea a plecat. Cind i-a ajuns, dupa facultate, la ureche faptul ca un amic isi face actele pentru Noua Zeelanda a intrat si ea in hora. In trei luni lucra intr-o farmacie din Tauranga: “Si ce daca ai mei au ce au? Ei azi sint, miine nu sint. Ma intereseaza ce pot sa fac eu”.

Georgiana sustine ca oamenii de acolo nu-si fac griji marunte: “Chiria, benzina sau mincarea nu sint o problema si nu au oameni ai strazii”. Pentru ea, Noua Zeelanda e un paradis: “Nimeni nu te intreaba cind pleci, ci daca nu vrei sa ramii. E o lume total diferita de Europa sufocata si mizerabila. Aici criminalitatea e aproape zero. Nimeni nu iti inchide usa, iar cele mai mici case au macar doua dormitoare si un living, numai cei foarte saraci stau in apartamente, cu chirie platita de stat. Toate casele au gradini pe care nimeni nu si le face dupa cum ii trece prin creier, ci cheama un designer de gradina”.

Ploaia, bat-o vina

Stejarel Neculce, patronul unei firme de consultanta pentru emigrare, stie ca, pina la urma, iei amenda daca nu te simti sa iti aranjezi gradina. Mai intii vin vecinii si ti-o fac si, daca tot nu te inghesui la treaba, vine primaria si te amendeaza. In “paradis” poti sa intri daca esti meteorezistent, ai ciorapii curati si nu te deranjeaza sa speli wc-uri. Daca dispozitia ta intretine o legatura de notorietate cu ploaia, n-ai de ce emigra in Noua Zeelanda: “Ploua nonstop din noiembrie pina in aprilie, iar in rarele momente cind iese, soarele nu te incalzeste, ci te arde ca un laser”, spune Stejarel Neculce.
La intrarea in Noua Zeelanda, trebuie sa-ti declari lenjeria intima la vama
Cum ai aterizat in paradis trebuie sa declari la vama lenjeria murdara. Stejarel Neculce ne-a descris pe scurt o intimplare al carei protagonist a fost un indian: “E celebru cazul unui mare jucator indian de golf, amendat ca a intrat cu ciorapi murdari in tara. Sint fantastic de civilizati, au toalete ecologice si pe traseele turistice din munti”, adauga Stejarel Neculce.

Noua Zeelanda

Departare de Romania: doua zile de zbor
Suprafata: peste 250.000 de km patrati
Capitala: Wellington
Forma de guvernamint: democratie parlamentara, seful statului este regina Marii Britanii, reprezentata de un guvernator general
Limba: engleza si maori
Religia: anglicana, prezbiteriana, romano-catolica
Moneda: dolar neozeelandez - 21.025 lei/1 NZD
Salariul minim este de 10 $ neozeelandezi/h. Chiria pentru o casa cu doua dormitoare si o sufragerie face, in orasele mari, 250-270 $. O “rabla” japoneza la mina a doua costa 500 $, iar benzina aprox. 1 $/l. In Noua Zeelanda si Australia nu poti sa te misti fara masina.

Mincarea: e foarte ieftina daca are e-uri. Inainte se vindea doar mincare ecologica. Abia de putina vreme neozeelandezii au spus da chimicalelor. Jumatate de an ploua cu nemiluita si, din cauza ca stratul de ozon este extrem de subtire, incidenta cancerelor de piele este, ca si in Australia,  foarte ridicata.

"Australienii, un fel de ardeleni"

“Pina acum doi ani, marea majoritate plecau spre Noua Zeelanda. Romanilor le era indiferent daca plecau acolo sau in Australia, dar Noua Zeelanda ii accepta mai usor. De cind cu inasprirea legislatiei, care a facut ca Noua Zeelanda sa aiba emigratie doar cu numele, se pleaca in Australia”, afirma Gabriel Stefanoiu, directorul unei firme de consultanta pentru emigrare. O data ce ti-ai depus dosarul pentru Australia, gindul ca nu vei obtine viza nu are cum sa te umple de necaz. Stii cum stai.

“Nu conteaza studiile”

Intii porti o corespondenta bogata cu autoritatile australiene, ca sa iti echivalezi inca din Romania calificarea, vezi de pe site-urile de emigrare cite puncte fac meseria si experienta ta profesionala si dovedesti ca engleza ta e bunicica cu testul IELTS, la care trebuie sa obtii 4,5 puncte.  Daca aduni cu totul 120 de puncte, iti depui dosarul si stai linistit. “In Australia nu conteaza studiile. Tot ce se lucreaza cu miinile e bine cotat. Lacatusii, mecanicii si electricienii iau maximum de puncte - 60, pe cind un economist ia 50”, spune Irina Buzila, ofiter de vize la Consulatul Australiei. “Australienii sint un fel de ardeleni. Muncesc pina seara tirziu, dar au pauza de masa, de cafea, de tigara, de povestit - nu scapa nici un prilej sa-ti spuna ce au facut sau ce vor face in weekend. La timpul de lucru, eficienta nu e tocmai pe masura. Sint politicosi, corecti, nu se implica emotional prea mult nici in munca, nici in relatiile cu colegii. Beau foarte mult, inclusiv femeile, si fac mult sport”, spune Dragos Zamfirescu, un doctor plecat la specializare in Australia.
Dragos Zamfirescu a avut ocazia sa cunoasca bine comunitatea romaneasca: un preot ortodox care si-a mai luat o slujba de instructor auto, un profesor la Universitatea din Sidney (capitan si antrenor al echipei romane de fotbal “Columna”), directorul revistei romanesti din Sidney (fost profesor de sport la Liceul “Sf. Sava”, actual bodyguard la o firma de securitate) sau un roman care, dupa13 ani de Australia, s-a intors in Romania sa-si deschida o afacere IT. Birocratia dimboviteana l-a luat la goana si a plecat sa lucreze in Brunei. Acum locuieste la Singapore si e plecat in vacanta la Kuala Lumpur. Australienii sint destul de circumspecti cind intilnesc un roman: “Nu ma mir, o buna parte din romanii ajunsi pe-aici au fost de proasta calitate. Acum cinci ani, mafia romaneasca facea legea pe piata drogurilor. Politia a intrat tare in ei, daca ii stringi cu usa, romanasii nostri s-au pus pe turnat. Asa se face ca puscariile australiene sint pline de romani, iar instructiunile de pe peretii lor sint scrise, printre alte citeva limbi, si in romaneste”, arata Dragos Zamfirescu pina unde s-a raspindit graiul stramosesc.

Australia:

Departare de Romania: doua zile de zbor
Suprafata:ceva mai mica decit Canada, aproape 8 milioane de km patrati
Capitala: Canberra
Principalele orase: Sidney, Melbourne, Brisbane
Populatia: 18 milioane de locuitori
Moneda: dolarul australian 24.215 lei/1 AUD
Limba: engleza si aborigena
Religia: anglicana, romano-catolica etc.
Forma de guvernamint: democratie parlamentara, seful statului este regina Marii Britanii

Salariul minim: este de 14-15 dolari australieni/h, chiria 150-170 $/saptamina, o masina la mina a doua 650 $, benzina aproximativ 1 $/l. Mincarea este ieftina daca o cumperi de la supermarketuri si o faci acasa, iar pretul e asa de mic deoarece carnea e plina de hormoni: “Sint niste gaini, vaci si oi asa de mari ca te sperii”, spune Dragos Zamfirescu. Media temperaturii este de 20 de grade Celsius.

Dominica -  fuga de lege

Cautind sa-si extinda afacerea, patronul unei firme de consultanta in emigrare, Stejarel Neculce, a ajuns la concluzia ca exista si oameni care si-ar dori sa emigreze in Caraibe. Cei care nu vor sa isi lase destinul in miinile politiei isi pot cumpara legal, cu 50.000 de dolari, cetatenia in Dominica, un stat cu 64.000 de locuitori din Insulele Caraibe, care nu are acord de extradare cu nici o tara din lume: “Pe linga cei 50.000 de dolari, mai platesc cite ceva si pentru fiecare membru al familiei, dar nu s-a plins nimeni. Cine isi permite sa dea vreo suta de mii de dolari pe cetatenie banuiesc ca mai are citeva milioane in banca. Daca emigrezi acolo, nu prea ai constiinta curata”. De cele mai multe ori, basarabenii si ucrainenii sint cei mai dispusi sa inceapa o viata noua in Caraibe: “Noi pastram, oricum, confidentialitatea in ceea ce priveste numarul si identitatea clientilor nostri, dar astia chiar ca sint confidentiali! Ca alb, iti gasesti foarte usor de lucru in industria hoteliera din insule. Patronii impart CV-urile in albi si negri, iar cind toti albii au fost angajati, se uita si la negri, dar cine se duce acolo nu prea are de ce sa munceasca. Insulele Caraibe sint, cel mai des, o destinatie intermediara. Cu cetatenia in buzunar, emigrantii isi pierd apoi urma  in Statele Unite”.