Milioane de oameni au intors
spatele unei Romanii a tuturor posibilitatilor. Spiritul si
litera spagii, salariul-fantoma pe care nu-l vezi pe cartea
de munca, principiul sfint ca daca furi un ou
esti un bou si daca furi mult si bine ajungi departe i-au facut
sa se hraneasca cu vise pe alese. Pentru visul
american, canadian, australian sau neozeelandez n-au mai tinut cont nici
de frica, nici de nostalgie, au strins cureaua, au vindut
tot, s-au imprumutat pe unde au apucat si au plecat sa-si
caute norocul la capat de lume. Desi, in ultimii ani, milioane
de romani isi rup spinarea pentru un ban in plus la negru
in Europa, Canada tot inghite legal capete scolite, Australia
ia miini iscusite, America vrea imigranti cistigati la Loteria
Vizelor sau genii recoltate din universitatile romanesti,
iar Noua Zeelanda crapa usa celor cu loc de munca
asigurat. Oricit de multa speranta te-ar impinge
de la spate, cind dai tara-mama pe tara adoptiva nu-ti
gasesti intotdeauna un loc cald la sinul ei. Unii pot
spune ca au in sfirsit ce si-au dorit, altii pling
dupa viata de acasa. Despre cum, cit si ce te
costa sa-ti traiesti visul vorbesc in continuare
si cei care vad jumatatea plina, si cei care vad
jumatatea goala a paharului emigrarii.
Tipuri de emigrare
Emigrarea umanitara (azil, refugiere), acceptata doar
pentru acele persoane a caror viata este in primejdie
in tara natala sau de rezidenta. Fiecare caz in
parte este studiat conform normelor de tratare a refugiatilor impuse de
ONU. In marea majoritate a cazurilor, cetatenii romani
nu mai pot invoca acest procedeu de emigrare deoarece Romania este
acceptata ca o tara democratica.
Emigrarea oamenilor de afaceri sau a investitorilor este acceptata
pentru acele persoane care au un anumit capital (peste 500.000 de dolari),
pe care doresc sa il investeasca intr-o afacere
proprie ori sa devina actionari la o afacere deja existenta
in tara de emigrare. Banii trebuie sa provina din afaceri
sau investitii anterioare si sa fie liberi de orice debit.
Emigrarea prin sponsorizare se poate face doar de persoanele care au
rude foarte apropiate in tara in care doresc sa emigreze
(sot/sotie, logodnic/logodnica, parinti, copii). In
acest caz, ruda va trebui sa isi ia angajamentul si sa
faca dovada fondurilor necesare de intretinere a emigrantului
sponsorizat. Intretinerea emigrantului se va face pina
la obtinerea de catre acesta a cetateniei (sau timp de 10
ani pentru Canada).
Emigrarea prin contract de munca se poate face doar in
Statele Unite. Este nevoie de un contract de munca din partea unei
companii americane, contract ce trebuie sa aiba aprobarea
US Department of Labour, care sa arate ca strainul
angajat nu ia locul nici unui american. Pe baza acestui contract se obtine
viza permanenta de munca, iar dupa un an de munca
in SUA se poate cere rezidenta permanenta (Green Card).
Emigrarea persoanelor independente este posibila pentru oricine
intruneste sistemul de evaluare impus de Ministerul de Emigrare al
tarii respective. Acest sistem este general valabil, indiferent
de nationalitate, etnie, sex, religie. Daca se indeplineste
punctajul de emigrare, cazierul este curat, starea de sanatate
corespunzatoare, atunci se poate depune dosarul de emigrare, se
platesc taxele aferente si veti putea sa emigrati cu certitudine
in tara aleasa. In momentul emigrarii, toti membrii
familiei obtin rezidenta permanenta a tarii respective, deci
toate drepturile cetatenesti. Rezidenta trebuie folosita
cel putin sase luni pe an in tara in care ati emigrat, altfel
se poate pierde.
Obstacole
Nu puteti emigra in SUA daca nu aveti liceul sau o scoala
profesionala de doi ani terminata.
Nu puteti emigra in Canada daca nu aveti minimum un an
vechime in munca ori nu stiti deloc engleza sau franceza.
Nu puteti emigra in Australia daca nu aveti minimum 12
clase si vechime cel putin doi ani de munca, nu aveti cunostinte
medii de limba engleza ori aveti peste 35 de ani.
Nu puteti emigra in Noua Zeelanda daca nu aveti
minimum doi ani vechime in munca, daca nu aveti liceul
sau o scoala profesionala terminata ori nu aveti cunostinte
medii de limba engleza.
Peste 10 milioane de romani peste granita
Guvernul Romaniei s-a declarat neputincios cind s-a pus
problema furnizarii unor date estimative despre numarul de
romani stabiliti legal in afara granitelor, desi Departamentul
pentru romanii de pretutindeni, din cadrul executivului, ar trebui
sa aiba detalii despre situatia acestora. Ca atare, am fost
nevoiti sa apelam la site-uri neoficiale pentru a intra in
posesia acestor date. Rezulta ca aproximativ trei milioane
de romani sint stabiliti legal in Europa si America,
iar numarul celor care se afla in strainatate
fara forme legale se ridica, potrivit datelor furnizate
de Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, la peste 600.000, dar
exista posibilitatea ca cifra sa fie mult mai mare. In
afara Romaniei traiesc insa in jur de 10
milioane de romani. In fosta Uniune Sovietica se afla,
cu forme legale, in jur de 300.000 de romani. Aproape trei
milioane de romani sint cetateni ai Republicii Moldova.
In Ucraina traiesc 459.000 de romani, iar in Bulgaria
doar 80.000. Calculele noastre nu ii includ insa pe
romanii care au intrat in Europa dupa ridicarea vizelor.
Emigrant in Europa
Romanii au ales sa emigreze in Europa si inainte
de '89, si dupa. Inainte de Revolutie a existat o emigrare
in masa a sasilor din Banat si Transilvania, care au hotarit
sa plece in Germania, parasindu-si proprietatile,
ocupate abuziv de tigani. Dupa Revolutie, multi tineri si-au incercat
norocul in batrina Europa. Dar marele exod al
emigrantilor romani a venit o data cu ridicarea, de la 1 iunie
2002, a vizelor in spatiul Schengen, cind conationalii nostri
au plecat cu mic, cu mare in Austria, Italia, Spania, Luxemburg,
Germania, Marea Britanie. O parte au plecat prin contracte de munca,
iar cealalta parte au emigrat ilegal. De cind cu ridicarea
vizelor au aparut anumite subterfugii, prin care romanii stau
citeva zile intr-o tara, apoi pleaca in
alta, putind astfel sa stea permanent in Europa, fara
sa ceara viza de sedere. Dupa ultimele calcule,
in Europa traiesc legal aproape un milion de romani,
cei mai multi fiind in Germania: 550.000 sasi si svabi, plus 150.000
de azilanti. In Franta sint 60.000 de romani, in
Italia 25.000, Austria 23.000, iar in Elvetia citeva mii.
Fazele integrarii, in viziunea emigrantilor
Chiar daca dai cu inima usoara tara-mama pe una
adoptiva, nu te cuibaresti din prima zi la pieptul ei. Entuziasmul
te paraseste repede si te lasa cu indoiala si
nostalgia pe cap. Daca le rezisti, abia in citiva ani
mama adoptiva devine mama buna. Pina
atunci, treci prin etapele socului cultural.
Faza 1. “Incintarea” - ca atunci cind calatoresti
undeva pentru citeva zile sau saptamini, si totul
iti pare minunat).
Faza 2: “Dezamagirea” - cind realizezi ca lucrurile
nu sint chiar asa roz, nu intelegi ce se intimpla
in jurul tau, te simti singur, incepi sa te indoiesti
de tine insuti. Tara de unde ai emigrat ti se pare minunata
si cauti compania celor care sint in aceeasi situatie cu tine,
ca sa-ti reversi minia asupra societatii “in
care esti obligat sa traiesti”. Este faza in care cei
mai multi emigranti se intorc in tara-mama.
Faza 3: “Inceputul schimbarii” - in care, inconstient
de cele mai multe ori, incepi sa te adaptezi, sa-ti
faci prieteni nu numai intre conationali.
Faza 4: “Integrarea” - in care te simti ca acasa in
tara in care ai emigrat, dar, intorcindu-te in
tara de origine, ai trece printr-un proces asemanator de
soc cultural.
2.000.000 de emigranti pe an
Un raport al ONU din 2003 referitor la emigrare arata faptul
ca, anual, doua milioane de oameni isi vor parasi
tara natala, emigrind in Occident pina
la jumatatea secolului
De doi-trei ani, “vinatorii de capete” din Quebec vin periodic
in Romania sa puna “capcane” in care multi
isi doresc sa cada, cu catel si cu purcel. Agenti
de emigrare din provincia canadiana francofona Quebec tin
conferinte in toate orasele mari de la noi pentru a-i convinge pe
oamenii cu studii superioare sa-si exploateze capitalul intelectual
in Canada.
Quebecului ii plac romanii. “Sint albi, sint
profesionisti, foarte muncitori si vorbesc limbi straine”, explica
Rodica Stanculescu, responsabila biroului din Romania al unei
cunoscute firme canadiene de consultanta pentru emigrare. Guvernul
canadian si-a propus sa primeasca peste 200.000 de imigranti
pe an. Dintre toate provinciile canadiene, Quebec a mers insa
cel mai departe. A vrut sa- si aleaga singur emigrantii si,
mai ales, sa faca acest lucru repede. Daca pentru
restul Canadei trebuie sa astepti trei ani pina sa
te vezi acolo si, in plus, sa ai zece mii de dolari canadieni
in buzunar, in Quebec poti ajunge in sase luni si cu
doar trei mii de dolari canadieni asupra ta. Din cele aproximativ 5.000
de vize de rezident permanent pentru profesionisti, acordate romanilor
anul trecut de guvernul canadian, 3.500 au fost pentru Quebec. “Este o
situatie tipica pentru Romania, unde oficialitatile
din Quebec isi promoveaza sistematic programul de emigrare.
Vin aici fiindca oamenii sint bine pregatiti, vorbesc
fluent engleza sau franceza, uneori pe amindoua,
ba chiar si o a treia. Nu gasesti oriunde in lume combinatia
asta”, stie sigur managerul programului de emigrare si vize din cadrul
Ambasadei Canadei, Kenneth Lawrence.
Cit costa emigrarea:
Taxa de procesare a dosarului: 300 de dolari canadieni pentru aplicantul
principal si cite o suta de dolari pentru fiecare membru al
familiei
Taxa de viza (pentru cei alesi): 715 dolari americani de persoana
Suma minima de subzistenta de 2.500 de dolari
canadieni pentru o persoana si 5.000 de dolari canadieni pentru
o familie cu doi copii.
Biletul de avion: 400-500 de dolari americani de persoana
Canada
Suprafata: 9.970.600 km patrati
Populatia: peste 30 milioane de locuitori
Capitala: Ottawa
Orasele principale: Toronto, Montreal, Vancouver
Moneda nationala: dolarul canadian 24.131 de lei / 1 CAD
Limba: engleza 61%, franceza 24%, limbi indigene 1%,
altele 14%
Religia: romano-catolica, protestanta
Forma de guvernamint: confederatie condusa de regina
Marii Britanii, prin intermediul unui guvernator general
Canada este cea de-a doua tara ca marime din lume (dupa
Rusia), cam cit 50 de Romanii la un loc. Aproape 90% din suprafata
nu are locuitori permanenti, iar 80a din canadieni locuiesc in mari
centre aflate in apropierea granitei sudice, majoritatea in
provinciile Ontario si Quebec.
Choisissez Le Quebec!
Alegeti Quebec!
Asa incep anunturile publicitare din presa care ii
indeamna pe tinerii cu studii superioare sa emigreze
in provincia francofona din Canada Radu Rusu, profesorul de
matematica din Botosani, in virsta de 30 de ani,
s-a saturat sa o duca “bine” in Romania
cu un salariu de patru milioane, adunat din ore suplimentare, dirigentie,
salariu de merit si pregatirea olimpicilor.
“Regula supravietuirii sint meditatiile. Inainte si
dupa orele de la scoala faceam pregatire pentru
liceu, facultate sau olimpiada. N-aveam nici un weekend liber si,
cu toate astea, nu ne ajungeau banii”. A strins cureaua, si-a vindut
apartamentul cu 200 de milioane si s-a imprumutat de la un cumnat
plecat la munca in Spania ca sa scrie cu incredere
pe cererea de viza ca el vine in Canada cu o nevasta,
doi copii si zece mii de dolari canadieni. “La interviu am negociat sase
mii, ca stiu si ei ce salarii au profesorii si, cind am ajuns,
dupa ce am platit biletele de avion, am declarat doua
mii. N-am auzit pe nimeni sa fi fost respins din cauza banilor.
Interviul le arata cit de bine le vorbesti limba si cit
esti de motivat. Daca vrei sa pleci in Quebec nu prea
e recomandat sa vorbesti in engleza”. Pina
sa-si echivaleze studiile si sa primeasca permisul
de predare, Radu sta pe ajutorul social la care orice emigrant are
dreptul daca nu lucreaza: “Cu tot cu alocatiile pentru copii,
sint vreo 1.600 de dolari canadieni, din care 700 sint toate
cheltuielile: chirie, intretinere, telefon si Internet. De restul
900 iti permiti grozav de multe. Am, dupa sase luni de Canada,
ce n-as fi avut niciodata in Romania: un apartament
mai mare, mai calduros, mai bine mobilat, calculator, DVD, camera
digitala si, cel mai important, timp liber”. In Canada totul
se plateste. Cind se va angaja ca profesor de matematica,
Radu o sa aiba un salariu de trei-sapte mii de dolari canadieni
pe luna si un impozit de 35 la suta: “O sa platesc
pentru aia care vin in Canada si stau, cica, pe banii
statului!”
Dupa ce a terminat Facultatea de Fizica si a fost vreo
patru ani asistent de cercetare, Dan Nita a lucrat pe bani buni
la una din cele doua mari companii de telefonie mobila din
Romania, pina in 2000. Cum nu se impaca
deloc cu gindul ca, din punct de vedere profesional, ajunsese
pe o linie moarta, s-a hotarit sa emigreze in
Canada, asa cum o facusera si o parte din cei mai buni prieteni
ai sai. Dupa o luna de cautari, a gasit
o slujba ca agent de vinzari la o mica firma
manufacturiera. Stia de acasa ca cine are carte are
si parte, asa ca s-a apucat sa faca o scoala
canadiana, scapind astfel si de echivalarea diplomelor.
Echivalarea cursurilor din Romania te costa doar o suta-doua
de dolari, dar cu greu sint recunoscute in Canada.
Canada vrea in mod special emigranti cu carte, pe care ii
evalueaza si ii selecteaza dupa criterii riguroase,
numai ca, o data ajuns acolo, pentru un licentiat nu e deloc
floare la ureche sa gaseasca un loc de munca
potrivit calificarii sale. “In 1999 si 2000 s-au facut
angajari masive in IT. Era de ajuns sa spui ca
stii sa programezi sau sa instalezi si sa intretii
o retea de calculatoare ca sa ai un serviciu foarte bine platit.
Un studiu facut atunci de o agentie guvernamentala spunea
ca, in citiva ani, pentru fiecare om care lucreaza
in IT vor exista sase sau opt joburi. Totul a fost un balon de sapun.
Acum, pentru fiecare job exista, probabil, 50 de candidati”, considera
Dan Nita. Un fenomen neasteptat, care a dus la disparitia multor
slujbe bine platite, este faptul ca majoritatea marilor companii
si-au mutat departamente intregi de IT, plati, contabilitate
sau servicii clienti in Asia datorita fortei de munca
ieftine. “Vor exista din ce in ce mai putine slujbe care sa
faca apel la romanii cu studii superioare. Eu nu stiu de ce
guvernul Canadei mai selectioneaza pentru emigrare oameni cu facultate.
Meseriasii sint foarte bine platiti. Stiu electricieni in
constructii care cistiga 60 de dolari pe ora sau instalatori
care isi cumpara a cincea sau a sasea casa”,
zice mai in gluma, mai in serios Dan Nita, adaugind
ca licentiatii care vor sa emigreze ar trebui sa invete
o a doua meserie, mult mai practica.
Daca ti-ai rezolvat problema banilor, in Canada traiesti
relaxat. Te simti in siguranta cind traversezi noaptea
parcuri intuncate, ai gratis acces la piste de ciclism, terenuri
de sport bine intretinute, piscine in aer liber, iar salile
de sport sint foarte ieftine in comparatie cu cele din Romania.
Iarna e frig de nu mai poti, dar macar mergi la schi in
apropierea orasului cu bani putini.
Canada nu te lasa sa mori de foame. Daca nu ti-ai
gasit o slujba in trei luni de la sosire, primesti
un ajutor social din care iti poti trimite copiii la gradinita
sau la scoala. Copiii beneficiaza de o asigurare medicala
gratuita, chiar de la venire, iar adultii numai in cazul in
care nu au de lucru. Daca nu-ti permiti sa-ti platesti
facultatea, o faci pe datorie si o achiti in rate dupa absolvire.
“Cei care vin pentru copii, daca prin asta inteleg educatie,
mai bine nu mai vin. Nivelul este mult mai scazut decit in
Romania si la invatamintul primar, gimnazial
si liceal. Acum vreo trei ani a iesit mare scandal in Toronto cind
s-a descoperit ca un procent destul de mare de elevi de liceu abia
reusea sa citeasca silabisind”, povesteste Dan Nita.
7,5 $/ora este salariul minim in Quebec, dar numai 5a
din populatie are salariul minim. Un muncitor cistiga 2.500
de dolari canadieni/luna, iar chiria unui apartament costa,
cu incalzire si curent electric incluse, 700 de dolari/luna.
Pe mincare cheltuiesti cam jumatate fata de cit
te costa in Romania, iar benzina e aproximativ
un dolar/litru
Experienta canadiana iti taie din salariu
Dan Ionescu, administrator de sistem, in virsta de
36 de ani, s-a izbit de o alta realitate canadiana. “In
cazul in care prinzi o slujba, salariile sint sub cele
ale canadienilor pentru ca aproape peste tot ti se cere
asa-numita experienta canadiana. De unde sa ai
la inceput? Asa primesti mai putini bani si iti gasesti
greu de lucru”.
Guy Nolin, responsabil cu informarea in cadrul Serviciului de
Imigrare al Quebecului, spune ca, inca din toamna anului
trecut, departamentul sau a avut discutii cu angajatorii pentru
a-i determina sa renunte sa le ceara emigrantilor
experienta canadiana. “Ministrul nostru, care pregateste
noi masuri, a subliniat de multe ori in discursuri ca
procedurile de angajare trebuie sa se adapteze la realitatile
unei societati care isi doreste si are nevoie de imigranti.
Ca in fiecare tara, si aici unii tind sa fie mai conservatori
atunci cind isi aleg angajatii, dar efortul nostru de a le
vorbi despre calitatile profesionale ale imigrantilor ar trebui
sa diminueze treptat numarul angajatorilor reticenti.”
Societatea canadiana este mult mai toleranta fata
de emigranti decit cea europeana. Cea mai mare emigratie in
Canada este cea chineza, urmata de cea indiana. “In
Quebec, romanii sint pe locul cinci ca emigratie. Eu am trait
un soc al civilizatiilor. Cind vezi atit de multi chinezi,
negri, arabi, indieni pe strada si auzi vorbindu-se atitea
limbi, iti pierzi, parca, din identitate. Afli foarte multe
despre locuri, obiceiuri si religii pe care nu le gasesti in
carti. E ca si cind ai calatori stind
pe loc”.
Meseriile cautate
Grila canadiana de emigrare cuprinde patru categorii de
meserii. Cele mai multe puncte sint obtinute daca esti director
sau presedinte de companie, puncte mai mult decit multumitoare primesti
daca esti inginer, programator, profesor, expert in resurse
umane sau daca lucrezi in PR si comunicare. Cit sa
se strecoare pe usa Canadei primesc si electricienii, instalatorii si mecanicii.
Demonstrezi ca ai un grad de adaptabilitate ridicat daca
ai acolo rude si prieteni sau ai mai studiat ori lucrat in Canada.
Pentru Quebec, viza o iei fara bataie de cap dupa
ce obtii certificatul de selectie emis de Serviciul lor de Emigrare de
la Viena. Mai intii iti trimiti dosarul la Viena
si, daca Serviciul de Emigrare considera ca ai putea
face parte dintre cei alesi, esti chemat la un interviu in Bucuresti,
in functie de care primesti certificatul de selectie.
In drumul spre pamintul fagaduintei
poti alege sa fii ghidat de o firma de consultanta
in emigrare sau sa mergi pe cont propriu. Firma incepe
prin a-ti cintari sansa, contra sumei de aproximativ 100 de
euro de persoana sau 135 de euro pentru cupluri, si daca
nu meriti atentia Canadei esti trimis la studii sau la adunat experienta
profesionala. In schimb, daca firma de consultanta
vede ca sansa ta e grasa si frumoasa, iti intocmeste
un dosar pe care il depune la ambasada si te antreneaza
pentru interviu, totul contra sumei de 1.000 de euro.
Cea mai usoara cale de a pleca in America este Loteria
Vizelor. Sistemul, atit de popular la noi, pune la dispozitia unor
persoane selectionate aleatoriu din tarile cu rate scazute
de emigrare in SUA un numar maxim de 50.000 de vize de emigrare
anual.
Vizele sint distribuite pe sase regiuni geografice, un numar
mai mare fiind acordat regiunilor cu o rata de imigrare mai redusa
si cu neacordarea nici unei vize tarilor care au trimis mai mult
de 50.000 de imigranti catre SUA, in ultimii cinci ani. In
cadrul unei regiuni geografice, nici o tara nu poate primi, intr-un
an, mai mult de 7a (in jur de 3.500 de persoane) din numarul
de vize disponibile anual. In fiecare an, aproximativ 2.000 de romani
au cistigat Loteria Vizelor. La Loteria Vizelor 2003 au fost selectati
1.636 de romani, desemnati aleatoriu din cele 6,2 milioane de cereri
primite din toata lumea intre 1 octombrie 2001 si 31 octombrie
2001. Pentru Loteria Vizelor, un candidat trebuie sa aiba
diploma de bacalaureat (definita in SUA ca absolvirea a 12
clase elementare si secundare de invatamint)
sau doi ani de experienta in ultimii cinci ani intr-o
ocupatie care presupune cel putin doi ani de calificare sau experienta
pentru a profesa. Dovada aptitudinilor profesionale se face cu cartea de
munca. Pentru Loteria Vizelor din 2005, inscrierile au avut
loc in perioada 1 noiembrie - 30 decembrie 2003. Aplicantii vor fi
selectati la intimplare de un calculator, din toate formularele
de inregistrare calificate.
Statele Unite ale Americii
Suprafata: 9.363.123 km patrati
Populatia: 265.765.000
Culte: protestantism, catolicism
Capitala: Washington
Limba oficiala: Engleza
Diviziuni administrative: 50 de state si un district federal (District
of Columbia)
Organizarea de stat: Republica prezidentiala, stat federal
Conditii naturale: Clima este, in linii mari, temperata
in jumatatea nordica, avind nuante oceanice pe
coasta nord-atlantica (moderate de prezenta curentului rece al Labradorului)
si nord-pacifica si subtropicala in sud, datorita
vecinatatii tropicului
Orase principale: peste trei sferturi din populatia SUA este concentrata
in orase. Pe teritoriul Americii se afla cele mai multe aglomeratii
urbane de pe glob, inclusiv cele mai multe megalopolisuri: BOSHWAH, al
Marilor Lacuri si cel californian. Orase mari: New York (7.323.000 locuitori),
Los Angeles (3.500.000 loc.), Chicago (2.800.000 loc.), Huston (1.700.000
loc.), Philadelphia (1.600.000 loc.), San Diego (1.200.000 loc.), Dallas(1
000 000 loc.).
Invatamint: peste 50.000.000 de elevi si
10.000.000 de studenti; peste 380 de universitati
Ocrotirea sanatatii: peste 2.500.000 de paturi
de spital, peste 400.000 de medici, 1 medic/550 locuitori.
Loteria vietii
Alte modalitati de a ajunge in SUA
In afara de Loteria Vizelor, mai pot ajunge in Statele
Unite rudele de gradul I ale unui cetatean american (sotul ori sotia,
vaduvii ori vaduvele si copiii minori necasatoriti
ai unui cetatean american).
Celor care emigreaza in America in baza unui contract
de munca le sint puse la dispozitie anual un numar
total minim de 140.000 de vize. Pot beneficia de acestea persoanele cu
aptitudini deosebite in domeniul stiintelor, artelor, invatamintului,
afacerilor sau sportului; profesori si cercetatori de marca,
precum si unii presedinti si directori executivi de companii multinationale
(28,6a). Mai sint inclusi aici membri ai unor profesiuni, referindu-se
in mod special la persoane cu studii superioare in diferite
domenii. Mai beneficiaza de aceste vize persoanele cu studii medii,
muncitori calificati si necalificati, cu diferite profesii, care au bacalaureatul,
muncitori calificati cu cel putin doi ani de experienta, precum
si alti muncitori care sint calificati in meserii pentru care
exista o mare cerere pe piata muncii in SUA (28,6a). Mai sint
luati in calcul si emigrantii speciali - anumiti slujitori ai religiei,
pastori sau preoti, angajatii unor organizatii internationale si membrii
de familie ai acestora, precum si actuali sau fosti angajati ai guvernului
american cu recomandari (7,1a), dar si investitorii - persoane care
creeaza locuri de munca pentru cel putin zece persoane care
nu se numara printre rudele lor, printr-o investitie de capital
intr-o noua societate comerciala in SUA. Capitalul
minim necesar se situeaza intre 500.000 si 1.000.000 dolari,
in functie de rata de ocupare a fortei de munca in respectiva
zona geografica (7,1a).
Ce sanse au romanii din America sa lucreze in
IT?
Daca il intrebi pe un american care este cea mai
ceruta meserie la ora actuala, iti va raspunde
simplu: specialist IT. De citiva ani buni, in Statele Unite
s-a lansat o noua moda: se cauta din ce in ce
mai multi specialisti in IT din Europa de est. In aceasta
situatie, tinerii dotati din Romania au sansa extraordinara
de a fi angajati la firme de soft din SUA. Asta nu inseamna
insa ca nu vor intimpina greutati
in gasirea unui loc de munca.
Tinerii absolventi romani trebuie sa stie ca, in
SUA, agentiile sint “intermediari” intre angajatori si solicitantii
unui loc de munca. O companie americana nu are timp sa
intervieveze sute de candidati de aceea ei apeleaza la o agentie
care sa le trimita oameni “corespunzatori” pentru
interviu. Astfel, o agentie, numita acum zece ani de “head hunter”,
primeste mii de CV-uri, organizeaza interviuri, cere referinte.
Apoi selecteaza oamenii in functie de cerintele pietei si
trimit doar 1-3 la interviu. In 95a din cazuri, agentiile nu percep
taxa de la client inainte. Dupa angajare ele sint
platite direct de solicitant sau percep un comision de 10-50a din
salariul acestuia.
In IT poti gasi doua tipuri de slujbe: full time
sau pe baza de contract. In primul caz, apartii companiei,
beneficiezi de asigurare medicala, dentara, de viata,
de somaj. In cel de-al doilea caz, esti platit cu ora si nu
beneficiezi de concediu, de sarbatori platite, de
asigurare de somaj.
Potrivit ultimelor tendinte in tehnologia informatiei, in
SUA programatorii profesionisti (angajati) cistiga din ce
in ce mai bine, iar programatorii migrati din diverse alte profesii,
din ce in ce mai putin. La ora actuala, mina de lucru
este cea mai ieftina componenta a productiei de IT. Nu se
mai importa programatori care sint ieftini doar un an-doi,
ci se cauta mina de lucru mai ieftina la origini,
de regula din Europa de est.
CV-ul, primul pas
Pentru a reusi sa va angajati in acest domeniu,
trebuie sa deveniti cei mai buni prieteni ai agentiilor. Ele au
la mina 95a din oferte. Un ingredient important in reteta
succesului dvs. peste Ocean este CV-ul. Forma grafica in care
il prezentati este foarte importanta, excesele nefiind apreciate.
Pe prima pagina trebuie prezentate propria persoana si experienta.
Pentru fiecare subiect specificati exact specializarea si experienta (programator/administrator/utilizator/incepator/avansat/expert/numarul
de ani). Prezentati istoria profesionala: compania, perioada, pozitia,
ce ati lucrat acolo; alte job-uri: cursuri tinute pentru alte companii
sau activitate universitara; publicatii. Adaugati detalii
despre cursurile pe care le-ati urmat de-a lungul timpului: titlul cursului,
compania; educatia: liceu si facultate, echivalarea lor cu titlurile locale,
date de o universitate.
Topul salariilor in IT
Salariile specialistilor in Tehnologia Informatiei in Occident
variaza mult, in functie de cunostinte, dimensiunea companiei
si ramura industriala. Exista insa o medie a
salariului lunar:
programator: 4.792-7.021 $
administrator retea: 3.687-5.208 $
inginer retea: 4.541-6.645 $
programator/administrator sistem: 4.270-5.604$
administrator de baze de date: 5.541-7.750 $
producator online: 2.916-3.750 $
web developer: 4.062-5.937 $
specialist QA (controlul calitatii): 3.958-5.312 $
11 emigranti romani in 1881
Statisticile nord-americane au inregistrat oficial, in 1881,
11 emigranti romani. Se estimeaza ca, in prezent,
in SUA traiesc peste un milion de romani, comunitatea
lor reprezentind un grup etnic de marime mijlocie.
Cultura si spiritualitate
Pentru a pastra vie spiritualitatea romaneasca pe
pamint american au fost create asociatii si fundatii in
diferite zone ale tarii. Prin intermediul posturilor de radio si
televiziune din SUA se difuzeaza tot mai multe emisiuni in
limba romana. La New York si Los Angeles functioneaza
posturi de televiziune conduse de romani stabiliti in SUA.
Un rol foarte important in pastrarea identitatii si
spiritualitatii romanesti in America il are si
Biserica.
Zone unde sint grupate comunitatile
Cea mai mare grupare de comunitati romanesti, numarind
fiecare citeva zeci de mii de persoane, se afla in statele
din nord-est, precum New York, New Jersey, Pensylvania, Ohio, Michigan,
Illinois. Acestea au fost zone de destinatie ale primelor valuri de imigranti
romani, care au sosit in America la sfirsitul secolului
al XIX-lea. California si Florida sint destinatii mai recente de
imigrare si se plaseaza dupa New York in privinta numarului
de membri. In ultimii ani s-au constituit comunitati romanesti
care se afla intr-un proces de consolidare si de crestere
numerica, in state precum Oregon, Washington, Georgia, Texas,
Arizona.
Organizatii romanesti in SUA
Printre cele mai cunoscute asociatii profesionale se numara
Academia Romano-Americana de Arte si Stiinte (ARA) si Societatea
pentru Studii Romanesti (SRS).
La nivelul intregului teritoriu, cea mai veche organizatie a
romanilor din SUA este Uniunea si Liga Societatilor Romane
din America, care grupeaza un numar de 32 de societati
fraternale, din 15 state.
Viza in paradis
Noua Zeelanda are, la o suprafata comparabila cu
a Romaniei si Basarabiei, luate la un loc, o populatie de patru milioane
de locuitori, dintre care bastinasii maori nu-si petrec viata muncind:
“Cind au venit ei cu pirogile pe insula, i-au gasit
pe maori si i-au mincat. Cind i-au cucerit englezii, in
loc sa se retraga cu demnitate in rezervatii, s-au
imperecheat cu ei. Acum sint considerati maori cei care au
16 la suta singe bastinas. Ei le-au vindut pamintul
englezilor prin tratatul de la Waitangi, iar acestia nu l-au platit
nici pina-n ziua de azi. Cind mai vor niste bani, isi
aduc aminte, o mai pun de o demonstratie si mai scot niste bani”. In
insula de sud, cea mai putin populata zona, la 25.000 de
oi vezi un cap de om. Citorva romani le-a venit gindul
cel bun inainte de a pleca, s-au dus la Sibiu la ciobani, au invatat
sa tunda oi si au scos bani frumosi din dezlinarea
dobitoacelor cu parul cret. “Citeva milioane de locuitori
nu pot sustine o economie dinamica, mai ales ca la ei se
merge pe o industrie ecologica. Marea masa a emigrantilor
o iau de la munca de jos. Unii au facut asta citeva
saptamini, altii citeva luni, altii toata
viata. Multi romani si-au facut companii de tuns iarba. Daca
ajung sa conduca doi oameni, zic ca sint directori.
Se minte mult, nimeni n-o sa spuna ca a venit aici
si a esuat”, comenteaza Stejarel Neculce pe seama povestilor
de succes ale compatriotilor.
Pentru calculatoristi sau cei cu inalta calificare nu
era o problema sa isi gaseasca servicii
bine platite. La 16 ani, grija unui neozeelandez e sa-si
ia lumea in cap, nu diplome. Calatoresc spre Canada,
America sau Marea Britanie, in cautarea unei vieti de noapte
mai bune. Cei atinsi de dor de casa se intorc si gasesc
locurile de munca ocupate de emigranti scoliti in Europa sau
Asia, motiv pentru care partidul nationalist neozeelandez a obtinut inasprirea
legii emigratiei. De la jumatatea lui decembrie 2003, trebuie sa
demonstrezi ca ai, timp de doi ani, un loc de munca asigurat,
cu un salariu minim de baza de peste 3.500 de dolari neozeelandezi,
si o experienta de citiva ani intr-o companie multinationala:
“Cum sa-ti gasesti dinainte loc de munca? De pe Internet
nu te angajeaza nimeni, ei vor sa te vada inainte.
Voi l-ati angaja pe unul din Uganda care va cere o slujba
pe Internet?”, spune Georgiana Lizescu, care a emigrat inainte de
inasprirea legislatiei.
Georgiana Lizescu a auzit toata facultatea cind si cum
vor pleca colegii ei in Noua Zeelanda. Nici nu-i trecea prin
cap sa o intinda la doua zile de zbor, un pic
mai jos de Australia, pe paralela 45, sa doftoriceasca neozeelandezi.
Are in tara parinti cu stare, casa fatoasa,
viitor relaxat la farmacia mamei. Dintre toti colegii, doar ea a plecat.
Cind i-a ajuns, dupa facultate, la ureche faptul ca
un amic isi face actele pentru Noua Zeelanda a intrat si ea
in hora. In trei luni lucra intr-o farmacie din
Tauranga: “Si ce daca ai mei au ce au? Ei azi sint, miine
nu sint. Ma intereseaza ce pot sa fac eu”.
Georgiana sustine ca oamenii de acolo nu-si fac griji marunte:
“Chiria, benzina sau mincarea nu sint o problema si
nu au oameni ai strazii”. Pentru ea, Noua Zeelanda e un paradis:
“Nimeni nu te intreaba cind pleci, ci daca nu
vrei sa ramii. E o lume total diferita de Europa
sufocata si mizerabila. Aici criminalitatea e aproape zero.
Nimeni nu iti inchide usa, iar cele mai mici case au macar
doua dormitoare si un living, numai cei foarte saraci stau
in apartamente, cu chirie platita de stat. Toate casele
au gradini pe care nimeni nu si le face dupa cum ii
trece prin creier, ci cheama un designer de gradina”.
Ploaia, bat-o vina
Stejarel Neculce, patronul unei firme de consultanta pentru
emigrare, stie ca, pina la urma, iei amenda
daca nu te simti sa iti aranjezi gradina. Mai
intii vin vecinii si ti-o fac si, daca tot nu te inghesui
la treaba, vine primaria si te amendeaza. In
“paradis” poti sa intri daca esti meteorezistent, ai ciorapii
curati si nu te deranjeaza sa speli wc-uri. Daca dispozitia
ta intretine o legatura de notorietate cu ploaia, n-ai
de ce emigra in Noua Zeelanda: “Ploua nonstop din noiembrie
pina in aprilie, iar in rarele momente cind
iese, soarele nu te incalzeste, ci te arde ca un laser”, spune
Stejarel Neculce.
La intrarea in Noua Zeelanda, trebuie sa-ti declari
lenjeria intima la vama
Cum ai aterizat in paradis trebuie sa declari la vama
lenjeria murdara. Stejarel Neculce ne-a descris pe scurt
o intimplare al carei protagonist a fost un indian:
“E celebru cazul unui mare jucator indian de golf, amendat ca
a intrat cu ciorapi murdari in tara. Sint fantastic
de civilizati, au toalete ecologice si pe traseele turistice din munti”,
adauga Stejarel Neculce.
Noua Zeelanda
Departare de Romania: doua zile de zbor
Suprafata: peste 250.000 de km patrati
Capitala: Wellington
Forma de guvernamint: democratie parlamentara,
seful statului este regina Marii Britanii, reprezentata de un guvernator
general
Limba: engleza si maori
Religia: anglicana, prezbiteriana, romano-catolica
Moneda: dolar neozeelandez - 21.025 lei/1 NZD
Salariul minim este de 10 $ neozeelandezi/h. Chiria pentru o casa
cu doua dormitoare si o sufragerie face, in orasele mari,
250-270 $. O “rabla” japoneza la mina a doua costa
500 $, iar benzina aprox. 1 $/l. In Noua Zeelanda si Australia
nu poti sa te misti fara masina.
Mincarea: e foarte ieftina daca are e-uri. Inainte
se vindea doar mincare ecologica. Abia de putina vreme
neozeelandezii au spus da chimicalelor. Jumatate de an ploua
cu nemiluita si, din cauza ca stratul de ozon este extrem de subtire,
incidenta cancerelor de piele este, ca si in Australia, foarte
ridicata.
"Australienii, un fel de ardeleni"
“Pina acum doi ani, marea majoritate plecau spre Noua Zeelanda.
Romanilor le era indiferent daca plecau acolo sau in
Australia, dar Noua Zeelanda ii accepta mai usor. De cind
cu inasprirea legislatiei, care a facut ca Noua Zeelanda
sa aiba emigratie doar cu numele, se pleaca in
Australia”, afirma Gabriel Stefanoiu, directorul unei firme
de consultanta pentru emigrare. O data ce ti-ai depus dosarul
pentru Australia, gindul ca nu vei obtine viza nu are cum
sa te umple de necaz. Stii cum stai.
“Nu conteaza studiile”
Intii porti o corespondenta bogata cu autoritatile
australiene, ca sa iti echivalezi inca din Romania
calificarea, vezi de pe site-urile de emigrare cite puncte fac meseria
si experienta ta profesionala si dovedesti ca engleza ta
e bunicica cu testul IELTS, la care trebuie sa obtii 4,5
puncte. Daca aduni cu totul 120 de puncte, iti depui
dosarul si stai linistit. “In Australia nu conteaza studiile.
Tot ce se lucreaza cu miinile e bine cotat. Lacatusii,
mecanicii si electricienii iau maximum de puncte - 60, pe cind un
economist ia 50”, spune Irina Buzila, ofiter de vize la Consulatul
Australiei. “Australienii sint un fel de ardeleni. Muncesc pina
seara tirziu, dar au pauza de masa, de cafea, de tigara,
de povestit - nu scapa nici un prilej sa-ti spuna
ce au facut sau ce vor face in weekend. La timpul de lucru,
eficienta nu e tocmai pe masura. Sint politicosi, corecti,
nu se implica emotional prea mult nici in munca, nici
in relatiile cu colegii. Beau foarte mult, inclusiv femeile, si fac
mult sport”, spune Dragos Zamfirescu, un doctor plecat la specializare
in Australia.
Dragos Zamfirescu a avut ocazia sa cunoasca bine comunitatea
romaneasca: un preot ortodox care si-a mai luat o slujba
de instructor auto, un profesor la Universitatea din Sidney (capitan
si antrenor al echipei romane de fotbal “Columna”), directorul revistei
romanesti din Sidney (fost profesor de sport la Liceul “Sf. Sava”,
actual bodyguard la o firma de securitate) sau un roman care,
dupa13 ani de Australia, s-a intors in Romania
sa-si deschida o afacere IT. Birocratia dimboviteana
l-a luat la goana si a plecat sa lucreze in Brunei.
Acum locuieste la Singapore si e plecat in vacanta la Kuala
Lumpur. Australienii sint destul de circumspecti cind intilnesc
un roman: “Nu ma mir, o buna parte din romanii
ajunsi pe-aici au fost de proasta calitate. Acum cinci ani, mafia
romaneasca facea legea pe piata drogurilor. Politia
a intrat tare in ei, daca ii stringi cu usa, romanasii
nostri s-au pus pe turnat. Asa se face ca puscariile australiene
sint pline de romani, iar instructiunile de pe peretii lor
sint scrise, printre alte citeva limbi, si in romaneste”,
arata Dragos Zamfirescu pina unde s-a raspindit
graiul stramosesc.
Australia:
Departare de Romania: doua zile de zbor
Suprafata:ceva mai mica decit Canada, aproape 8 milioane
de km patrati
Capitala: Canberra
Principalele orase: Sidney, Melbourne, Brisbane
Populatia: 18 milioane de locuitori
Moneda: dolarul australian 24.215 lei/1 AUD
Limba: engleza si aborigena
Religia: anglicana, romano-catolica etc.
Forma de guvernamint: democratie parlamentara,
seful statului este regina Marii Britanii
Salariul minim: este de 14-15 dolari australieni/h, chiria 150-170 $/saptamina,
o masina la mina a doua 650 $, benzina aproximativ 1 $/l.
Mincarea este ieftina daca o cumperi de la supermarketuri
si o faci acasa, iar pretul e asa de mic deoarece carnea e plina
de hormoni: “Sint niste gaini, vaci si oi asa de mari ca
te sperii”, spune Dragos Zamfirescu. Media temperaturii este de 20 de grade
Celsius.
Dominica - fuga de lege
Cautind sa-si extinda afacerea, patronul
unei firme de consultanta in emigrare, Stejarel Neculce,
a ajuns la concluzia ca exista si oameni care si-ar dori
sa emigreze in Caraibe. Cei care nu vor sa isi
lase destinul in miinile politiei isi pot cumpara
legal, cu 50.000 de dolari, cetatenia in Dominica, un stat
cu 64.000 de locuitori din Insulele Caraibe, care nu are acord de extradare
cu nici o tara din lume: “Pe linga cei 50.000 de dolari,
mai platesc cite ceva si pentru fiecare membru al familiei,
dar nu s-a plins nimeni. Cine isi permite sa dea vreo
suta de mii de dolari pe cetatenie banuiesc ca
mai are citeva milioane in banca. Daca emigrezi
acolo, nu prea ai constiinta curata”. De cele mai multe ori, basarabenii
si ucrainenii sint cei mai dispusi sa inceapa
o viata noua in Caraibe: “Noi pastram,
oricum, confidentialitatea in ceea ce priveste numarul si
identitatea clientilor nostri, dar astia chiar ca sint
confidentiali! Ca alb, iti gasesti foarte usor de lucru in
industria hoteliera din insule. Patronii impart CV-urile in
albi si negri, iar cind toti albii au fost angajati, se uita
si la negri, dar cine se duce acolo nu prea are de ce sa munceasca.
Insulele Caraibe sint, cel mai des, o destinatie intermediara.
Cu cetatenia in buzunar, emigrantii isi pierd apoi urma
in Statele Unite”.