Extinderea Uniunii Europene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Viaţa în Uniunea Europeană
Steagul Uniunii Europene


Politică - Portal politică

Uniunea Europeană


Acest articol este parte a seriei:
Politica şi conducerea
Uniunii Europene

Cei trei piloni

Pilonul I: Comunităţile Europene
Pilonul II: Politica externă şi de securitate comună
Pilonul III: Cooperare poliţienească şi judiciară

Instituţii politice

Comisia
Preşedintele (José Barroso)
Comisia Barroso
Consiliul de Miniştri şi Consiliul European
Preşedinţia (Slovenia)
Parlamentul
Preşedintele (Hans-Gert Pöttering)
Membru al Parlamentului European
Circumscripţii electorale
Alegerile (2004 / După stat)
Grupuri parlamentare
Comitete

Justiţie

Curtea de Justiţie
Tribunalul de Primă Instanţă
Tribunalul Civil
Tribunalul de Patente

Organe consultative

Comitetul Economic şi Social
Comitetul Regiunilor

Organe financiare

Banca Centrală Europeană
Banca Europeană de Investiţii
Fondul European de Investiţii

Organe decentralizate

Agenţiile UE

Drept

Acquis comunitar
Procedura
Tratatele
Regulament - Directive - Decizii
Recomandări - Opinii

Subiecte legate de UE

Uniunea Economică şi Monetară
Extinderea
Relaţiile externe
Partide politice pan-europene
Tabel cu partide afiliate după stat

edit

Extinderea Uniunii Europene se referă la aderarea pe parcursul timpului a noi state la Uniunea Europeană.

Cuprins

[modifică] Istoricul procesului de extindere

În prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care şase membri fondatori din 1952:

Alte nouă state au aderat succesiv:

Uniunea Europeană înainte de extinderea din 1 ianuarie 2007
Uniunea Europeană înainte de extinderea din 1 ianuarie 2007

Prima extindere a Uniunii Europene în est a fost plănuită pentru 1 mai 2004. Negocierile de aderare au fost închise definitiv pentru toate statele. Au aderat:

La 1 ianuarie 2007, au aderat alte două state la Uniunea Europeană:

Bulgaria şi România au încheiat negocierile de aderare la UE şi au aderat împreună la Uniunea Europeană în ianuarie 2007. Într-o ceremonie desfăşurată la 25 aprilie în Luxemburg, România şi Bulgaria, împreună cu ţările membre ale UE, au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Acesta prevăzuse însă clauze de salvgardare ce ar fi putut întârzia aderarea cu un an. Cele mai problematice capitole au fost Justiţia şi Afacerile Interne şi Politica în Domeniul Concurenţei.

Vezi şi: Integrarea României în Uniunea Europeană, Integrarea Bulgariei în Uniunea Europeană

[modifică] Extinderi viitoare

Uniunea Europeană după extinderea de la 1 ianuarie 2007

Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană. Ambiţiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din 1963. Turcia a început negocieri preliminare la 3 octombrie 2005. Totuşi, analiştii consideră ca această ţară nu va adera mai devreme de 2015, datorită numărului mare de reforme economice şi sociale care trebuie întreprinse. De la acordarea statutului de ţară candidată, Turcia a implementat reforme permanente în privinţa drepturilor omului, a abolit pedeapsa cu moartea, a oferit drepturi culturale minorităţii kurde, şi a avansat în rezolvarea diferendului cipriot. Totuşi, datorită diferenţelor religioase şi culturale în relaţie cu Europa, Turcia se loveşte de o opoziţie puternică din partea guvernelor conservatoare şi religioase ale statelor membre, în special Franţa, Germania, Austria, Grecia, Cipru şi Slovenia.

Croaţia este un alt stat candidat la aderare. Aderarea ar putea avea loc până în 2010, deşi procesul de aderare a fost încetinit printre altele de necooperarea Croaţiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI). La 9 noiembrie 2005, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, devenind astfel cea de a treia republică ex-iugoslavă care câştigă acest statut.

Vezi şi: Integrarea Croaţiei în Uniunea Europeană, Integrarea Turciei în Uniunea Europeană, Integrarea Macedoniei în Uniunea Europeană

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Unelte personale