Actualitatea>>

Comandã lucrãrile:

Istoria municipiului Cluj de Dr. Gheorghe I. Bodea
Judetul Cluj - trecut si prezent

 

galeria primarilor clujeni>>

Primarii clujeni din 1918 si pânã în prezent. Imagini, fapte, context istoric, date biografice.

     Dupã înfrângerea lui Gelu, pãrtile din vestul Transilvaniei, printre care si regiunea Clujului de astãzi, au intrat sub stãpânirea regatului ungar.
     Un tinut atât de important din punct de vedere comunicational trebuie sã se constituie de timpuriu într-o unitate administrativã distinctã. Într-adevãr, în anul 1173 este mentionat în documentele medievale Comitatul Cluj (este pomenit într-un document Thomas comes Clusiensis), iar în anul 1213 este amintitã Cetatea Regalã Castrum Cluj. Denumirea identicã a indus în eroare pe unii istorici, care au confundat Cetatea Clujului cu comitatul si orasul.
     Clujul se dezvoltã la începutul feudalismului în cadrul sistemului de economie naturalã, activitatea mestesugãreascã fiind doar în micã mãsurã despãrtitã de agriculturã. Cetatea Cluj era un centru militar-administrativ, iar functia supremã o detinea comitele regal. În fruntea cetãtii se afla castelanul, ajutat de comandantul garnizoanei (princeps exercitus) si de ostasi, în problemele militare, iar în treburile administrative de slujbasi. Majoritatea populatiei era formatã din mici proprietari de pãmânturi din jurul cetãtii, pentru care prestau serviciul militar. O altã parte a populatiei era formatã din oameni liberi sãraci care lucrau pentru întretinerea cetãtii, a detasamentului de apãrare, prestând diferite obligatii în naturã si în muncã, în cetate sau în satele vecine. În cetate mai trãiau si udvornici, tãrani mestesugari care se ocupau si de agriculturã. Asezarea din preajma cetãtii creste în urma colonizãrii germane, proces care începe la sfârsitul secolului al XII-lea. Un loc important îl ocupã biserica din cetate, cu oameni dependenti si slugi si Mãnãstirea Benedictinã de la Cluj-Mãnãstur.   (sus)
     Dezvoltarea pasnicã a Clujului în secolul al XIII-lea a fost întreruptã în mod violent de invazia tãtarilor în anul 1241, care cuceresc cetatea, iar locuitorii sunt ucisi sau luati în robie. Cetatea a suferit daune serioase, cu toate acestea e pomenitã în documente în anul 1291. Importanta ei militarã a scãzut considerabil, iar centrul militar-strategic s-a mutat la cetatea de la Lita, mai usor de apãrat. În deceniile urmãtoare, Clujul s-a dezvoltat ca o asezare cu caracter agricol, fiind amintit în acte ca sat (villa). Aceastã asezare, apãrutã concomitent sau chiar mai devreme ca cetatea, dar fãrã a fi identicã cu ea, sporeste ca numãr de locuitori de pe urma colonizãrii germane din secolul al XIII-lea. În a doua jumãtate a acestui veac Clujul era o asezare ruralã lângã o cetate care si-a pierdut importanta militarã.

(sus)

     Grupuri mai mari de colonisti (hospites) sasi, ajung în cetatea Clujului în timpul regelui ungur István al V-lea (1270-1272) dupã ce populatia cetãtii fusese decimatã în urma nãvãlirilor tãtarilor din 1241.
     Din statutul de cetate regalã, Clujul a devenit cetate liberã, dar, în ultimele decenii ale sec. XIII, ea a încãput pe mâna episcopului ardelean Monoszlai Péter, fiind supusã la o grea fiscalitate episcopalã.
     Populatia asezãrii, în majoritatea ei având preocupãri agricole, se îndeletnicea si cu mestesugurile, ca ocupatie secundarã. Din cele douã asezãri care se contopesc în secolele XII-XII sub o singurã denumire, dupã degradarea cetãtii s-a pãstrat numai denumirea asezãrii omenesti nemilitare, a satului Clwsvar. Sub aceastã denumire gãsim Clujul la 1275, când se confirmã dania fãcutã de regele Ungariei, István al V-lea, episcopului si bisericii Sf. Mihail din Alba Iulia. În acest fel Clujul ajunge, împreunã cu o parte din împrejurimile lui, sub jurisdictie episcopalã, pânã în anul 1313, fiind considerat în continuare un sat. Într-adevãr, la începutul secolului al XIV-lea, agricultura continua sã constituie principala ramurã de activitate a clujenilor, dar o parte crescândã a populatiei s-a dedicat mestesugurilor si comertului. Un rol deosebit de important în domeniul ocupatiilor neagricole au avut colonistii sasi, care produceau obiecte mestesugãresti tot mai numeroase, pe care le vindeau în Transilvania, taxele si vãmile plãtite de ei devenind o sursã de venituri pentru curtea regalã.    (sus)
     Noul rege, Carol Robert, dorea sã sporeascã încasãrile provenite din dezvoltarea mestesugurilor si comertului, pe lângã aceasta, avea nevoie de sprijinul politic si militar al oraselor în lupta pentru consolidarea puterii centrale, în dauna fortei marilor feudali laici si eclesiastici. Drept urmare, la 19 august 1316 emite un document prin care acordã privilegii speciale clujenilor si îi elibereazã de sub stãpânirea episcopalã. Prin acest act Clujul este ridicat la rang de oras (civitas), cu un început de drept de autoadministrare pe plan juridic si bisericesc, reglementând, totodatã, obligatiile militare ale locuitorilor. Pe plan economic, se garanteazã proprietatea clujenilor asupra pãmânturilor de arãturã, pãdurilor si livezilor dimprejurul orasului. Referindu-se la "dovezile de credintã ale oaspetilor nostri sasi", se acordã acestora, pe tot cuprinsul Transilvaniei, scutiri de vamã pentru "mãrfurile si lucrurile lor". Privilegiul din anul 1316 reprezintã unul din actele importante pentru istoria orasului feudal Cluj, în curs de formare.


Clujul feudal >

sus

invitatie la CASINO
cautã în ClujNet.com
  
Prima atestare documentarã>>
Perioada romanã>>
Cetatea colonistilor sasi
Clujul feudal>>
Regele Matei Corvin>>
Primele scoli>>
Cãile comerciale>>
Mâncare si bãuturã>>
Martirul lui Baba Novac>>
Ultima cinã a lui Mihai Viteazu>>
Gabriel Bethlen>>
Asediul otoman>>
Dominatia austriacã>>
Capitala Ardealului>>
Revolutia de la 1848-1849>>

Cetatea colonistilor sasi

click pentru a mãri


     Fortificatia de la Cluj-Mãnãstur si asezarea din interiorul si exteriorul incintei, de pe terasele de sud si de vest, a fãcut parte din sistemul de asezãri fortificate apartinând populatiei românesti sau româno-slave, formatiunii politice condusã de Gelu, amintit la cumpãna secolelor IX-X în cronica lui Anonymus cu ocazia luptei cu triburile maghiare de curând asezate în Panonia. Fortificatia din Cluj-Mãnãstur a suferit avarii, distrugeri, incendieri, refaceri, alte atacuri nimicitoare, mai ales cele din 1068, probabil ocazionate de atacurile pecenegilor.
FÃ CUNOSTIINTÃ CU CELE MAI FRUMOASE RUSOICE DE PE NET:
\"Bride.Ru\"





de vizualizãri ale acestei pagini