Trei cetăţeni de dincolo de Prut au lansat, la Chişinău, Comunitatea moldovenilor din România. Unul dintre cei trei fondatori, Marian Russo, este un amic mai vechi al comuniştilor moldoveni. În poza alăturată, făcută la 6 decembrie 2003 la congresul al III-lea al Uniunii tineretului comunist din R. Moldova (UTCM),  îl puteţi vedea pe Russo, pe atunci preşedinte al Uniunii tineretului socialist din Iaşi, cum dă mâna cu Tatiana Necoară, fost prim-secretar al UTCM.

Un consilier PNL la primăria Huşi, un jurnalist de la Vaslui cercetat anterior pentru şantaj şi fostul şef al tineretului socialist de la Iaşi au lansat, săptămâna trecută, sub „patronajul” conducerii de la Chişinău, comunitatea moldovenilor din România (CMR). După ce au făcut declaraţii tari la Chişinău în sprijinul moldovenismului, dându-le apă la moară comuniştilor, întorşi în România, cei trei fondatori ai comunităţii au fost nevoiţi să dea înapoi. Aceştia s-au detaşat de declaraţiile lui Vladimir Voronin făcute pentru agenţia guvernamentală de presă (!) şi au ameninţat că o să declanşeze autodizolvarea comunităţii.

Primiţi cu onoruri

Claudiu Alexa, preşedintele CMR, Lucian Timofticiuc, vicepreşedinte, şi Marian Russo, director executiv (care susţine că este o rudă a scriitorului Alecu Russo, autorul lucrării „Cântarea României” – n.r.), au fost oaspeţi de vază la Chişinău săptămâna trecută. Aceştia au fost primiţi în audienţă de preşedintele Vladimir Voronin, au participat la şedinţa în plen a Parlamentului, au susţinut o conferinţă de presă şi au fost invitaţi la o emisiune la postul public de televiziune. Aproape peste tot, cei trei au fost însoţiţi de ideologul „doctrinei” moldoveniste  Victor Stepaniuc. Deşi susţin că CMR a fost înregistrată recent în România, fondatorii au ales să lanseze la Chişinău organizaţia după ce au fost primiţi cu onoruri de către comunişti (!).

„Vocea diasporei”

Fondatorii susţin că organizaţia pe care o reprezintă îşi propune să „promoveze şi apere identitatea moldovenească, să promoveze toate elementele culturale moldoveneşti în România şi să creeze o unitate între moldovenii din dreapta şi din stânga Prutului. I-am şi spus preşedintelui Voronin că noi vrem să fim vocea diasporei moldoveneşti şi prin noi să se transmită şi de o parte şi de alta mesajele reale, netrunchiate”, a declarat la emisiunea de la postul public de televiziune, Lucian Timofticiuc.

„Trebuie să existe şi minoritate”

„Am pornit de la ideea că atât cât există un stat de drept recunoscut R. Moldova, implicit în statele vecine trebuie să existe şi o minoritate a acestei ţări”, a afirmat la conferinţa de presă preşedintele CMR, Claudiu Alexa. La rândul său, Marian Russo a anunţat că CMR are deja 1500 de membri în 10 judeţe ale României. „În R. Moldova este recunoscută minoritatea românească. Şi în România, prin reciprocitate, ar trebui recunoscut acest lucru”, a spus Marian Russo.

Stepaniuc – „istoric desăvârşit”

„Moldoveniştii” au anunţat că intenţionează să
înfiinţeze în România o bibliotecă care să promoveze operele literare şi istorice ale autorilor moldoveni şi în care studenţii basarabeni aflaţi la studii în România să se simtă „ca acasă”. Iar „visul” acestei comunităţi este să înfiinţeze „un institut care să elaboreze de comun acord cu cele două state o istorie adevărată, a adevăraţilor moldoveni”. Potrivit acestora, deşi istoria Moldovei pe care a lăsat-o Ştefan cel Mare este unică, istoricii români şi moldoveni o interpretează diferit.  „M-aş bucura dacă, cu ajutorul acestei comunităţi, am reuşi să adunăm aceşti savanţi la o masă rotundă şi să reconstituim adevărata istorie a Moldovei”, şi-a exprimat speranţa Timofticiuc care s-a arătat  „mândru” că l-a cunoscut pe „istoricul desăvârşit” Victor Stepaniuc (!).

Vorbesc „moldoveneşte”

Vicepreşedintele CMR s-a plâns că moldovenii din România „sunt luaţi un pic peste picior” şi nu prea sunt reprezentaţi în Executivul de la Bucureşti, deşi Moldova a dat naştere celor mai de seamă români. „Că noi avem o limbă, cum ne spun ei că suntem cu limba lată, sau vorba lui Marin Preda, suntem mâncători de mămăligă. Îmi punea cineva de la dumneavoastră o întrebare: ce limbă vorbesc eu? I-am spus că eu vorbesc limba moldovenească şi m-a întrebat de ce. Noi folosim anumite cuvinte care în România se numesc regionalisme. Dacă cerem, de exemplu, la un restaurant, banalele pârjoale, ne întreabă ce-s alea, deja noi traducem şi spunem chifteluţe. Deja eu vorbesc limba moldovenească, fiindcă am tradus”, a explicat la „Moldova 1” Lucian Timofticiuc.

R. Moldova o să-i ajute financiar

Comunistul Victor Stepaniuc, preşedintele comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret, sport şi mijloace de comunicare în masă, i-a asigurat pe fondatorii comunităţii că R. Moldova îi va susţine financiar şi logistic în activitatea lor. „Guvernului R. Moldova nu-i rămâne decât să sprijine comunitatea, s-o ajute. Legislaţia noastră internă permite şi toate ţările găsesc posibilităţi, finanţe, ca să sprijine diaspora. Această comunitate este a 39-a diasporă moldovenească de peste hotare”, s-a lăudat Stepaniuc la „Moldova 1”.

JURNAL a încercat să-i contacteze telefonic pe fondatorii CMR. Timofticiuc ne-a închis permanent telefonul, iar Claudiu Alexa ne-a rugat să revenim mai târziu. Acesta, însă, nu a mai răspuns la telefon.

„O etnie moldovenească nu are cum exista”

dr., conf. univ., Gheorghe Paladi, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova

„Noi întotdeauna am susţinut comunitatea de neam şi ne-am considerat români ca origine, etnie, limbă. Chiar Ţara Moldovei medievală, la care se referă cei care susţin moldovenismul, era atunci o altă Ţară Românească. Conştiinţa de comunitate românească a dăinuit pe parcursul a sute de ani.
Încercarea de a crea o comunitate a moldovenilor din România este de fapt o provocare. În istorie, au existat mai multe provocări de acest fel, dar toate s-au destrămat. Nu există niciun temei şi niciun argument istoric care să admită existenţa unei etnii moldoveneşti, aşa cum nu putem spune că există o etnie bănăţeană, ardeleană etc. Unitatea provinciilor româneşti sub aspectul originii etnice este recunoscută de către marii savanţi ai lumii.”

Mihail Purice, profesor universitar, doctor în filologie

Limba moldovenească, din interes politic

„Dacă există limbă moldovenească, înseamnă că există limbă maramureşeană, bănăţeană, crişăneană. Termenul generic pentru toate regiunile este „limbă română” şi nu e inventat cu scopul de a fi împotriva statului, ci e un termen de origine latină. Noi nu avem dreptul să schimbăm istoria aşa cum ne convine. Istoria e obiectivă şi nu trebuie implicată în interese politice. Dacă însă vrea cineva să o numească moldovenească, o face numai din interese politice”.

M.R.

„Voronin vorbeşte cu gura lui Putin”

JURNAL i-a întrebat pe basarabenii care stau la Consulatul României din Chişinău în aşteptarea vizei româneşti ce cred despre comunitatea înfiinţată şi despre declaraţiile lui Voronin.

Valentina Cebotari, 40 de ani, satul Sculeni, raionul Ungheni (fostul judeţ Ungheni): „Noi vorbim limba română”

„Nu cred în ceea ce spune Voronin. Noi vorbim limba română şi nu cred că moldovenii de dincolo de Prut sunt discriminaţi”.

Victoria Răileanu, 34 de ani, Chişinău: „Vorbeşte gura fără el”

„Vorbeşte gura fără el. Poate preşedintele Voronin vorbeşte moldoveneşte, o limbă specială. Suntem trataţi mai bine în România decât la noi acasă. Ce sens are această comunitate?”
 
Victoria Corvătescu, 24 de ani, satul Chiperceni, raionul Orhei (fostul judeţ Orhei): „Nu sunt discriminaţi moldovenii”

„Nu suntem discriminaţi nici noi, nici cei din Moldova de dincolo de Prut. Toţi vorbim aceeaşi limbă. Când am fost în România, nimeni nu mi-a spus că nu mă înţelege.”

Filip Eftodi, 52 de ani, Chişinău: „O diversiune a Moscovei”

„Este o diversiune pusă la cale de Moscova. Voronin vorbeşte cu gura lui Putin. Regimul comunist e în agonie că rămâne fără cetăţeni şi încearcă să născocească tot felul de prostii.”

G. P

Moldoveniştii riscă să se „autodizolve”

Sâmbătă, preşedintele Vladimir Voronin a acordat un interviu agenţiei guvernamentale de presă în care a declarat că România are o minoritate etnică de 10 milioane de moldoveni „discriminaţi în baza Legii etniilor”. Şeful statului s-a oferit să le acorde „moldovenilor din România” cetăţenia R. Moldova.
„Moldovenii din România nutresc speranţa că, după aderarea României la Uniunea Europeană, problema identităţii etnice va deveni în această ţară o problemă ce va ţine de exprimarea voinţei cetăţenilor, dar nu o politică impusă de sus. (...) În România, din păcate, lista etniilor permise în acest stat este strict limitată, toate minorităţile naţionale posibile sunt enumerate în legislaţie. Moldovenii printre acestea nu figurează. Şi aceasta, din câte înţeleg eu, este astăzi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor şi a culturii lor în România. Este vorba de legalizarea acestui drept pentru o populaţie de circa 10 milioane de moldoveni”, a declarat Voronin. Acesta a recunoscut că limba română este identică cu cea „moldovenească”, dar a spus că moldovenii au dreptul să-şi numească limba „aşa cum o numesc deja de şase veacuri, dar nu aşa cum s-a inventat prin cabinete savante în secolul XIX”.
În replică la interviul lui Voronin, CMR a făcut public, ieri, un comunicat de presă prin care a dat asigurări că nu doreşte să se implice în dispute politice care ar putea afecta relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti. „Dacă anumite grupuri de interese se folosesc de CMR ca instrument politic care să afecteze relaţiile dintre cele două state, suntem obligaţi să luăm decizia, împreună cu toţi membrii fondatori, să declanşăm autodizolvarea CMR”, se mai arată în comunicatul CMR.

R.L.