ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Home » Reportaj » Laos: comunism, turism si bombe neexplodate

Laos: comunism, turism si bombe neexplodate

05 Feb 2008 | 0 comentarii
Rating:
1 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
O treime din suprafata tarii este teren minat, iar secera si ciocanul te privesc de la inaltimea balcoanelor. Bombardat mai mult decit orice alta tara, Laosul a inceput sa se dezmorteasca, intrind in atentia turistilor

Alexandru Popescu

Timpul se misca in Laos, o tara relaxata si uitata de istorie, unde odihna pare a fi activitatea de baza. Capitala da tonul. Cu 150.000 de locuitori, un pic mai multi decit numara Bacaul, Vientiane e un oras bucuros: implicarea autoritatilor este aproape trecuta cu vederea, iar taxele sint derizorii. Treburile administrative nu sint deloc impovaratoare nici ele si nici nu necesita un numar serios de functionari.

Laosul a reusit sa scoata comunism din piatra seaca

In ciuda unui trecut violent, majoritatea laotienilor isi duc traiul rural in conditii putin schimbate de sute de ani: doar 4% din suprafata tarii e cultivabila, insa ofera piine pentru patru din cinci locuitori.

Infrastructura, si ea cu mult in urma vremurilor, te urmareste la tot pasul. Doar o mica fractiune din totalul drumurilor e pavata, colibele satelor nu au apa curenta sau curent electric, iar canalizarile sint rezervate doar celor citeva orase.

Tinerii calugari budisti sint o aparitie comuna pe strazile tarii

Inocenta izolarii de influenta vestica a inceput sa atraga insa, in ultimii citiva ani, din ce in ce mai multi turisti. O vizita in Laos pentru a fi martor la obiceiurile aproape intacte ale Asiei de Sud-Est merita toti banii, iar frumusetea salbatica a tropicelor, stincile rasarite din jungla, Mekongul si afluentii sai care uda cimpurile de orez intregesc un peisaj dintr-o alta epoca. Poate tocmai de aceea, tot mai multi calatori isi cauta refugiul in aceasta destinatie pina nu demult ascunsa, considerind Thailanda si Vietnamul prea "turistice". Trendul este vizibil de vreme ce, intr-un top recent realizat de "New York Times", Laosul ocupa primul loc al destinatiilor din 2008. Preturile foarte mici dau si ele apa la moara globe-trotter-ilor. O noapte intr-o coliba de bambus costa 1-3 dolari, o masa fara pretentii incepe de la 1,5 dolari. In ton cu cererea in crestere, hotelurile si restaurantele de lux au inceput sa faca insa pui. Luang Prabang, fosta capitala a regatului, a fost inclus in 1995 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, cu un amestec incintator de cladiri mostenite din perioada coloniala franceza, constructii traditionale si temple budiste.

Drumurile dintre colibe sint cel mai adesea nepavate

Laosul este, pe de alta parte, detinatoarea unui record sinistru, fiind cea mai bombardata tara din istorie, ca victima colaterala a razboiului din Vietnam. Timp de noua ani, nepotii Unchiului Sam au "exportat" 1,9 tone de bombe in Laos. Ca termen de comparatie, in Al Doilea Razboi Mondial au fost folosite, de catre ambele tabere, 2,2 milioane de bombe. SUA semnasera un tratat care interzicea implicarea militara a tarii, asa ca au inarmat in secret localnici din triburile Hmong si au desfasurat o masiva campanie aeriana, ascunsa ochilor publicului din "lumea civilizata". O mica parte din aliatii SUA sint inca in munti, ascunzindu-se in jungla de razbunarea regimului actual. Mostenirea razboiului secret nu se opreste insa aici: o treime din suprafata Laosului e neexploatabila din cauza pericolului UXO (Unexploded Ordonance). O treime din bombele antipersonal neexplodate la impact fac constant victime chiar si dupa 30 de ani dupa incetarea bombardamentelor.

Jurnalistii de la "New York Times" au facut lobby bun

pentru plajele laotiene

La peste 7.500 km de casa, intr-un peisaj abundind in paduri tropicale, n-am putut sa nu tresar la o alta priveliste nebanuita: secera si ciocanul, prezente la tot pasul. Laos este una dintre ultimele cinci tari care isi mai asuma cu mindrie ideologia comunista, iar steagurile rosii flutura pe toate strazile oraselelor. La inceputurile miscarii comuniste, ca si acum, majoritatea populatiei era reprezentata de tarani, dar mosierii erau inexistenti. In lipsa oricarei industrii, clasa muncitoare era la fel de subtire. Aparut mai mult ca o influenta, o apucatura imprumutata de la vecinii Vietnam si China, comunismul nu prea sta in picioare pe meleagurile laotiene, astfel ca, dupa 10 ani de conducere centralizata, cooperativizare, cenzura si control al comertului, liderii au fost nevoiti sa-si reconsidere strategia. Reformele liberale incepute in 1986 au dus la o timida crestere economica, insa statul controleaza in continuare presa si viata politica. Comertul este totusi liber si nu se intervine in viata de zi cu zi a cetatenilor, atit timp cit acestia nu pun la indoiala autoritatea centrala.

Odihna isi asteapta musteriii la tot pasul in Laos

  • Meniuri vesele si tarabe la tot coltul

Economia e puternic dependenta de ajutor extern, taxele sint minimale, intr-un comert foarte liberal, in care oricine poate sa vinda aproape orice, sa-si scoata taraba in strada, iar farmaciile nu-ti cer niciodata reteta. Drogurile sint ilegale, dar arhiprezente in zonele turistice. Unele restaurante au chiar "meniuri vesele" pentru clientii de incredere. Religia budista e tolerata, desi Marx e in continuare stimat. Ar fi si greu sa interzici "opiul maselor" intr-o tara in care opiul de pe cimp a fost timp de secole cultivat precum trifoiul.

  • Asia, la pas

Realizatorul acestui reportaj, Alexandru Popescu, semneaza articole pentru metropotam.ro si este "gospodar-sef" la dordeduca.ro. Momentan se afla intr-un tur de forta prin Asia de Sud-Est. Trecut prin Laos si Cambodgia, Alex tinteste inca doua destinatii: Vietnam si Indonezia.

  • Fotografii realizate in Laos, pe www.cotidianul.ro/select
 
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
REPORTAJ

Tatăl handbalistului ucis: “Nu voi căuta niciodată răzbunare”

La casa familiei Cozma din cartierul Tei e coadă continuu la uşa camerei în care a fost depus trupul lui Marian.

Căpşunarii nu se mai sparg în figuri când vin în ţară

Muncitorii români din străinătate vin acasă, de Crăciun, cu zboruri mai ieftine, cu bagaje mai mici, închiriază mai puţine maşini, iar la taxiuri nici nu se uită. După Sărbători se vor întoarce în vâltoarea crizei din străinătate, unde, fie criza cât de rea, tot mai bine-i ca la noi.

„Primarul Americii“ a sosit la Bucureşti

Grăbit să ajungă la hotel, Giuliani şi-a uitat un însoţitor la aeroport.

Rocco, un italian îndrăgostit lulea de România

Rocco Faraco şi-a transformat casa într-un muzeu al românismului, a învăţat limba noastră şi s-a integrat în comunitatea imigranţilor din Italia, vrăjit de cultura românească.

Olga Nemeş, copilul-minune al tenisului de masă, turnată la 14 ani de Romanescu

Actualul şef al ping-pongului a dat informaţii la Securitate despre sportivă.
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de