Busteni - o statiune a viitorului !

Webmaster: Dan Zamfirache

  Prefata  

 

  Cartea postala -  vederea in limbajul obisnit – pe langa modul de trasmitere a unor informatii de orice natura constituie si un bogat material documentar pentru cercetatorii din orice domeniu.

 

Cartofilia, cea care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi , din atrac\ia pe care o exercit` “micul petic” de carton atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate.

 

Este ]i cazul litografiilor – ace]ti precursori ai c`r\ii po]tale de la sf@r]itul secolului al XIX – lea.

 

Privirea [\i este “suspendat`” pentru un moment at@t timp c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` “teribilul tehnic” al secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`.

 

Tocmai de aici s-a n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, Rm. V@lcea, Cluj, Oradea, Bra]ov, Constan\a, Ia]i.

{n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia scrisoarea sau cartea postal` folosind re\elele rudimentare ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI ce demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.). Mai mult, el afirm@nd c` un document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu [n secolul III [.e.n. sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han (206 [.e.n. – 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central`, dar ]i contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor dezvolta puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind trasmis` at@t pe drumuri c@t ]i r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca [n Europa calitatea sistemul postal chinezesc din timpul dinastiei Yuan sau a celui mongol, nimic existent [n Europa put@nd fi comparat. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene. La 1 ianuarie 1849 e introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura. Mult mai t@rziu, [n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a.

Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea acestor cercuri care []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei.

Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`.

Totu]i, cartofilia – probabil, dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad` mare – a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii, apari\ia de c`r\i, studii cartofilice ]i concursuri care s-au materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest for de cartofilie la Bucure]ti.

Privind lucrurile din “interiorul” acestor evenimente a] putea poate s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un succes cu toate greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de amploare, dar a] dori s` fiu contrazis de un doilea For [n Rom@nia organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i p`rintele cartofiliei, ]i am numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe personal dar o indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii – c@nd a fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul Sorin Panti], s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris cu cuvinte de laud` remarc@nd realizarea Forumului – “un moment de seam` pentru Rom@nia”.

Apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti – le-am numit [n ordinea nu numai a apri\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului – a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n sfera sus\in`torilor. E de ajuns s` amintesc participarea domnului Leonard Pa]canu, secretar general al Asocia\iei Filateli]tilor din Rom@nia, actorul Mircea Albulescu, reporteri de la TVR, Antena 1 ]i PRO TV.

Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu un bogat con\inut.

Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima dat`  la Bucure]ti a unei c`r\i, e adev`rat de cartofile, e vorba de monografia ilustrat`  “C`lim`ne]ti’2000” cu un altfel de limbaj, cel al calculatorului. Era [n 1988 la un an dup` prezentarea de la C`lim`ne]ti.

            Demn de amintit aici e ]i realizarea unei pagini de publicitate pe Internet care poate fi  accesat` din orice loc din lume cunosc@nd doar o simpl` adres`:

 

                                    http://www.geocities.com/danzamfirache

 

al`turi de alte c@teva adrese ce sper s` trezeasc` interesul oric`rui vizitator!

Din studiu cartofilic, pe spatele unei c`r\i po]tale din colec\ia “Bu]teni” se distinge fraza: “ a c`l`tori [nseamn` a [nv`\a. Europa v` poate ajuta mult [n organizarea acestei culturi vii a Dvs.” Este ]i inten\ia autorului de a st@rni curiozitatea   [ntr-un domeniu at@t de vast care incub` nu numai istorie, geografie, literatur`, dar mai ales pasiune ]i dragoste de locuri.

M`rturii v`zute [nc` pe locul lor - iat` numai c@teva argumente pentru care am decis s` p`strez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate sta\iuni prin colec\ia de vederi vechi ce constituie o m`rturie ]i [n acela]i timp un document viu care adaug` sta\iunii o impresionant` imagine a ceea ce a fost dar mai ales ceea ce mi-a] dori s` r`m@n` [n memoria oamenilor locului, a celor ce o viziteaz`, o adev`rat` Perl` a Carpa\ilor, numit` a]a chiar de marele Iorga.

 

Dan Zamfirache                                                                                   

      CAIRO

        2003

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 

 Motto:  …pe urmele sp`tarului Mihai Cantacuzino  

 

De ce Bu]teni?

 

De]i n`scut pe Valea Oltului - la Brezoi - cu o copil`rie minunat` [n parfumul de epoc` al C`lim`ne]ti-ului anilor '50, o parte [nsemnat` a vie\ii mi-am petrecut-o pe Valea Prahovei [n timpul vacan\elor studen\e]ti la Sinaia, Bu]teni, Azuga, Predeal sau Poiana Bra]ov. Din totdeauna mi-am dorit s` scriu o monografie despre Valea Prahovei dar nu [naite de aceea a C`lim`ne]tiului – Perla a Oltului – a]a cum o numea Nicolae Iorga. 

Similitudinea celor dou` a]ez`ri ca por\i de ap`rare ]i retragere [n vremuri de restri]te la poalele mun\ilor face din Bu]teni ]i C`lim`ne]ti a]ez`ri stabile ce se vor dezvolta rapid dat fiind locul majestos unde r@urile ies din zbaterea furious` cu mun\ii [n v`i largi cu o vegeta\ie de o cald` [nc@ntare sufleteasc`. Am@ndou` sunt locuri alese pentru medita\ie ]i sim\ire.

Dup` [ndeplinirea datoriei c`tre locurile natale – apari\ia monografiei "C`lim`ne]ti 2038" – ]i, mai ales dup` ob\inerea locului 3 [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de cartofilie din Bucure]ti [n 1998, str`daniile mele s-au [ndreptat c`tre Bu]teni pe care l-am adoptat ca pe al doilea loc de suflet dat fiind apartenen\a mea la aceast` splendid` sta\iune din 2003 c@nd am devenit parte a acestor locuri minunate de la poalele seme\ului Caraiman, acolo unde Crucea vegheaz` ca ]i Sfinxul un popor milenar binecuv@ntat de Dumnezeu.

Dar este ]i urmare a vizitei la locurile sfinte din Sinai,  m`n`stirea Ecaterina, acolo unde sp`tarul Mihai Cantacuzino poposea cu 3 secole [n urm` ]i, entuziazmat, avea s` ridice la [ntoarcere [n 1695 o replic` care va purta numele Sinaia, actul de na]tere al unei v`i pe care Nicolae Iorga o va numi "Perla Carpa\ilor".

{n ideea conceperii monografiei ca studiu cartofilic mi-am petrecut o primavar` printre urma]ii familiilor celor mai vechi locuitori ai ora]ului fiind zilnic [n contact cu oamenii prim`riei, simpli, dr`gu\i ]i ospitalieri. Discu\iile s-au transformat [n interesante clipe pline de amintiri purtate cu domnii Constantin Petcu, Titi Dragu],  domnul Enache de 92 de ani, nepo\i ]i str`nepo\i ai acestora.  

Localitatea Bu]teni, poart` a falnicilor mun\i Bucegi c`tre Transilvania se g`se]te la o altitudine situat` [ntre 830-950 m, [ntr-una din cele mai pitore]ti pozi\ii a V`ii Prahovei, istoria ei fiind str@ns legat` cu a celorlalte localit`\i apropiate care au fost de-a lungul timpului leg`tura permanent` a |`rii Rom@ne]ti cu Ardealul.

A face o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria celor ce au [nal\at vile [n stil helvetic aflate [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor!

Am scris aceast` monografie cu g@ndul  la oamenii de aici care  i-au trasformat [nf`\i]area ]i continu` s` o fac` ]i azi : domnul primar Ilie Ilinca, domnul viceprimar Nicolae C@mpeanu care mi-a pus la dispozi\ie o colec\ie rar` de fotografii g`site printr-o minune [ntr-o cas` veche, mi-a dat detalii despre proiectele de viitor ale sta\iunii, domnul Petcu Constatin participant la Olimpiada de iarn` de la Saint Moritz din 1948 unde a fost prezent ]i regele Mihai, famiile Dr`gu\ ]i Enache, familia Luca de la Cabana Gura Diham, domnul Savin, patronul hotelului Alexandros, tuturor acelora c`rora le plac aducerile aminte!

Practic nu exist` un document care s` ateste cu siguran\` [nceputul localit`\ii. Sursele vremii amintesc doar c` pe la sf@r]itul veacului al XVII-lea "nici vorb` nu era de vreun sat" (*) . De altfel nici despre Sinaia nu se ]tie mai mult p@n` la ctitoria sp`tarului Cantacuzino,  m`n`stirea Sinaia,  [n 1695.

Istoria Bu]tenilor e indisolubil legat` de aceea a [ntregii v`i, c@teva sute de ani [n urm` pe aceste locuri exist@nd doar o “potec` anevoioas`” care mai t@rziu va purta numele “Drumul domni]orilor”, amintit [ntr-o scrisoare datat` din 1452 [n timpul lui Vladislav Voievod  [n care se aminte]te despre “a]ez`m@ntul cel vechi” ceea ce ne duce cu g@ndul c` acesta exista [nc` “de la domnii de mai [nainte”! Acest drum mergea de la Valea Ple]uvului ]i p@n` la ie]irea din Bu]teni spre Azuga, pe st@nga Prahovei, de-a lungul muntelui Zamora. Documentele de care dispunem azi sugereaz` atestarile: C@mpina - la 1503 (C@mpina - atestat` la 1503 a fost t@rg la 1663 iar din 1994 devine municipiu), Comarnic  atestat documentar din 1532, Cornu – atestat documentar din 1561, schitul Posada la 1661, M`n`stirea Sinaia [n 1695, C`tunul Izvor 1782 [nfiin\at de domnitorul Mihai Su\u din scutelnicii m`n`stirii Sinaia, Schitul Predeal 20 iunie 1744 ]i Slonul de Piatr` 1782.

Numele Sinaia vine de la muntele sf@nt Sinai, de fapt de la m`n`stirea Sinaia al c`rei ctitor a fost sp`tarul Mihai Cantacuzino care, impresionat de c`l`toria [n Sinai la m`n`stirea sf@nta Ecaterina zidit` [n anul 330 de c`tre sf@nta Elena, mama sf@ntului mare [mp`rat Constantin pe locul unde Moise a v`zut rugul aprins (Exod cap.3), ridic` o m`n`stire ca avanpost de ap`rare ]i spiritualitate [ntr-un peisaj fermec`tor. Se spune c` m`n`stirea Sinaia ad`poste]te pietre aduse din muntele sf@nt din Sinai. Pe cupola de la intrare sunt pictate scene din via\a sfintei Ecaterina. Ca semn al pre\uirii sale sp`tarul d`ruie]te m`n`stirii sf@nta Ecaterina o catapeteasm` pentru paraclisul sfin\ii apostoli.

Legenda construirii m`n`stirii Sinaia [ncepe [ns` cu vedenia unui c`lugar de la schitul “Sf@ntul Nicolae” de pe muntele Molom`\ la 15 august 1683 care aude glasuri [ngere]ti ce pream`reau pe Maica Domnului. Auzind aceste lucruri pustnicii [l [ndeamn` s` mearg` la schitul Lespezi pentru a-i povesti stare\ului. Sosind aici stare\ul [l preg`te]te pe b`tr@nul preot ]i [l trimite la Bucure]ti la mitropolit care [l cheam` pe sp`tarul Mihai Cantacuzino ce tocmai sosise de la locurile sfinte unde a fost impresionat de a]ezarea m`n`stirii sf@nta Ecaterina ]i Gebel Musa – muntele lui Moise (2292 m). Nu e o [nt@mplare pentru c` [n anul 327 locurile sfinte vor fi vizitate de sfin\ii mari [mp`ra\i Constantin ]i mama sa Elena ]i de atunci faima locurilor avea s` se r`sp@ndeasc` [n [ntreaga lume cre]tin`. Din ordinul [mp`r`tesei Elena [n anul 330 va fi ridicat` aici pe locul rugului aprins v`zut de Moise o capel` [n cinstea lui Isus salvatorul. {n evul mediu a fost un important centru de pelerinaj pentru cre]tini, iar din secolul XI []i va schimba numele din Schimbarea la fa\` [n cel al Sfintei Ecaterina care a tr`it [n Alexandria [n timpul [mp`ratului Maximian.

Frumoasa ]i inteligenta Ecaterina f`cea parte dintr-o familie de nobili ]i a [ncercat s`-l converteasc` la cre]tinism pe Maximian [n timpul persecu\iilor cre]tinilor de la [nceputul secolului IV. V`z@nd c` reu]e]te s` converteasc` pe mul\i din anturajul s`u, Maximian hot`r`]te moartea ei prin ata]area la 4 ro\i din lemn ce se vor [nv@rti [n direc\ii diferite. Miracolul se [nt@mpl`, ea supravie\uind, dar va fi decapitat`. Exist` o biseric` [n Alexandria ridicat` pe locul martiriului care-i poart` numele. Legenda spune c` peste 5 secole  c`lug`rii au v`zut pe deasupra mun\ilor ([n locul unde azi se afl` o mic` bisericu\` a Revela\iei unde Moise a vorbit cu Dumnezeu) [ngerii c`r@nd corpul sfintei ]i de atunci muntele poart` numele Sf@nta Ecaterina. Corpul mirosind a mir a fost g`sit [ntreg. Azi se mai afl` [nc` aici capul ]i m@na st@ng` a sfintei.

Biserica va fi rectitorit` [n anul 527 sub hramul “Schimbarea la fa\`” de  c`tre [mp`ratul Justinian care o [mprejmuie]te cu un zid ap`r`tor [nalt de 12 p@n` la 15 m, ar`t@nd a fort`rea\`. Nu nuami at@t, Justinian va aduce aici 200 de familii din Bosnia ]i Valahia pentru a o ap`ra ]i deservi. Ace]ti munteni (numi\i Gebelieh) veni\i din regiuni muntoase situate [n fosta Iugoslavie ]i [n Rom@nia s-au adaptat repede la condi\iile vie\ii de aici, solda\i si \`rani au sosit pentru a cultiva gr`dinile ]i a ap`ra m`n`stirea. La origine erau cre]tini dar mul\i au trecut la musulmanism sub influen\a acestora. Ultima femeie cre]tin` a acestui trib s-a stins [n 1750. {n 1918 tribul a fost decimat de o epidemie, iar [n mai 1928 mai erau 420 persoane [n acest trib. Dar e greu de spus c@\i au mai r`mas din acest trib c`ci acum sunt diviza\i [n mai multe triburi. Descenden\i ai tribului se ocup` azi de treburile materiale ale m`n`stirii, familiile fiind integrate [n via\a modern` a ora]ului Sf@nta Ecaterina. Se pare c` acestui trib i se datoreaz` existen\a de p@n` azi a a]ez`m@ntului.

Azi Sf@nta Ecaterina se ridic` majestos la 1570 m fiind printre cele mai vechi biserici cre]tine din lume cu cel mai mic num`r de c`lug`ri, este sub patronajul bisericii greco-ortodoxe ]i posed`, dup` Vatican, una dintre cele mai vechi biblioteci (mai mult de 6000 de manuscrise rare dintre care 3000 foarte vechi (pe unul din rafturi st` tabloul domnitorului Br@ncoveanu) ]i un muzeu cu icoane frumoase.

}i a]a cum m`n`stirea sf@nta Ecaterina a fost construit` pe locul minunii rugului aprins tot astfel m`n`stirea Sinaia (nume luat de la muntele sf@nt Sinai) a fost ridicat` pe locul revela\iei pustnicului de la poalele Bucegilor.

Dar mai exist` o asem`nare. Undeva la poalele Bucegilor, pe platoul Palanca, [ntr-o poian`, l@ng` crucea Caraiman, se [nal\` pe o “gur` de rai” cea mai nou` biseric` cu hramul "{nal\area Sfintei Cruci".

De-a dreptul impresionant` povestea care se leag` de alegerea locului construc\iei. Acelea]i visuri [n locuri ]i timpuri diferite, ]i aceia]i zi de 15 august!

Din prima zi a venirii sale pe lume, p`rintele Gheron\ie s-a aflat necontenit sub protec\ia Maicii Domnului, care l-a ales, [n vis spune el, pentru indeplinirea unei sfinte misiuni: [n`l\area unei m`n`stiri, Caraiman, la poalele muntelui ce poart` [n v@rf m`rea\a cruce [n`l\at` prin st`ruin\a reginei Maria.

Istoria construirii bisericii e asem`n`toare cu aceea a bisericii Sf@nta Maria Mare de la Roma ce s-a ridicat [n urma ninsorii din 15 august 452! Ea e legat` de o legend` care spune c` papa Liberius dorea s` construiasc` o biseric` mare [n memoria Fecioarei ]i nu ]tia unde. Dar [n vis aceasta i s-a ar`tat spun@ndu-i s` o construiasc` acolo unde va c`dea prima ninsoare. Iar pe 5 august, o minune, [n vara anului 452 pe colina Esquilino a nins!

Una din multele biserici dedicate Sfintei Marii, cea mai mare ]i mai important` din Roma este Santa Maria Maggiore aflat` pe colina Esquiline ]i construit` [n anul 452. Dintre cele peste 360 de biserici este  singura care are dou` obeliscuri unul [n fa\` ]i altul [n spate. Tavanul e [n stil rena]tere, marea comoar` a bisericii fiind g`zduirea celor 4 fragmente din patul lui Cristos asezate [ntr-o construc\ie special` [n capela aflat` sub un frumos baldachin [n fa\a c`ruia se roag` un pap` din marmur`, o lucrare deosebit de pre\ioas`. S` fie Bernini autorul care de altfel e prezent aici prin grupul statuar reprezent@nd Madona cu pruncul?

Santa Maria Maggiore este important` ]i pentru c` ascunde [n ea 6 capele extraordinar de frumoase: Sixtina, la care a lucrat Carlo Fontana, Pauline Borghese ]i Sforza disting@ndu-se separat. Se pare c` cea Sixtin`, numit` ]i a Sacramentului, ar fi cea mai frumoas` din lume. }i este [ntr-adev`r!  Trebuie s` ai respira\ia bun` ca s` rezi]ti frumuse\ii ei. Frescele din capela Pauline apar\in lui Cavaliere d’Arpino. Privit` de afar`, biserica are [n partea dreapt` o campanil` de 6 nivele, ultima de tip roman construit` la Roma, ad`postind clopotni\a. Obeliscul din fa\` e o coloan` [nalt` [n v@rful c`reia se afl` statuia Sfintei Marii cu pruncul. E singura biseric` din Roma cu dou` obeliscuri, cel de-al doilea fiind plasat [n spate. Binen\eles c` nu lipse]te f@nt@na cu ap` potabil` aflat` [n fa\a bisericii.

}i astfel bisericile au fost construite pe locul din vis !

}i ca o coinciden\`, apari\ia c`r\ii se datoreaz` vizitei mele [n Sinai, deci, pe urmele sp`tarului Cantacuzino de numele c`ruia se leag` [nceputurile acestor locuri. Poate ]i “sim\irii” comunic`rii sfinxului egiptean cu cel din Bucegi, legende vii ce stau ca p`zitori ai unor istorii milenare.

Tot sp`tarului [i sunt atribuite m`n`stirea ]i spitalul Col\ea dar ]i m`n`stirea Dealu unde e pomenit ca donator. El e fratele domnitorului }erban Cantacuzino care a tip`rit biblia de la Bucure]ti [n 1688.

Urmele a]ez`riilor se pierd [n negura vremurilor, dar faptul c` ele existau [nc` din vechime o demonstreaz` depozitele  descoperite [n Sinaia din epoca bronzului provenind de la un trib proto-dac din 1800-1700 [.e.n., unul dintre cele mai mari descoperite [n \ar` precum ]i cel din Predeal din 1200-800 [.e.n. Topoarele, colierele, s`biile de aici sunt dovada locuirii acestor plaiuri, valea Prahovei fiind o legatur` permanent` [ntre rom@nii de pe ambele versante ale Carpa\ilor.

Documentele referitoare la existen\a localit`\ilor de pe Vale [ncep s` se [nmul\easc` spre mijlocul secolului al XIV-lea c@nd Bra]ovul cap`t` rang de t@rg interna\ional.

{n 1366 Vlaicu Vod` acord` privilegii pentru impulsionarea schimburilor comerciale cu Bra]ovul, [n 1369 pe aici trec trupele conduse de Nicolae, principele Transilvaniei care se va [nfrunta cu o]tile lui Vladislav Basarab. Hrisovul lui  Mircea cel B`tr@n din 1413 aminte]te despre libera trecere a m`rfurilor negustorilor. Un document din 1476 din timpul lui Vlad |epes se refer` la “drumul Prahovei, drumul Teleajenului ]i drumul Buz`ului” pe care le-a “slobozit”. {n 1508 aminte]te de acest drum ]i Radu cel Mare.

Multe documente atest` existen\a acestui drum vital.

Muntele Diham e amintit [nc` din 1550 c@nd fra\ii Udri]te ]i Toma Postelnicu [l d`ruiesc bisericii din R@]nov. Anii 1599 ]i 1600 au amprenta marelui voievod Mihai Viteazul c@nd armatele sale vor trece pe aici [n drumul spre f`urirea unirii \`rilor rom@ne. Sunt aminti\i masivul Baiului ]i st@na din Valea Cerbului acordate r@]novenilor.

            Prin\ul Gabriel Bathory e [nvins [n 1611 de Radu }erban care trece prin Vale spre Transilvania ajut@ndu-i pe sasi.

{n 1695 - se construie]te m`n`stirea Sinaia, ctitorie a lui Mihai Cantacuzino “dup` asemanarea Sinaiei cei mari” pomenind aici de a]ez`m@ntul Sf@nta Ecaterina din mun\ii Sinai, dar [nainte [n 1661 e ridicat schitul Lespezi de l@ng` Posada de c`tre vel logof`tul P@rvu Cantacuzino. De acum [ncolo datele se vor [nmul\i dat fiind importan\a Sinaiei aflat` [n drumul c`tre Ardeal. Pentru ap`rarea m`n`stirii ]i a hotarului Constantin Br@ncoveanu aduce [n 1701 40 de oameni din Tr`isteni. Mai sus de Bu]teni la Predeal (peste deal?) [n 1744 se ridic` schitul cu acela]i nume.

Dar cel mai important an este 1782 c@nd Mihai }u\u [nfiin\eaz` cu 24 de familii de scutelnici ai m`n`stirii Sinaia, primul c`tun Izvorul, care va fi la originea apari\iei viitoarelor a]ez`ri de mai t@rziu: Bu]teni, Poiana |apului, Azuga.

Valea va suferi mult [n timpul ocupa\iilor austriece din 1783 ]i 1854 ]i [n timpul primului r`zboi mondial.

{nainte de 1782 singura locuin\`, “Slonul de piatr`”, era cel mai mare han din zon`, situat pe locul Zamorei de azi unde se opreau negustorii pentru a se osp`ta, odihni ]i ad`pa caii. (**)

{n 1790 se spune c` locul unde Valea Cerbului se vars` [n Prahova se numea “La Bu]teni”, terenul nefiind locuit dar pres`rat cu gropi. (***)

Primele case se construiesc [n 1793 de c`tre Vasile Dragu], Ni\` Eneche pe Valea Alb`. Familiile Dr`gu] ]i Enache au venit din comuna Vi]tea sat Dr`gu] din F`g`ra] [nainte de  1800. S-au a]ezat pe p`m@ntul de la biseric` [nspre munte, iar ca s` se cunoasc` [ntre ei foloseau poreclele: Basamac, |ipler, Buian, Averche... La [nceput fabricau cop`i ]i cobili\e, apoi s-au ocupat cu ciob`nitul c`ci nu mai mergeau cop`ile pe care trebuiau s` le duc` prea departe.

Alexandru Ioan Cuza [mpropiet`re]te s`tenii cu p`m@nturile din Poian` ]i [ncep s` apar` sistematic case. Acest fapt e consfin\it de o hart` ruseasc` din 1835 c@nd pe locul Bu]teniului figurau c`tunele Dr`gu]e]ti dup` numele celor 20 de familii, Trestia dat fiind locul ml`]tinos ]i cu mult` trestie ]i Slonul de Piatr`, dup` numele vestitului han aflat [n zon` unde se odihneau negostorii [n drumul c`tre Bra]ov.. dar ]i diligen\ele care [ncep s` apar` din 1848. Urma]i ai famiilor [ntemeietoare g`sim ]i azi Dr`gu], Enache [n cartierele F@nt@nii, Valea Alb` ]i Co]tila.

Profesorul universitar Gh. V@lsan membru al Academiei Rom@ne scrie c` pe la 1835 pe teritoriul actual al Bu]tenilor erau c`tunele Gura P`durii pe Valea Alb` cu 20 de familii din neamul Dragu]i ]i Enache, Slonul de Piatr` cu 24 de familii din neamul Enache ]i c`tunul Trestia cu 29 de familii. Din primele dou` s-a dezvoltat Busteniul propiu zis iar din Trestia se va forma cartierul Zamora. {n Zamora s-a a]ezat neamul lui Enache care se ocupau cu cop`i, linguri, cobili\e pentru adus ap`,  p@ine, cozonaci.

{nainte de toate a] dori s` trec [n revist` c@teva repere care sporesc nota de interes a locului. Meritoriu [n acest sens este ]i faptul c` aici [nv`\`m@ntul are o veche tradi\ie - prima ]coal` [nfiin\at` [n Bu]teni dat@nd din anul 1865, la [nceput doar cu dou` clase unde [nv`\au ]i copiii din Poiana |apului ]i chiar din Sinaia. Ea a fiin\at pe Valea Alb` [ntr-o cas`, proprietate a domnului Ghi\` Constantinescu. Mai t@rziu avea s` se mute [n alt local unde func\iona ]i prim`ria. Nu e [nt@mpl`t`r faptul c` azi func\ioneaz` aici un centru de perfec\ionare a cadrelor din toat` \ara, oamenii din Bu]teni fiind calzi, primitori ]i sf`to]i.

Via\a satului avea s` se schimbe odat` cu sosirea [n 1882 a fra\ilor Karl ]i Samuel Schiel, originari din Râsnov care au [n`l\at fabrica de hârtie ce va determina o mare importan\` [n dezvoltarea economic` a localit`\ii, marca “Ursul” devenind simbol prin ob\inerea la expozi\ia mondial` de la Paris organizat` [n anul 1900 singura medalie de aur oferit` atunci!

Ma]ini moderne [n fabric`, funicularul ce transporta materialul lemnos necesar fabricii de hârtie care []i [ntindea firele pe 16 km, din Valea Br`teiului pân` la Bu]teni, str`b`tând mun\ii Bucegi de la est la vest ]i ajungând pân` la 2000 m altitudine, apari\ia caselor, a morii, o gr`dini\` de copii, o cârciuma, un cinematograf, chiar un teren de tenis betonat pe plaiul Palanca unde acum se construie]te azi biserica cea nou` Caraiman avea s` dea Bu]teniului un aer industrial…

Urm@nd cursul de azi al drumului  po\i u]or s`-\i dai seama de inaccesibilitatea locurilor. Faptul c` zeci de ani s-a construit ]i ref`cut ori l`rgit drumul pe Valea Prahovei, din nou asem`nare cu cel din Valea Oltului, practic de netrecut, Turnul Ro]u ]i Posada constituiau  adev`rate avanposturi de ap`rare [mpotriva n`v`litorilor, trecute doar cu calul. Ca ]i Valea Oltului, Valea Prahovei va fi un refugiu [n calea n`v`litorilor, [n 1821 o mare parte a popula\iei Bucure]tiului se retrag aici din cauza teroarei lui Pasvantoglu ]i a rebelilor turci, [n 1821 turcii m`cel`resc tot [n calea lor [n urm`rirea lui Ipsilante, nu mai vorbim de jaful trupelor ruse]ti din 1848 ]i de ocupa\ia austriac` din 1854.

Abia [n 1846 [ncepe construc\ia ]o]elei dintre C@mpina ]i Predeal, iar dup` 30 de ani se instaleaz` ]i calea ferat` care fac din locul str@mt un centru vital al transportului.

Ctitor modern al locului poate fi numit regele Carol I prin centrul civic, ]coala ]i biserica.

Consecven\i devizei casei regale “nimic f`r` Dumnezeu” regele Carol I ]i regina Elisabeta ridic` biserica pe domeniul Coroanei din Bu]teni ]i o sfin\esc [n 1889 cu hramul “na]terea Prea Sfintei de Dumnezeu ]i pururea Fecioar` Maria”. Ca semn de mul\umire majest`\ile lor sunt prezen\i [n pronaos [n m`rime natural` prin picturile de o valoare artistic` deosebit` ale lui Eyk. {n form` de cruce cu dou` turle de forme diferite a fost ridicat` de constructori italieni condu]i de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma lucrat` la Viena poate fi considerat` printre cele mai frumoase din Romania. Sunt p`strate icoanele originale pictate de Gheorghe T`t`r`scu ]i ucenicii s`i. Pictura original` din altar are acela]i autor ca ]i la m`n`stirea Sinaia - Agnes Exner. Una dintre icoane [l reprezint` pe Isus [nconjurat de copii ]i e d`ruit` de c`tre regina Maria av@nd un titlu semnificativ: “chema\i copiii la mine”, autor T`t`r`scu.

Domeniile Coroanei de aici se leag` de numele administratorului Cur\ii Regale, Calinderu, de pe urma c`rora au r`mas cl`direa prim`riei, p`durea cu poiana Calinderu unde era un chio]c unde regina Maria venea s` se odihneasc` printr-o potec` de la Sinaia. Exist` ]i azi locul    " La Regina" o banc` amplasat` [n p`dure la circa 2 km, pe punctul numit " La Fier`str`u ". Este o lucrare de art` construit` din piatr` masiv`, la 17 septembrie 1888.

Spre sf@r]itul secolului al XIX-lea apare fenomenul ce va sporii faima sta\iunii – schiul – datorit` c`ruia este posibil` apari\ia construc\iilor de o frumuse\e aparte care se mai p`streaz` ]i azi, dovad` fiind num`rul mare al turi]tilor care vin s` se odihneasc` aici [n ambian\a plin` de farmec a vilelor atunci c@nd vor s` scape de “z`pu]ala ]i praful ora]elor”. {ntr-o or` ]i jum`tate din Bucure]ti ajungi [n lini]tea des`v@r]it` a [mp`r`\iei p`durilor verzi sau albite de nea, aerul ozonat cu greu dezlipindu-te apoi s` faci drumul [ntors.

{nainte de 44 nu a existat p@rtia, domnii Buc]escu ]i Wolf fiind cei ce au sprijinit realizarea p@rtiei prin anii ‘50 defri]@nd ]i l`rgind terenul la 5-6 m. P@rtia  Calinderu se prelungea cu Boncu dup` numele unui proprietar din zon`. A devenit p@rtie cu caracter na\ional, un timp a fost uitat` iar azi este una dintre cele mai moderne [n Europa.

P@rtia Calinderu se leag` de o interesant` istorie a schiului din Bu]teni!

Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau [n vacan\` din str`in`tate aduc cu ei moda schiului, a “alunecatului pe patine de lemn, bob ]i sanie” la Sinaia ]i la Bu]teni pe Valea Alb` ]i Co]tila.

Dup` 1930 era un adev`rat spectacol s` vezi tineri pe schiuri prin p`durile din Valea Cerbului sau spre chio]cul Calinderu, senza\ie f`c@nd o t@n`r`  cu numele Virginia Dr`goi. Al\i bu]tenari faimo]i ca Titu Dr`goi fratele Virginiei, sau Ionel Purc`rea se remarcau prin s`riturile de la trambulin`. {n 1931 se organizeaz` primul concurs de schi la Bu]teni din ini\iativa lui George S`vulescu care studia [n Fran\a.

Talentul schiorilor se va face remarcat prin echipa Caraimanul [nfiin\at` [n 1931 care cucere]te titlul de campioan` na\ional` la Vatra Dornei [n 1937, recidiv@nd [n 1939 la Predeal si [n 1949 la Zamora. Mul\i componen\i ai echipei vor fi legitima\i de marile cluburi Dinamo ]i CCA, mul\i dintre ei devenid campioni ai Rom@niei: amintim pe Constantin Enache ]i Stelian Dr`gu] iar al\ii fiind participan\i la olimpiadele de iarn`: Constantin Petcu [n 1948 la Saint Moritz, Constantin Enache ]i Manole Aldescu la Oslo [n 1952, Nicolae Pandrea la Cortina D’Ampezzo [n 1956 ]i Dan Cristea la Grenoble [n 1968 ]i Innsbruck [n 1976. 

Nu putea s` lipseasc` din Bu]teni [n acea perioad` un hotel cu func\iuni speciale de casino. Cazino Palace va fi construit [ntre anii 1909–1913 pe strada Cezar Petrescu de azi ]i va func\iona doar [n perioada interbelic`. Revenirea la func\iunilor sale ini\iale (azi fiind c`min de copii ceea ce nu corespunde scopului!) este un gest meritoriu care ar sporii invidia sta\iunilor [nvecinate, dar cu siguran\` ar aduce multe beneficii sta\iunii. 

Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman este un monument istoric, construit [ntre anii 1926-1928, prin st`ruin\a reginei Maria, [n memoria eroilor ceferi]ti c`zu\i la datorie, [n timpul primului r`zboi mondial, [n luptele de pe Valea Prahovei.

 Lucrarea a fost executat` de Direc\ia de Poduri, sec\iile L5 ]i L1 Poduri din Sinaia, dup` proiectele inginerilor Teofil Revici ]i Alfred Pilder din cadrul direc\iei ]i a fost condos` de ing. Victor Bruckner. Asezat` la o altitudine de 2.291 m, crucea are o [n`l\ime de 28 m, cu dou` bra\e a c@te ]apte metri fiecare, ]i este montat` pe un soclu [nalt de 7,5 m fiind din beton armat [mbr`cat [n piatr`. Acesta, la r@ndul lui, ad`poste]te [n interior un generator electric care alimenteaz` cele 120 de becuri, de c@te 500 de wa\i fiecare.

Inaugurarea lucr`rii a avut loc la 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci – ziua Eroilor Neamului. A fost pentru [nt@ia oar` c@nd locuitorii V`ii Prahovei Superioare au privit Crucea Eroilor iluminat` pe timpul nop\ii. De atunci, fiecare locuitor sau trec`tor prin acea zon` putea z`ri, [n zilele de s`rb`toare, acolo sus, aproape de a]tri, acel monument luminat, f`urit pentru a amintii jertfele eroilor neamului.

{n`l\at la initiativa Reginei Maria, cea care nu s-a temut s` colinde tran]eele pentru a-i mângâia pe r`ni\i ]i [mb`rb`ta pe osta]i, monumentul – confec\ionat din traverse metalice [mbinate prin nituire [ntr-o re\ea m`iastr` - este unic [n Europa atât prin altitudinea amplas`rii, 2291 m, cât ]i prin dimensiuni: crucea propriu-zis` are o [n`l\ime de 28 m ]i dou` bra\e a câte 7 m. Regele Ferdinand nu a mai apucat clipa inaug`r`rii - murise cu ]ase luni inainte.

 

Castelul Cantacuzino din Bu]teni – se leag` de istoria familiei Cantacuzino la fel ca ]i [n C`lim`ne]ti unde familia are un castel la grani\a cu sta\iunea C`ciulata. Aflat pe partea st@ng` a r@ului Prahova  [ntr-o zon` lini]tit` castelul a fost ridicat [n 1910-1911 de Gheorghe Grigore Cantacuzino zis  Nababul, prim ministru al Romaniei intre anii 1899-1900 si 1904-1907. Cl`direa a fost [nal\at` [n stil rom@nesc cu elemente br@ncovene]ti. Mai pu\in vizit`t p@n` acum, prin destina\ia privat` de azi ar putea avea ]i o destina\ie muzeal`, ceea ce ar st@rni interesul turi]tilor dornici de cultur` ]i istorie veche.

Cu aura sa regal` de le cei  883m altitudine – gara – este centrul nevralgic unde se ini\iaz` toate drumurile turi]tilor. Greu de ajuns la \int` dac` nu respec\i regulile stricte ale muntelui care de]i prietenos te poate [nghite la fel de repede ca ]i apa dac` te bagi [n “v@ltori” ne]tiute. Dac` totu]i te-ai r`t`cit ai norocul c` aici se afl` una din cele mai bune echipe de salvamonti]ti. }i dac` nu le ]tii “pe toate” fiind pentru prima oar` aici e mai bine s` faci un popas – prilej de pl`cute clipe de neuitat.

Unul din locurile ce ofer` turistului un spectacol rar [nt@lnit este Cabana Gura Diham aflat` la 5 Km de gar` la confluen\a V`ii Cerbului cu Valea Baicului la altitudinea de 987 m. De aici se fac ]i se desfac “traseele”. A fost construit` din lemn [n 1910 rezist@nd p@n` [n zilele noastre c@nd sub atenta [ngrijire a familiei Luca a fost modernizat`. Azi are dou` cl`diri moderne, bufet, restaurant permanent, posibilit`\i de sus\inere a conferin\elor, lumin`, ap` curent` rece de izvor, [nc`lzire central`, telefon, acces spre peisaje de vis la cabanele Poiana Izvoarelor,  Diham, …

            Imediat cum ai ie]it din gar` e]ti impresionat de un monument a]ezat [n fa\`, o statuie de 1,5m a]ezat` pe un soclu de 2m reprezent@nd pe caporalul Constantin Musat (1890-1917) [n clipa [n care arunca spre inamic ultima grenad`.  Bronzul, oper` a  sculptorului G. Dimitriu  B@rlad a fost ridicat [n 1928 pentru a cinsti memoria eroilor din primul r`zboi mondial, c`zu\i [n luptele de la Bu]teni. “Ultima grenad`” inspirat` din realitate reprezint` expresia cea mai eleocvent` a patriotismului solda\ilor rom@ni din timpul r`zboiului din 1916 [n lupta pentru st`vilirea [naint`rii trupelor de ocupa\ie germane.

            Iar dac` nu ai nimic [n plan po\i alege o plimbare prin ora] descoperind case de odinioar` cum ar fi C`minul Alpin construit [n1938, iar dac` nu-\i plac [n`l\imile po\i petrece c@teva clipe pl`cute [n casa memorial` “Cezar Petrescu”.

Construit` [n anul 1918 [n stilul arhitecturii tradi\ionale, evoc` via\a ]i activitatea scriitorului Cezar Petrescu (1892-1961), ad`postind biblioteca personal` a acestuia de 10304 volume din care 75% [n limba francez`. {n hol pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pere\i sunt expuse c@teva lucr`ri ale pictorilor Jiquidi, H. Dimitriu, Iser, G. Loewendal.

            {ns` Bucegii ofer` ]i monumente spectaculoase ale naturii, sculptate de v@nturi, ninsori ]i ploi. Babele ]i Sfinxul se deta]eaz`. Sfixul rebel plecat “[n lume”, o magnific` [nf`\i]are cu aspect uman, de la 2290 m poate s`-\i dea impresia c` poart` o discu\ie secret` cu fratele egiptean a]ezat la baza piramidelor. Cu labele [n nisip acesta pare c`    s-ar mi]ca [n timp, nev`zut, [ncerc@nd s` apare cu [nf`\i]area lui  sfintele morminte r`mase goale ale st`p@nilor din vremuri imemoriale afla\i departe acum [n locuri str`ine, [mprumuta\i pentru o vreme. Poticnit [n nisip [ncearc` un strig`t c`tre [n`l\imi ]i din [mp`r`\ia cerurilor, din v@rful mun\ilor, Sfinxul rebel trimite sunete [ntr-un limbaj cu greu de descifrat: “Nu pot s` p`r`sesc nicicum p`m@ntul [ncredin\at! Voi fi [ngenunchiat ca tine [ntr-o clip`. Acuma stai - popoarele s-agit`! Va fi un timp ]i pentru tine.” Misteriosul din Carpa\i are o asem`nare tulbur`toare cu Sfinxul egiptean. De mii de ani ocrotitor la marginea imperiilor a]ezat [n locuri spirituale de parc` ar venera zeii r`m@ne un mister, p`zind ca nu cumva uria]ul ]arpe carpatin s`-]i [nghit` coada! {ns` cea mai frumoas` descriere a Carpa\ilor o face cosmonautul Dumitru Prunariu care-l aseam`n` din spa\iu cu o “mam` c`re []i \ine [n bra\e pruncul”, ceea ce ne duce cu g@ndul la afirma\iile religioase care spun despre Rom@nia c` este un \inut ocrotit de Maica Domnului.

Ocrotit de Sfinx, marea cruce si bisericile domne]ti, Bu]teniul ajunge [n 1864 sat al comunei Podul Neagului ce se [ntindea de la Comarnic p@n`  [n Predeal.

{n 1874 Bu]teniul era un sat al comunei Predeal pentru ca din 1908 s` devin` comun`, iar din 1946 ora].

Anul 1995 consfin\e]te transformarea [n sta\iune de interes na\ional.

Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, prin pozi\ia lor pitoreasc`,  natura ]i valoarea medicinal` a apelor, respectiv a p@rtilor, prin confortul creat at@t [n hoteluri c@t ]i [n vile dotate cu instala\ii de tratament performante ai c`ror speciali]ti sunt dintre cei mai buni, pot fi socotite de o valoare cel pu\in egal` cu aceea a sta\iunilor cu ape similare ori p@rtii de schi din orice localitate din occident.

Am conceput cele dou` monografii ilustrate cu g@ndul la minunatele clipe ale copil`riei ]i adolescen\ei ]i, pentru o clip`, n-am putut rezista s` las uit`rii amintirea a ceea ce a fost C`lim`ne]tiul ]i Bu]teniul c@ndva, pentru ca cei ce le vor citi s` p`streze vie amintirea ]i, ceea ce e mai important, s` poat` d`rui ]i ei la r@ndul lor o parte din suflet sporirii faimei lor.

Iar dac` putere vor avea s` le fac` de neegalat!

Azi Bu]teniul poate fi considerat ca cel mai vizitat ora] de la poalele mun\ilor, adev`rat` capital` a alpinismului rom@nesc. Hoteluri noi, Silva, Alexandros, Caraiman, cabana Gura Diham, pensiunile Adela, Cristina, Florina, biserica Domneasc`, castelul Cantacuzino, casa mememorial` Cezar Petrescu, biserica {n`l\area Sfintei Cruci din Palanca a]ezat` la poalele Caraimanului, p@rtia nou` Kalinderu, telecabinele, sunt numai c@teva obiective care fac din Bu]teni o natur` ]i un aer splendid de care cu greu te despar\i.

Dar s` vedem cum ar`ta odinioar`!

 

Dan Zamfirache

CAIRO

2003

 

Web site:

http://www.geocities.com/busteni_2003/vechi.htm

 

 

 

 

 

 

Note:


*   I. Gh. Babes "Din plaiul Pele]ului, schi\e geografice, istorice ]i economice" – Bucure]ti 1893:

 

“Pe la sf@r]itul veacului XVII, nici vorb` nu era de vre-un sat aici sus la munte; case \`r`ne]ti [nt@lneai pe valea Prahovei abia la Comarnic, [n c`tunul Podul Neagului. Dup` [nfiin\area M`n`stirii Sinaia (1695) s’a format de scutelnicii monastirei c`tunul Izvor, ]i numai pela [nceputul secolului 19 s’au stabilit locuitori p’aici, [nt@iu la Bu]teni, apoi {ntre Prahove (Azuga) ]i la Predeal ]i pe urm` la Poiana |apului”.

 

**     Mihai Haret – op. cit. pg.100

***   Mihai Haret

 

 

 

 

 

1