Prime Computer Services




Manastirea Agapia (Agapia din Vale sau Agapia Noua)



     Manastirea Agapia, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (8 noiembrie), este situata pe valea paraului Agapia (Topolita), la poalele culmii Magura, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, inconjurata de culmi montane imbracate cu paduri seculare si impestritata multicolor de numeroase gradinite cu flori si livezi.
       Biserica din incinta a fost construita din piatra si caramida dupa un plan arhitectural treflat, asemanator Bisericii "Trei Ierarhi" din Iasi, cu turla pe naos, de catre arhitectul Ionasc (Enache) Ctisi, Constantinopolitanul (arhitect de curte al lui Vasile Lupu), cu cheltuiala Hatmanului Gavriil (fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, Liliana, in perioada anilor 1642-1644. In anii urmatori, s-a construit zidul de incinta, cu chilii etajate si turnul clopotnita, prin portalul caruia se patrunde in manastire. Sfintirea a avut loc la 12 septembrie 1647, fiind oficiata de mitropolitul Varlaam al Moldovei, inconjurat de un mare sobor de preoti si calugari, la care a participat si domnitorul Vasile Lupu, cu toata boierimea Moldovei. Pentru ziua sfintirii, hatmanul Gavriil impreuna cu Cneaghina Liliana a comandat si a donat bisericii o evanghelie scrisa pe pergament si impodobita cu frumoase miniaturi cu portretele evanghelistilor, de catrevestitul copist Ivanco, de la Episcopia Radautilor, monah provenit de la Manastirea Putna.
       Ctitorii au mai daruit noului lor asezamant si o frumoasa cruce cu opt brate, sculptata in miniatura, cu cele douasprezece praznice mari de peste an, imbracata in argint aurit, filigranat. Evanghelia imbracata in ferecaturi de aur si crucea ctitoreasca, impreuna cu alte obiecte vechi si de valoare provenite de la Manastirea Agapia, se pastreaza la Muzeul de Arta, sectia Arta Medievala, din Bucuresti.
       Numeroase donatii au facut domnul Moldovei, Vasile Lupu si membrii familiei sale.
       In timp, manastirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri si incendii, dar totdeauna a fost refacuta si consolidata. A fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand mitropolitul Veniamin Costache o transforma in manastire de maici.
       Pe latura de sud a cladirii incintei, la etaj, in corpul de chilii al staretiei, a fost construit cu banii lasati de Mitropolitul Veniamin Costache si de sora sa, schimonahia Elisabeta Costache, prima stareta a Manastirii Agapia, paraclisul care are ca hram principal "Nasterea Maicii Domnului", sfintit in anul 1847.
       Biserica cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din incinta manastirii a fost renovata de mai multe ori. Cu prilejul renovarii din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu. Cu toate ca avea doar 18 ani, acesta a realizat o remarcabila suita de compozitii murale si de icoane pline de lumina, miscare si realism. Pictorul a folosit modele vii, alese cu multa grija, pentru a realiza portretele sale si s-a inspirat pentru compozitii din marii mesteri ai Renasterii. Pentru Icoana Sfantului Gheorghe in picioare, de pe usa stanga a altarului, s-a inspirat din sculptura lui Donatello din Florenta, iar pentru a realiza pe prorocul Daniel, din stanga registrului de sus al tampei, si-a facut autoportretul.
       " Sfintii lui Grigorescu sunt vii, omeneste vii si destul de sfinti prin expresia de bunatate, de indurare si de evlavie, pe care pictorul a stiut sa le-o dea fara sa-i desfigureze, fara sa-i bizantizeze prea mult, intelegand distinctiv ca un sentiment ceresc nu poate decat infrumuseta o figura omeneasca" (Al. Vlahuta, 1910).
       Grigorescu a imbinat traditia bizantina cu stilul neoclasic si cu arta romaneasca, creata de geniul sau artistic. Pictura Manastirii Agapia este dominata de un puternic suflu realist, de viata, de autenticitate, ceea ce a facut sa dobandeasca o deosebita valoare artistica. Trei tablouri "reprezinta capodopera lui Grigorescu la Agapia: Intrarea in Ierusalim, portretul Sfantului Gheorghe de pe usa altarului si Maica Domnului cu Iisus in brate, tronand in nori, inconjurata de ingeri ..." (C. Matasa, 1929).
       In cupola boltei naosului este pictat Iisus Pancocrator, tronand pe un curcubeu, care pune in valoare tricolorul romanesc.
       O maniera picturala, cu pasta uleioasa ingrosata si linii sigure, a fost abordata pentru tablourile Apostolilor Petru, Andrei, Ioan si Pavel, de pe cilindrul boltii, intre patru ferestre.
       Despre Nicolae Grigorescu si pictura sa de la Agapia au scris Al. Vlahuta, Barbu Delavrancea, George Oprescu, Francisc Sirato, I. D. Stefanescu si altii. " Din cate biserici avem in tara, nici una nu inchide o asa de aleasa comoara artistica, atata bogatie de viata cereasca, exprimata asa de frumos, asa de curat si cu atata putere." (Al. Vlahuta, 1910)
       Cladirile din incinta adapostesc staretia, cancelaria, arhondaricul, casa de oaspeti, muzeul, biblioteca si atelierele.
       Cerdacul de la parter si cel de la etaj sunt largi, lucrate din lemn, frumos ornamentat, incarcate cu ghivece de flori, care intregesc imaginea de curatenie din aceste locuri.


Manastirea Agapia Veche sau Agapia din Deal

       Acest asezamant de cult este situat catre nord, la cca. 2 km de Manastirea Agapia (Agapia din Vale), intr-o poiana adapostita. Inceputurile vietii monahale au facut-o calugarii sihastri. In a doua jumatate a secoului XIV-lea, acestia, sub conducerea cuviosului Agapie, au ridicat un schit din lemn, pe locul numit astazi "Livada parintilor". De la acest sihastru si-au primit numele manastirea, muntii din jur, valea cu paraul si mai apoi satul si comuna.
       La sfarsitul secolului al XV-lea, s-a construit o noua biserica din lemn si cateva chilii pe actualul loc, numit "Poiana lui Eufrosin".
       Cu timpul, numarul sihastrilor s-a marit si biserica a devenit neincapatoare. De aceea, la mijlocul secolului al XVI-lea, domnitorul Moldovei, Petru Rares si doamna Elena au contribuit la constructia unei noi biserici din piatra, pe locul celei vechi, pe care au inzestrat-o cu odoare si mosii.
       Pana in secolul al XVII-lea, manastirea a avut o perioada de glorie, fiind un important lacas de inchinaciune si de cultura. Aici au ucenicit si au invatat multi feciori de boieri si domni, unii dintre ei ajungand episcopi, mitropoliti sau domnitori ai Moldovei. Printre ei se numara si domnitorul Aron-Voda (1591-1595), de care se leaga legenda incrustata cu litere vechi si cam sterse de vreme, pe o stanca ce este cunoscuta sub numele de "Piatra lui Aron-Voda", situata cam la jumatatea distantei, pe drumul ce duce de la Agapia din Deal la Agapia din Vale. Acesta "in junetea sa invata carte de la unchiul sau, staretul Siluam". Intr-o noapte, "iesi pe ascuns din maastire si pe cand se intorcea, pe la miezul noptii, ca sa fie la Utrenie, fie surprins in acest loc de mosul sau si pedepsit. Junele rusinat fugi de la manastire si nu mai veni acolo, pana ce nu a ajuns la domnia tarii, cand milui manastirea si reinnoi daniile ce avea de la domnii predecesori" (Eustochia Ciucanu, 1988).
       Terenul instabil si spatiul de extindere limitat au determinat, in secolul al XVII-lea, stramutarea in vale a calugarilor, gospodariilor si anexelor. Manastirea Agapia din Deal a ramas o sihastrie, un salas al schivnicilor batrani, iubitori de liniste si de viata aspra pustniceasca. Biserica, cazuta in ruina, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", a fost reconstruita si ctitorita in anul 1680 de Anastasia Doamna, sotia lui Gheorghe Duca-Voda, adaugandu-i un nou hram, "Schimbarea la Fata a Domnului" (6 august), care se pastreaza si astazi. Deplasarile de teren de pe teritoriul manastirii au produs stricaciuni mari, necesitand numeroase consolidari si renovari.
       In perioada anilor 1990-1994, au fost necesare demolarea bisericii si inaltarea unui nou lacas, pe o temelie de beton armat, placata cu piatra, bine implantata in roca muntelui. Biserica, mult mai inalta si mai incapatoare este construita din barne groase din brad, imbracate in exterior cu dranita, cu pereti ornamentati, cu un brau sculptat, din stejar.
       In interior, peretii tencuiti sunt pictati in fresca. Catapeteasma, din stejar masiv, este frumos ornamentata prin sculptura. Din vechile constructii a ramas turnul-clopotnita din secolul al XVII-lea, o constructie masiva din piatra, cu o inscriptie ce dateaza de la Anastasia, doamna lui Duca-Voda.
       Sihastria de la Agapia Veche a fost un nucleu de credinta ortodoxa si de cultura romaneasca, in care pustnicii au trait intr-o desavarsita pietate, unii dintre ei fiind proslaviti dupa moarte, in randul sfintilor: cuviosul Agapie Sihastrul, cuviosul Eufrosin Sihastrul, sihastrii din muntele Scaunele (situat pe obcina, un kilometru mai sus de Agapia Veche), cuviosii parinti Evloghie, Pirmen, Mihail, Vasile si Paisie (sec. XVI-XVII), Sfantul Rafail, Sfantul Partenie si altii. (Prostosinghel Ioanichie Balan, 1990)

 

1