Cristian

Vechi sat săsesc, care poartă arhitectura specifică (case masive cu porţi înalte), Cristian respiră încă aerul patriarhal al trecutului. Biserica fortificată din centru, foarte bine conservată, tronează impunătoare peste aşezarea din care saşii au plecat. Cei emigraţi în Germania nu şi-au uitat rădăcinile; ei susţin financiar renovarea şi întreţinerea bisericii, care a rămas în sarcina bătrânilor comunei. Tot aici se află şi rezervaţia stejarilor seculari şi o comunitate care nu a uitat de obiceiuri şi tradiţii.

Localizare:

Cristian (Neustadt, Keresztényfalva) se situează la 9 km de municipiul Braşov, în drum spre Bran.

Comuna se întinde pe ambele părţi ale DN 73, drum ce face legătura cu Bucureştiul, cu municipiul Piteşti şi în partea nordică cu municipiile Cluj şi Târgu Mureş.

Cristian se află în zona de centru-vest a judeţului şi se învecinează cu oraşul Ghimbav la nord, la vest cu comună Vulcan, cu municipiul Braşov la est şi cu oraşul Râşnov la sud.

Date statistice:

  • Suprafaţa: 2773 ha, din care 880 ha de pădure
  • Populaţie: 4400 locuitori
  • Densitate: 158 locuitori/Km pătrat
  • Dacă în 1838 în comună erau 1588 de saşi şi numai 724 de români, în 2002 doar 5,9 % din populaţie erau de etnie germană (saşi), majoritari fiind românii (91,3 %).

Istorie:

În anul 1211 Regele Andrei al ÎI-lea al Ungariei cheamă cavalerii teutoni în Ţara Bârsei, ca apărători ai coroanei regale. Coloniştii saşi, veniţi odată cu cavalerii teutoni, au rămas în Ţara Bârsei după alungarea cavalerilor în 1225, trăind alături de populaţia română. Prima atestare documentară datează din anul 1362 când este menţionat ca Krestyenflau, într-o scrisoare a regelui Ludovic de Anjou, apoi în 1367 când localitatea apare sub numele de Villa Cristiani.  În anul 1368 apare sub denumirea germană de Neustatt, care a şi rămas că denumire germană a localităţii Neustadt (Oraşul Nou). Legenda spune că denumirea de Cristian ar proveni de la numele „Cristina” fiică unui înstărit din Râşnov care ar fi înfiinţat această comună.

În documentele vremii Cristianul nu apare cu statutul de oraş, ci târg sau sat. În decursul secolelor pe aceste meleaguri s-au înregistrat o serie de evenimente, care au contribuit fie la dezvoltarea vieţii, populaţiei şi a economiei, fie la stagnarea pentru o vreme a dezvoltării ei fireşti. În apropierea Cristianului, se află o pădure de stejari, cu unii copaci de peste 400 de ani. Aceasta este declarată monument al naturii şi este protejată de lege. Reprezintă ultima rămăşiţă a unei vechi păduri ce se întindea în această zonă a Ţării Bârsei, de aici provenind şi simbolul care se află pe stemă Cristianului.

Monumentul marcant al localităţii este Biserica Sf Nicolae, denumită mai târziu Biserica Evanghelică, construită în jurul anului 1270.

Obiective turistice:

Sărbători locale, tradiţii şi obiceiuri:

  • Zilele Cristianului – Evenimentul care reuneşte cultura tradiţională română şi germană poartă cununa Zilelor Cristianului şi se desfăşoară în luna septembrie. Este vorba despre Ziua Bogăţiei, dar şi ziua manifestărilor culturale româneşti şi germane, cu fanfară, taraf, dansuri populare interpretate de elevii Şcolii Generale din comuna Cristian, dansurile „Zoritorilor”, muzică uşoară, muzică de petrecere şi foc de artificii.
  • Vestirea Naşterii Domnului – Pe data de 6 decembrie, Ceata de Zoritori din Cristian se întâlneşte pentru a schimba vătaful. Vătaful este ales doar o data în viaţă pentru un an de zile. De Sfântul Nicolae, seara, băieţii se strâng şi se duc la preot pentru a-i cânta colindele de Sfântul Nicolae, specifice doar în Cristian. De Crăciun, timp de trei zile, Ceata de Zoritori merge la fiecare casă pentru a vesti Naşterea Domnului. Localnicii lasă porţile deschise şi îi cinstesc cu vin, cozonac şi bani. Sumele încasate sunt folosite la organizarea Balului Zoritorilor.
  • Balul Zoritorilor – tinerii din comună păstrează cu sfinţenie tradiţia iar evenimentul este organizat anual, în a două sâmbătă după Anul Nou. Participanţii primesc invitaţiile în Ajunul Crăciunului, când zoritorii merg din casă-n casă la colindat. Cu banii primiţi de la gazde, se pregăteşte balul unde, la miezul nopţii, se cântă colinde.
  • Balul mestecenilor (Sărbătoarea Mestecenilor) – În anul 2009, mai mulţi tineri din Cristian au reuşit să readucă la lumină o tradiţie „adormită” de 15 ani – Balul Mestecenilor. Este vorba despre o tradiţie, cunoscută şi sub numele de Maialul Rusaliilor, o serbare câmpenească, preluată de la saşi. Băieţii din comună, îmbrăcaţi în costume populare, intitulaţi grupul Zoritorilor, s-au dus cu o zi înainte de bal la casele fetelor nemăritate şi le-au agăţat la poartă câte o creangă de mesteacăn, fiind astfel oficial invitate la bal. Aici fetele sunt prezentate întregii comunităţi şi cea mai frumoasă dintre ele este aleasă Prinţesa Balului. Conform tradiţiei, fetele au la dispoziţie un an, până la următorul bal, pentru a-şi găsi un soţ. Ziua dedicată Zeului Vegetaţiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semănate, viilor şi livezilor se numeşte Armindeni, în Transilvania, şi este prăznuită la 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Gheorghe. Sărbătoarea se mai păstrează în mai multe localităţi din judeţul Braşov, fiind cunoscută cu numele de Armindeni, iar în altele, aşa cum este localitatea Cristian, este cunoscută sub numele de Sărbătoarea Mestecenilor şi are loc în fiecare an în duminica Rusaliilor.

Modalități de a ajunge:

  • Rutier: cu mașina, pe drumul DN73 în direcția Bran, Pitești.
  • Rutier: cu microbuze din oră în oră de la Autogara Bartolomeu din Brașov (Șos. Cristianului, cap de linie terminus RAT, lângă stadion) spre Moeciu și Bran.

Pont turistic:

  • Pentru vizitarea bisericii fortificate săsești trebuie să vă adresați Casei Parohiale.

Galerie Foto

Primaria comunei Cristian 
Str. Piaţa Libertăţii, Nr. 1,
Cristian, Judeţul Street
Cod postal 507055
Tel: 0268257795
Fax: 0268257376