Cuvantul


Prudenta si generozitate
�Liberalitatea" lui Soljenitin in viziunea lui Daniel Mahoney (Toader Paleologu)

In urma cu citiva ani, cu ocazia unei lansari de carte (de bucate, e drept), Andrei Plesu se plingea de aspectul mai degraba famelic al politologilor rom�ni: semn prost, spunea in esenta avocatul grasilor, deoarece slabii au ceva nelinistit si nelinistitor, in vreme ce nimic nu te ancoreaza mai mult in realitate decit o burta bine chivernisita. Nu stiu care o fi in absolut adevarul in legatura cu virtutile sociale si intelectuale ale grasimii, dar stiu in orice caz ca Daniel Mahoney este un exemplu cel putin tot la fel de bun ca Jean-Fran�ois Revel pentru ilustrarea unei teorii care-si are titlurile ei de noblete cel putin de la Julius Caesar al lui Shakespeare.Exista multe feluri de grasi. Daniel Mahoney este din cei la care grasimea manifesta in chip vizibil un enorm apetit intelectual si o foarte mare generozitate sufleteasca. Traista ii e mereu plina de carti, articole, recenzii si extrase, publicate sau in curs de publicare, gata sa satisfaca orice curiozitate din partea prietenilor. Acest om are un profund simt al prieteniei si este fara doar si poate persoana cea mai atasanta pe care mi-a fost dat s-o cunosc in mediul academic american. De cunoscut, ne-am cunoscut, gratie patronajului lui Pierre Manent si perspicacitatii lui Aurelian Craiutu, pe vremea cind predam un curs de civilizatie franceza la Boston College. Daniel Mahoney e si el din partile locului, fiind profesor asociat de stiinte politice la Assumption College. Profund atasat traditiilor de excelenta ale invatamintului catolic, nu-l vad pe Daniel Mahoney predind in alta parte decit intr-o institutie catolica. Idealul sau pedagogic este, asa cum frumos o spune el insusi, �the catholicity of knowledge". Pentru el politologia nu este, ca pentru atitia altii, o pisalogeala ideologica sau un alibi al ignorantei. Sa nu credeti insa ca acest om are numai calitati. Vorba amicului Lache, are si el cusurul lui: bea Coca-Cola in cantitati impresionante. �Felix culpa", as spune eu, deoarece in felul acesta este bine stabilit ca poti fi deopotriva bautor de Coca-Cola si admirator al lui Soljenitin. Generoasa lui catolicitate ii permite sa imbratiseze cu larghete diversele manifestari ale umanului.Dan
iel Mahoney este autorul a trei carti remarcabile: The Liberal Political Science of Raymond Aron (1992), De Gaulle: Statesmanship, Grandeur and Modern Democracy (1996) si, ultima in data, Alexandr Solzhenitsyn: The Ascent from Ideology (Lanham, Rowman & Littlefield Publishers, 2001). Interesant de remarcat e faptul ca punctul de plecare e Raymond Aron, asupra caruia Daniel Mahoney revine mereu ca la o sursa de inspiratie in masura in care el reprezinta virtutea politica esentiala a prudentei (a se vedea, de exemplu, articolul Raymond Aron and the Morality of Prudence in �Modern Age" din vara lui 2001). E vorba aici de o reactualizare a conceptului aristotelician de �phronesis" in contextul responsabilitatilor care incumba intelectualului in democratiile contemporane. Prudenta si moderatia nu inseamna insa meschinarie sau marginire. De aceea cred eu ca prudenta si generozitatea trebuie numite impreuna pentru o descriere completa a filozofiei politice pe care Daniel Mahoney o ilustreaza. Aceste virtuti sint cele doua poluri indispensabile ale unei asezari sanatoase in �sfera politicii".Teza centrala a cartii despre Soljenitin este in fond urmatoarea: acest erou, acest mare generos nu este lipsit de prudenta. Paradoxul e evident: care poate fi �prudenta" unui om care sacrifica tot - viata proprie, a nevestei si a copiilor (una dintre cele mai cutremuratoare scene din Stejarul si vitelul) - intr-o lupta magnifica impotriva celei mai teribile tiranii din istorie? Or, splendoarea luptei lui Soljenitin tocmai in asta consta, anume ca e o lupta pentru restaurarea bunului-simt. Enormele furtuni pe care le-a provocat in mod regulat ilustreaza potentialul exploziv al unui bun-simt pe care o lume nebuna nu-l mai poate accepta.Am mai evocat in trecut virtutile explicative ale teoriei lui Pascal despre acordul dintre �prostime" (�les sots", oamenii din popor) si inteligentele cu adevarat superioare, in vreme ce �les demi-habiles", adica desteptii, intelectualii avansati, pica mereu la mijloc, intre scaune, opunindu-se adevarurilor simple care constituie fondul comun, de bun-simt, al celorlalte doua categorii. Asta explica faptul ca Soljenitin tocmai printre �intelectuali" nu se bucura de cea mai mare stima (a se vedea cazul consternant si simptomatic al lui Bernard-Henri L�vy care, dupa ce a facut ochi sub efectul revelatiilor lui Soljenitin, s-a intors tot la Sartre ca erou intelectual al secolului al XX-lea). El insusi, stiind aceasta, a preferat, in 1994, la intoarcerea sa in Rusia, sa calatoreasca timp de cel putin doua luni in toate colturile vastului imperiu, intilnindu-se cu oameni din toate paturile sociale, dar mai cu seama cu oameni simpli, doritori sa-si spuna pasurile, carora apoi le-a dat glas in Rusia sub avalansa.Aceasta carte, dupa cum se stie, a provocat o anume �Despartire de Soljenitin" in microcosmul publicistic rom�nesc. Totusi, nu se desparte de Soljenitin cine vrea, chiar daca exista un precedent: una e sa te des-parti filozoficeste de un prieten cu care ai im-partit o glorioasa experienta carcerala si cu care oricum te poti compara, si cu totul alta e sa te des-parti, asa-zicind, de un titan cu care n-ai nimic de im-partit (na, ca m-am molipsit, doar vorbind despre el, de marota filozofului de a des-parti cuvintele in silabe!). Dincolo de aspectele sale amuzante, aceasta �despartire" ilustreaza caracterul irational al unei rusofobii profund inradacinate in cultura rom�neasca si pentru care e perfect legitim sa faca �fleche de tout bois", precum liberalul Eugen Lovinescu, care cita din scrierile lui Huston Stewart Chamberlain pentru a demonstra inferioritatea culturala (sau rasiala?) a poporului rus.La baza tuturor reactiilor antisoljenitiene e o mare ignoranta, de fapt o indirjita vointa de a ignora chestiunile rusesti. Mecanismul acestui fenomen tine de un fel de reflex pavlovian care asociaza in serie niste cuvinte-semnal: �slavofilie", �panslavism", �populism", �Sfinta Rusie", �A treia Roma". Habar n-are intelectualul rom�n despre ce vorbeste, dar el isi face datoria. De cite ori n-am analizat in detaliu aceste notiuni, aratind gradul de compatibilitate si mai cu seama de incompatibilitate care exista intre ele, demonstrind mai apoi ca Soljenitin e imun la toate tentatiile pe care ele le presupun. Nu e insa mai putin o mare satisfactie sa dau de un profesor american care spune exact ceea ce cred eu ca trebuie spus in aceste probleme care necesita atita spirit de discernamint. Si judecind dupa comentariile favorabile ale doamnei Soljenitin, cartea lui Daniel Mahoney descrie felul in care marele om vrea el insusi sa fie inteles. Meritul cartii e ca nu se vrea o apologie, intrucit Soljenitin nu are nevoie sa fie aparat: ea expune lucrurile asa cum sint, obligindu-i pe criticii lui Soljenitin sa se apere sau sa faca amenda onorabila. Asta in caz ca propria lor conceptie despre onorabilitate implica si ideea de onestitate intelectuala.Onestitatea intelectuala, aceasta este marea calitate a cartii lui Mahoney. Ea reconstituie pas cu pas etapele unei gindiri politice care nu se constituie in sistem, dar care are o coerenta perfecta, in ciuda accidentelor unei vieti dintre cele mai zbuciumate. Diferente de ton sau de accent exista, desigur, dar Mahoney reuseste sa le explice in functie de public, de context sau de gen literar. Una e sa te adresezi unui auditoriu precum cel de la Harvard, cel din Marele Ducat al Luxemburgului sau cel din Vendeea, si alta este sa dezvolti o enorma viziune despre societate precum cea din Roata Rosie. Mahoney este una dintre extrem de putinele persoane cunoscute mie care sa fi citit in intregime aceasta vasta opera de resurectie a trecutului, echivalentul aproximativ a sase anuare telefonice de oras mare. Si cu toate acestea, nu e permis sa vorbesti despre Soljenitin fara a fi parcurs cartea pe care el insusi o considera a fi cea mai importanta dintre cite a scris. Altfel spus, doar cei care au citit Roata Rosie fac parte din �primul cerc" de adevarati soljenitieni.Regret intr-o anumita masura ca Daniel Mahoney nu a acordat un spatiu mai larg analizei Rotii Rosii, dar inteleg ca era nevoie de o limita in aceasta intreprindere fara sfirsit. Limita este, evident, lectia politica ce se degaja din descrierea potentialului prerevolutionar si a angrenajului fatalitatii revolutionare. Mahoney pune accentul pe sansa reprezentata de Piotr Stolipin, adevaratul liberal, opus acelor liberali care, prin opozitie sistematica fata de guvern si lasitate fata de socialisti, au facut jocul Revolutiei. Acestia s-au dovedit deopotriva lipsiti de generozitate si prudenta. Or, liberalul trebuie sa se raporteze la �liberalitas", adica la generozitate. Prudenta fara generozitate nu e prudenta adevarata, ea se degradeaza in meschinarie calculatoare. Aici se afla cheia unei lecturi liberale a operei lui Soljenitin. El nu este un reprezentant al liberalismului �tout court", pentru ca nici un �ism" nu-i poate capta enorma personalitate. Dar faptul ca �liberalitatea" sa e profund inrudita cu liberalismul unui Montesquieu, Tocqueville sau Aron, asa cum o arata cu prisosinta Mahoney, este o extraordinara rezerva pentru acei liberali care au pastrat gustul libertatii si inteleg sa o cultive cu generozitate si sa o apere cu prudenta.

Acest articol este disponibil integral.

Comentarii

Cautare
  
Editorial

Tanarul scriitor
Am participat de curand la cea de-a patra editie a Colocviului Tinerilor Scriitori (desfasurata intre 15 si 17 mai la Alba Iulia, avand revista Cuvantul printre partenerii media); ironia sortii a facut ca prezenta mea la aceste manifestari sa fi inceput abia odata cu editia de anul trecut, dupa implinirea varstei de 35 de ani. ......

citeste tot












Muzeul National de Arta al Romaniei         SapteSeri

  home  |  sumar  |  arhiva  |  abonamente  |  publicitate  |  contact  |  despre noi  |  echipa  |  guestbook  |  links  |  cariere

 www.reviste.ro  |  www.ziare.com © 2001-2011 gm.ro