Tărlungeni

Comuna Tărlungeni face parte din Şapte Sate şi, prin extindere, din Ţara Bârsei, teritoriu care alături de zona Branului, a Făgăraşului şi a Sibiului erau denumite ’’mocăneşti’’.

În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradiţional, mocănesc şi ceangăiesc, acestea mai putând fi văzute  numai cu ocazia anumitor sărbători şi la muzeul amenajat la parohia evanghelică din Tărlungeni, sau când atât  tinerii cât şi bătranii îmbracă hainele tradiţionale. Această abandonare a portului  local (mocănesc) se datorează faptului că, încă din perioada  primului război mondial, o parte din locuitorii comunei au plecat în tară, adică în vechiul regat (Buzău, Câmpia Română), unde s-au  îndeletnicit cu diferite munci : birjari în Bucureşti, căruţaşi pe dubiţele de pâine (căruţaşi organizaţi care făceau servicii de transport marfă şi curierat până în Viena, Budapesta sau Constantinopol), iar o parte din ei se duceau ca baci şi ciobani la turmele de oi din Dobrogea şi Muntenia. Acolo, prin forţa împrejurărilor, au abandonat portul mocănesc ce reclama mai multă îngrijire, şi astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori,  închise, mult mai practice.

Cele doua etnii care traiesc si se impaca bine de sute de ani, romani si maghiari, au in momentul de fata ca reprezentative, dintre dansurile populare, Căluşarul şi Boricza (care se joaca cu ocazia sarbatorilor de iarna).

Localitatea Zizin, ce apartine comunei, a primit in 2005 indicatorul de sat european pentru dezvoltarea infrastructurii, protecția mediului și servicii sociale pentru cei defavorizați.

Din punct de vedere geografic, Tărlungeniul este una dintre cele mai frumoase așezări ale judetului Brasov. Pe raza lui se află culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui și Tesla) și dealuri cu fânețe și pășuni, dar și șes, în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna cuprinde si un bogat fond cinegetic, reprezentat prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Nu in ultimul rand, zona este populara pentru izvoarele de apa minerala de la Zizin.

Localizare:

Comuna Tărlungeni este situata în depresiunea Bârsei, la poalele muntelui Ciucaş, la o distanţă de 10 km de Braşov şi este străbătuta de apele pâraielor Tărlung si Zizin. Amplasat în sud-estul judetului, Tărlungeniul se învecinează cu municipiului Săcele şi comunele Prejmer, Hărman, Budila şi Vama Buzăului.

Comuna cuprinde satele: Târlungeni, Zizin, Purcăreni, Cărpiniş si Izvor.

Date statistice:

  • Populatie: 8 221 locuitori
  • Densitate: 59 locuitori/km patrat
  • Suprafata: 13 566 ha
  • Maghiarii reprezinta un procent important, 40% din populaţie declarându-se de această etnie la ultimul recensământ din 2002. Totusi, predomină românii (57,1%), iar 2,2% sunt rromi.

Istorie:

 

Originea numelui provine de la râul Tărlung, care traversează partea de vest a comunei. Legenda spune ca denumirea satului s-ar fi luat după aşezarea populaţiei, cu casele la distanţe mari unele de altele, pe un teritoriu mai lung, care s-a numit Tarla Lungă, şi de aici toponimul derivat Tărlungeni.

Prima atestare documentara apare in anul 1484, o plângere a comunei Prejmer împotriva satului Tărlungeni pentru apa râului Tărlung. Pentru soluţionarea acestei probleme s-a deplasat la faţa locului chiar voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, împreună cu judecătorul Braşovului şi, în faţa tuturor locuitorilor din Tărlungeni şi Prejmer, s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să se scurgă şi pe hotarul satului Tărlungeni, pentru adăparea vitelor şi pentru mori, iar restul apei să rămâna în albia veche.

Sub aspect administrativ, satul a apaţinut din secolul al XV-lea judeţului Alba de Sus. S-a desprins de domnii feudali în anul 1499, când regele Vladislav, amaneteaza Tarlungeniul oraşului Braşov în schimbul unor împrumuturi.

În anul 1784 împăratul Iosif al II-lea desfiinţează districtul Braşovului, iar Tărlungeniul trece la judeţul Trei Scaune. Sase ani mai târziu se revine la forma de district Braşov, în care se regăseste şi satul Tărlungeni.

Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de ţărani liberi, nefiind nici un nobil feudal în localitate. Satul făcea parte din acele 13 sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noiembrie 1377, oraşului Braşov, cu condiţia ca aceste sate să ajute să se clădească cetatea Branului. În urma acestui document, ţăranii din aceste 13 sate au devenit iobagii cetăţii, fiind obligaţi să facă numai serviciul militar.

Din documentele parohiei evanghelice reiese ca în anii 1713, 1714 şi 1718 satul a fost bântuit de ciumă, incendii şi inundaţii. În anul 1740 a fost inundaţia cea mai mare a râului Tărlung, când strada Racheţilor (azi strada Tărlungului) a fost luată de apă, precum şi prima clădire a şcolii din localitate. În anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de mare, încât a nimicit jumătate din sat.

În timpul revoluţiei din 1848 au luat parte 126 de ţărani în luptele din valea Bârsei. De asemenea, locuitorii comunei au participat în cele patru sate la ridicarea de monumente în cinstea eroilor căzuţi la datorie.

Astazi pe teritoriul satului îşi desfăşoară activitatea în fiecare sâmbătă şi duminică cel mai mare târg auto din judeţ, care aduce venituri importante bugetului local. De asemenea, în fiecare duminică are loc târgul de animale, unde, pe lângă animale, se vând şi se cumpără şi alte produse agricole.

Sarbatori locale, traditii si obiceiuri:

  • Zilele Tarlugeni – In luna iulie 2011, locuitorii din Tarlungeni sarbatoresc a VII-a editie a Zilelor Comunei. Muzica si dansurile populare, atat romanesti cat si maghiare, ocupa un loc central in cadrul manifestarii. Ansamblurile folclorice ale etniei rrome aduc o pată de culoare şi au mare succes. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov împreună cu Primăria şi Consiliul Local Tărlungeni.
  • Balul Dragobetelui – Unul dintre evenimentele remarcabile ale comunei este “Balul Dragobetelui”, care se tine in fiecare an la Zizin. Dragostea curată a tinerilor este asociată cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure, care au ca patron o îndrăgită reprezentare mitică, “Dragobetele” sau “Cap de primăvară”, sărbătorit în calendarul popular în data de 24 februarie. Traditia cere ca in această zi, fetele şi feciorii sa iasa la pădure hăulind şi chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Pretutindeni se strigă “Dragobetele sărută fetele!”. Asemănător păsărilor, fetele se zburătoresc, fugă rituală care se încheie cu sărutatul lor de către băieţi. Seara se incheie, conform obiceiului de pe vremuri, cu o sezatoare. Băieţii se aşează într-o parte, fetele în alta şi incep să schimbe glume, ghicitori, poveşti hazlii, strigături,  si se cântă. Dragobetele este o ocazie pentru locuitorii zonei sa reinvie porturile populare traditionale, cantecele si dansurile din strabuni.
  • Sanzienele – Tot in Zizin, pe 24 iunie, se sarbatoreste Noaptea Sanzienelor, ce coincide cu echinochiul de vară şi cu Naşterea Sf. Ioan Botezătorul. Tot acum sunt Moşii de Sânziene, când se-mpart ca pomană primele fructe şi legume din grădini, în memoria unui dispărut. Traditia spune ca Noaptea de Sanziene este una magică, pentru că se deschid Porţile cerului şi se-ntâmplă lucruri deosebite. Fetele, cu coronite pe cap, danseaza si si spun versurile ritualice ale Sanzienelor, iar baietii poarta faclii aprinse. Seara Sânzienelor nu poate să înceapă, decât atunci când pe vârful unui deal înalt se aprinde focul. La finanul serii locuitorii dau drumul la lumanari aprinse pe apa Zizinului, luminite plutitoare în memoria unui drag dispărut sau pentru realizarea unei dorinţe.
  • Ziua internationala a rromilor – Se sarbatoreste in 8 aprilie, in Zizin, si este dedicata celor care locuiesc in Cartierul Padurii. Este o ocazie pentru formatiile tiganesti ale localitatii sa-si prezenta arta, pentru copii sa spuna povesti si sa prezinte obiceiuri traditionale ale etniei rrome, precum “Casatoria pomilor” si “Baba Iarna”. Primul obicei se face de Crăciun şi este dedicat “Copacului tuturor seminţelor, al cărui capăt e ţinut în gură de un şarpe , iar vârful i se pierde în nori. Vederea lui te întinereşte”. In seara de Crăciun se leagă o sălcioară şi un brăduţ cu fundă roşie şi se-ngroapă. A doua zi se dezgroapă şi li se dă foc. Din cenuşa pomişorilor căsătoriţi se fac leacuri. În timp ce băieţii dau foc pomişorilor, fetele rostind un cantec ritualic înconjoară focul.

Al doilea obicei, “Baba Iarna”, este dedicat primăverii. Flacaii vin cu o sperietoare care o reprezinta pe Baba Iarna.  Fetele spun versuri ritualice, o blestemă şi o alungă. Până la urmă sperietoarea este arsă, deci iarna e omorâtă. Seara se incheie cu navalnice dansuri tiganesti.

  • • Traditiile zonei – Dintre activitățile din gospodăriile locale, s-au pastrat cele legate de sărbătorile religioase, și anume: de Craciun: – colindul, (la care participa baietii si are loc in ziua de craciun) si boricza (jucat de baieti in sat in a doua zi a Craciunului); de Paste – vopsitul și încondeiatul ouălor, stropitul (la care participa copii, baieti si barbati, in a doua zi a Pastelui) și Balul Bisericii.

 

 

 

Personalităţi locale:

 

  • Zajzoni Rab Istvan – poet si om de litere;
  • Rab Samu – poet popular;
  • Forizs Istvan – om politic.

 

 

Obiective turistice:

  • Muntii Ciucas;
  • Statiunea Zizin si Valea Zizinului
  • Rezervatia fosilifera Purcareni
  • Biserica Ortodoxa “Sf. Treime” din Zizin – sec XIX
  • Muzeul satului – Casuta Amintirilor Zizin;

 

Modalitati de a ajunge:

Rutier: din strada Harmanului se intra pe centura Brasovului (pe langa zona industriala Zizinului), apoi pe drumurile judetene 103A si 103B, conform indicatorului.

Rutier: cu autobuze din ora in ora de la Autogara 2 Brasov (Str. Harmanului)

Galerie foto

Primăria comunei Tărlungeni 
Str. Zizinului, Nr.2,
Tarlungeni, Judeţul Braşov,
cod poştal 507220
Tel: 0268365714
Fax: 0268365072