Pustnic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
preotul Charles de Foucauld, pustnic în Algeria

Pustnicul ,sihastru, schimnic, ascet, anahoret, eremit este, în creștinism, este călugăr izolat de lume, care duce o viață aspră. O persoană care se retrage într-un loc izolat de societate și de tentațiile acesteia și care prin post și rugăciuni încearcă să să aibă o mai strânsă legătură cu Dumnezeu. În sens larg acești termeni se pot referi la persoane care își duc viața singure, parțial rupte de comunitatea în care trăiesc și care au firi interiorizate.

Valorile care caracterizează viața sihaștrilor sunt:

  • ascetismul
  • postul și penitența
  • izolarea de colectivitățile umane
  • tăcerea
  • rugăciunea
  • munca
  • privarea de desfătările lumești
Chilia în care a trăit Daniil Sihastru

În creștinism se consideră că sihăstria a luat naștere la sfârșitul secolului III și începuturile secolului IV când după pacea constantină atunci când Preoţii Deşertului au părăsit orașele Imperiului Roman și zonele locuite pentru a se refugia în pustiile Siriei și Egiptului cu precădere în Egiptul de Sus.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]