Gheorghe Hagi

Gheorghe Hagi
Poză făcută de Dan Avraham
Informații personale
Nume complet	Gheorghe Hagi
Data nașterii	5 februarie 1965 (1965-02-05)
Locul nașterii	Săcele, Constanța, România
Înălțime	1,74 m
Post în teren	Mijlocaș stânga / Mijlocaș ofensiv
Tineret
1978–1980 1980–1981 1981–1982	Farul Constanța  Luceafărul București  Farul Constanța
Echipe1
Ani	Cluburi	Ap (Gol)*
1982-1983 1983-1986 1987-1990 1990-1992 1992-1994 1994-1996 1996-2001	Farul Constanța  Sportul Studențesc  Steaua București  Real Madrid  Brescia Calcio  FC Barcelona  Galatasaray Total	020 00(10) 107 0(65) 097 0(80) 063 0(20) 061 0(28) 035 00(9) 132 0(59) 513 (271)
Echipa națională
1983-2000	România	125 0(35)
Echipe antrenate
2001 2003 2004-2005 2006 2007 2010-2011 2013-	România  Bursaspor  Galatasaray  FC Timișoara  Steaua București  Galatasaray  Viitorul
1 Apariții și goluri pentru echipa de club în campionatul intern și înregistrate până la data de 26 martie 2011. 2 Convocări și goluri la națională înregistrate până la data de . * Apariții (Goluri)

Gheorghe Hagi (n. 5 februarie 1965, Săcele, Constanța, jud. Constanța) este un om de afaceri, antrenor și fost fotbalist român, supranumit Regele fotbalului românesc și Maradona din Carpați. Este cel mai bun marcator din istoria naționalei României cu 35 de goluri înscrise, record pe care îl împarte cu Adrian Mutu.

Munca

Jucător începător

Gheorghe Hagi a început să joace fotbal la vârsta de 10 ani, la Farul Constanța, echipă la care a și debutat în Divizia A, la 17 ani. În cariera sa, Hagi a mai evoluat la Sportul Studențesc, Steaua București (cu care a câștigat trei titluri de campion al României, două Cupe și Supercupa Europei, în perioada 1987-1990), Real Madrid, Brescia, Barcelona și Galatasaray (patru titluri de campion al Turciei, o Cupă UEFA și o Supercupă a Europei). La echipa națională, Hagi a reușit să bifeze 125 de prezențe, cu 35 de goluri marcate.

Ca jucător, Hagi a fost un purtător clasic de număr 10 (conducător de joc) care se remarca în teren prin claritatea paselor trimise către atacanți și șuturile eficace la poartă, atunci când se afla el însuși în poziție de finalizator. Câteva din golurile sale au intrat în istoria fotbalului. Hagi reușea să depășească ușor mulți adversarii prin dribling și găsea deseori de unul singur mijloace de câștigare a unui meci. Deși nu excela la capitolul viteză, se orienta excelent în teren și reușea să fie prezent în bune poziții de joc, ceea ce îi permitea fie să paseze decisiv, fie să șuteze cu succes de la distanță.

Hagi a fost și un excelent executant de lovituri libere, înscriind numeroase goluri din poziții fixe.

Cariera lui Hagi ca jucător profesionist (sau semi-profesionist - în timpul regimului socialist) poate fi împărțită în mai multe perioade:

1. 1982-2014: debutul: Hagi este remarcat la nivel de juniori, debutează în Divizia A și la echipa națională.1983-1988: consacrarea la nivel național, jucând la 2 echipe bucureștene de top. Mai ales la Sportul Studențesc, unde juca rol de "copil teribil", Hagi face câteva meciuri de-a dreptul senzaționale, contribuind decisiv în 1985 la câștigarea titlului de vicecampioni (cea mai bună performanță de până azi a clubului din Regie).
2. 1988-1990: consacrarea la nivel internațional. Hagi joacă (la Steaua București) o semifinală (în 1988) și o finală de Cupa Campionilor în 1989 (fiind desemnat al doilea jucător ca valoare din competiție, după Marco van Basten) și participă cu România la Cupa Mondială din 1990 - Italia.
3. 1990-1998: anii de maturitate. Hagi este liderul incontestabil al echipei României și contribuie decisiv la cele mai mari succese din istoria Naționalei.
4. 1998-2001: perioada târzie, marcată de o anumită sensibilitate psihică, rezultată probabil, și din stresul acumulat de-a lungul timpului. Din evenimentele "ciudate" ale acestei perioade putem aminti prima retragere din echipa națională din 1998), decizie asupra căreia Hagi va reveni în 1999 și conflictele tot mai dese cu arbitrii. Hagi a fost eliminat în 2 meciuri foarte importante, finala UEFA din 2000 (câștigată de Galatasaray) și sfertul de finală de la Campionatul European 2000 (pierdut de România, 0-2 cu Italia) și a provocat un scandal imens în Turcia, în 2001, când a fost pe punctul de a bate un arbitru, fiind suspendat 6 etape pentru acest lucru.

În ciuda finalului de carieră, în general Hagi a fost totuși un jucător fair-play, care era penalizat foarte rar de arbitri.

La Națională

Hagi a debutat la echipa națională la vârsta de 18 ani, pe 10 august 1983 la Oslo, în meciul amical Norvegia - România. Până atunci jucase pentru România în echipa de juniori sub 16 ani (4 meciuri), echipa de juniori sub 17 ani (13 meciuri, 1 gol), echipa de juniori sub 18 ani (32 meciuri, 9 goluri) și echipa olimpică (4 meciuri).

În 1985, pe 16 octombrie, Mircea Lucescu, pe atunci antrenor al echipei naționale, l-a desemnat pentru prima oară pe Hagi căpitan al echipei naționale. Hagi avea doar 20 de ani și meciul, disputat pe stadionul 23 august împotriva Irlandei de Nord, era decisiv pentru calificarea la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic - 1986. Evoluția lui Hagi a fost foarte ștearsă și mulți au criticat la acea vreme decizia lui Lucescu. Cert este că vreme de câțiva ani căpitanul "de drept" al echipei naționale a devenit portarul Silviu Lung, un jucător mult mai matur și mai experimentat decât Hagi. Totuși, după retragerea lui Silviu Lung (în 1990), Hagi a devenit repede căpitanul de drept al naționalei. A fost de 65 de ori căpitanul echipei naționale, conducând din teren echipa României la 2 Cupe Mondiale (1994 - USA și 1998 - Franța) și la 2 Campionate Europene (1996 - Anglia și 2000 - Belgia și Olanda).

De asemenea, a mai participat cu România și la Campionatul European din 1984 - Franța (ca rezervă) și la Cupa Mondială din 1990 - Italia (ca titular). Pe 24 aprilie 2001 Gheorghe Hagi se retrage din echipa națională de fotbal a României. La ultimul meci al lui Hagi pentru România au participat 80.000 de fani din toată țara.

Goluri pentru România
#	Data	Stadion	Oponent	Scor	Rezultat	Competiție
1	12 septembrie 1984	Windsor Park, Belfast, Irlanda de Nord	Irlanda de Nord	1–1	2–3	Calificările pentru Campionatul Mondial 1986
2	30 ianuarie 1985	Estádio José Alvalade, Lisbon, Portugal	Portugalia	3–2	3–2	amical
3	3 aprilie 1985	Stadionul Central, Craiova, România	Turcia	1–0	3–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1986
4	6 iunie 1985	Stadionul Olimpic, Helsinki, Finlanda	Finlanda	1–0	1–1	Calificările pentru Campionatul Mondial 1986
5	28 august 1985	Stadionul 1 Mai, Timișoara, România	Finlanda	1–0	2–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1986
6	23 aprilie 1986	Stadionul 1 Mai, Timișoara, România	Uniunea Sovietică	1–0	2–1	amical
7	20 august 1986	Ullevaal Stadion, Oslo, Norvegia	Norvegia	2–0	2–2	amical
8	10 septembrie 1986	Stadionul Ghencea, București, România	Austria	4–0	4–1	Calificările pentru UEFA Euro 1988
9	11 martie 1987	Stadionul Karaiskakis, Piraeus, Grecia	Grecia	1–1	1–1	amical
10	25 martie 1987	Stadionul Ghencea, București, România	Albania	3–1	5–1	Calificările pentru UEFA Euro 1988
11	20 septembrie 1988	Stadionul 1 Mai, Constanța, România	Albania	2–0	3–0	amical
12	2 noiembrie 1988	Stadionul Ghencea, București, România	Grecia	2–0	3–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1990
13	3 august 1990	Stadion Allmend, Lucerne, Elveția	Elveția	1–0	1–2	amical
14	25 aprilie 1990	Stadionul Kiryat Eliezer, Haifa, Israel	Israel	2–0	4–1	amical
15	27 martie 1991	Stadio Olimpico, Serravalle, San Marino	San Marino	1–0	3–1	Calificările pentru UEFA Euro 1992
16	16 octombrie 1991	Stadionul Ghencea, București, România	Scoția	1–0	1–0	Calificările pentru UEFA Euro 1992
17	6 mai 1992	Stadionul Ghencea, București, România	Insulele Feroe	2–0	7–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1994
18	20 mai 1992	Stadionul Ghencea, București, România	Țara Galilor	1–0	5–1	Calificările pentru Campionatul Mondial 1994
19	20 mai 1992	Stadionul Ghencea, București, România	Țara Galilor	5–0	5–1	Calificările pentru Campionatul Mondial 1994
20	29 noiembrie 1992	Stadionul Neo GSZ, Larnaca, Cipru	Cipru	3–1	4–1	Calificările pentru Campionatul Mondial 1994
21	17 noiembrie 1993	Cardiff Arms Park, Cardiff, Țara Galilor	Țara Galilor	1–0	2–1	Calificările pentru Campionatul Mondial 1994
22	14 iunie 1994	Trabuco Hills Stadium, Mission Viejo, Statele Unite	Suedia	1–1	1–1	amical
23	19 iunie 1994	Rose Bowl, Pasadena, Statele Unite	Columbia	2–0	3–1	Campionatul Mondial 1994 Grupa A
24	22 iunie 1994	Pontiac Silverdome, Pontiac, Statele Unite	Elveția	1–1	1–4	Campionatul Mondial 1994 Grupa A
25	19 iunie 1994	Rose Bowl, Pasadena, Statele Unite	Argentina	3–1	3–2	Optimile Campionatul Mondial 1994
26	12 noiembrie 1994	Stadionul Ghencea, București, România	Slovacia	2–0	3–2	Calificările UEFA Euro 1996
27	15 octombrie 1995	Všešportový areál, Košice, Slovacia	Slovacia	1–0	2–0	Calificările UEFA Euro 1996
28	9 octombrie 1996	Laugardalsvöllur, Reykjavík, Islanda	Islanda	2–0	4–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1998
29	29 martie 1997	Stadionul Ghencea, București, România	Liechtenstein	4–0	8–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1998
30	10 septembrie 1997	Stadionul Ghencea, București, România	Islanda	1–0	4–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1998
31	10 septembrie 1997	Stadionul Ghencea, București, România	Islanda	4–0	4–0	Calificările pentru Campionatul Mondial 1998
32	11 octombrie 1997	Lansdowne Road, Dublin, Irlanda	Republica Irlanda	1–0	1–1	Calificările pentru Campionatul Mondial 1998
33	3 iunie 1998	Stadionul Ghencea, București, România	Paraguay	3–2	3–2	amical
34	4 septembrie 1999	Tehelné pole, Bratislava, Slovacia	Slovacia	2–1	5–1	Calificările pentru UEFA Euro 2000
35	8 septembrie 1999	Stadionul Ghencea, București, România	Portugalia	1–0	1–1	Calificările pentru UEFA Euro 2000

Ienei, Iordanescu, Hagi, Popescu

Antrenor

Gheorghe Hagi la un meci demonstrativ

Prima tentativă ca antrenor a lui Hagi a fost la echipa națională în 2001, unde a deținut postul timp de cinci luni. În toamna lui 2003 a fost antrenor pentru scurt timp la Bursaspor, iar din martie 2004 a fost antrenor la Galatasaray timp de un an după care și-a dat demisia. La gruparea din Istanbul a câștigat primul trofeu al carierei de antrenor, Cupa Turciei. A fost manager general al echipei FCU Politehnica Timișoara în returul campionatului diviziei A 2005-2006 dându-și din nou demisia. După retragerea din cariera de fotbalist, principalul stadion din Constanța a preluat numele lui Hagi, dar după ce acesta a decis să preia pe Poli, numele arenei a redevenit Farul.

În perioada iunie - 20 septembrie 2007, Hagi a fost antrenor principal la FC Steaua București. În scurtul mandat, a reușit să califice echipa în grupele Ligii Campionilor prin depășirea a două tururi preliminare, dar în campionat rezultatele au întârziat să apară. După un meci pierdut cu Sparta Praga în Liga Campionilor, Hagi a demisionat de la Steaua.

În octombrie 2010, Hagi a revenit la conducerea echipei turce Galatasaray, cu care a semnat un contract pentru un sezon și jumătate.În prezent el este antrenorul echipei Viitorul Constanța echipa pe care o și patronează.El își dorește să mai antreneze și echipa Steaua București dar și echipa Galatasaray Istanbul măcar o dată.

În 2013, după o serie de rezultate dezamăgitoare ale echipei patronate de el la începutul campionatului în sezonul 2013-2014, cu doar două puncte acumulate în 6 etape ale Ligii I, Hagi s-a hotărât să conducă antrenamentele Viitorului Constanța.

Palmares

Hagi si Luis Figo

Hagi si Nadia

Gheorge Hagi cu Adrian Paunescu

Ca jucător

Sportul Studențesc

• Liga I: vicecampion al României în 1985–86

Steaua București

• Liga I: 1986–87, 1987–88, 1988–89
• Cupa României: 1986–87, 1988–89
• Supercupa Europei: 1986 (Steaua a învins ca urmare a golului marcat de Hagi: 1-0 cu Dinamo Kiev)
• Cupa Campionilor Europeni: vicecampion al Europei în 1988–89 (finala Cupei Campionilor pierdută de Steaua cu 0-4 împotriva lui AC Milan)

Real Madrid

• Supercopa de España: 1990
• La Liga: vicecampion în 1991–92
• Copa del Rey: finalist 1991–92

Brescia

• Cupa Anglo-Italiană: 1993–94

FC Barcelona

• Supercopa de España: 1994
• Copa del Rey: finalist 1995–96

Galatasaray

• Superliga: 1996–97, 1997–98, 1998–99, 1999–00
• Cupa Turciei: 1998–99, 1999–00
• Supercupa Turciei: 1996, 1997
• Cupa UEFA: 1999–00
• Supercupa Europei: 2000

Individual

• Liga I: Golgheter 1985, 1986
• Cupa Campionilor Europeni: Golgheter 1988
• Fotbalistul român al anului: 1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999, 2000
• Echipa Campionatului Mondial de Fotbal: 1994
• FIFA 100

Ca antrenor

Galatasaray

• Cupa Turciei: (2005)

Goluri și meciuri celebre

• 31 mai 1985: Dinamo - Sportul Studențesc 0-5 (campionat). Hagi a înscris 4 goluri. Meciul a tranșat disputa pentru locul 2 dintre cele 2 echipe.
• 3 oct. 1985: Sportul Studențesc - Neuchatel Xamax 4-4 (Cupa UEFA). Hagi a înscris 2 goluri deși adversarul său direct s-a numit Uli Stielike
• 11 oct. 1985: Anglia - România 1-1 (preliminarii CM 1986). Hagi nu înscrie, dar prin prestația senzațională (2 bare) contribuie din plin la obținerea unui punct.
• 24 februarie 1987: Steaua București - Dinamo Kiev 1-0 (Supercupa Europei). Hagi înscrie golul victoriei, la debutul său pentru Steaua.
• 7 septembrie 1988: Sparta Praga - Steaua 1-5 (Cupa Campionilor). Hagi înscrie 2 goluri.
• 18 iunie 1990: România - Argentina 1-1 (Campionatul Mondial). „Maradona din Carpați”, față în față cu... Maradona cel adevărat!
• 20 mai 1992: România - Țara Galilor 5-1. Hagi înscrie 2 goluri și dă 2 pase de gol. Meciul a însemnat începutul unui lung șir de performanțe pentru națională.
• 18 iunie 1994: România - Columbia 3-1 (Campionatul Mondial). Hagi înscrie pentru 2-0 printr-un gol considerat drept "golul tuturor timpurilor" în fotbalul românesc. Într-o fază care nu anunța nimic, Dorinel Munteanu îi pasează pe partea stângă lui Hagi. Acesta înaintează câțiva pași pe partea stângă (o poziție favorabilă mai degrabă unei centrări), observă că portarul columbian este ieșit din poartă și trimite din unghi, de la aproximativ 67 de metri, un lob perfect care intră chiar în vinclul din stânga al porții adverse. A fost declarat golul Campionatului Mondial 1994 din Statele Unite.
• 3 iulie 1994: Argentina-România 2-3 (Campionatul Mondial). Hagi dă o pasă de gol și golul victoriei.

Om de fotbal

Gheorghe Hagi deține hotelul de patru stele Iaki din Mamaia, cu 122 de camere și cu afaceri de 3 milioane euro în 2008. De asemenea, este fondatorul Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi și al clubului Viitorul Constanța.

Lectură suplimentară

• Hagi, Grigore Cartianu, Editura Fundației Pro, 2000 - recenzie
• Hagi, unic intr-un secol, Gheorghe Nicolaescu, Editura Economica, Colectia „Divertis“, Bucuresti, 2000, 288 p.
• Samba lui Romario și perinița lui Hagi – George Mihalache (1994)
• Cu Hagi&Co de la Roma la New York (via Cardiff) – Gheorghe Nicolaescu (1994)
• Hagi, magicianul – George Șeitan (1995)
• Hagi, stăpânul miracolelor – Gheorghe Nicolaescu (1998)
• Cei doi Hagi – Adrian Rachieru (2007)

Legături externe

• Site web oficial
• Interviu și imagini filmate pe www.stelisti.ro
• Retragerea lui Gheorghe Hagi
• Profilul oficial din cadrul clubului Steaua
• Totul despre HAGI - inainte de Steaua (I), fcsteaua.ro
• Fotbalul este viața lui, 22 mai 2005, Sorin Anghel, Jurnalul Național
• Mandru ca sunt roman: Gheorghe Hagi, Maradona din Carpati, 2 noiembrie 2012, Marius Doroftei, Ziare.com
• La Revedere, Hagi! - retragerea ca jucător, Formula AS - anul 2001, numărul 461
• Gala Hagi - un triumf al sportului romanesc, Formula AS - anul 2001, numărul 462

Interviuri

• Gheorghe Hagi, antrenor: „Muncim cinci ani și trăim bine zece ani“, 16 iulie 2011, Radu Drăguț, Adevărul