Județul Maramureș

Maramureș
—  Județ  —
Stemă
Coordonate:47°40′22″N 24°00′18″E
Țară	România
Regiune	Nord-Vest
Reședință	Baia Mare
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- Președintele Consiliului Județean	Zamfir Ciceu(PC)
- Prefect	Anton Rohian
Suprafață
- Total	6.304 km²
Populație (2011)
- Total	461,290 locuitori
- Densitate	73,2 loc./km²
- Locul după populație	16
Prefix telefonic	62
Indicativ autovehicule	MM
Site web: http://www.cjmaramures.ro/
Harta României cu județul Maramureș indicat

Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis Marmarosch) este un județ format din teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Sălaj (interbelic), respectiv din Comitatul Sălaj (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Baia Mare.

Lista orașelor din județul Maramureș

• Baia Mare
• Sighetu Marmației
• Borșa
• Vișeu de Sus
• Baia Sprie
• Târgu Lăpuș
• Seini
• Cavnic
• Ulmeni, Maramureș
• Săliștea de Sus
• Dragomirești
• Șomcuta Mare
• Tăuții-Măgherăuș

Istoric

Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României În perioada interbelică Județul Maramureș (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a. Celelate părți care compun acum Județul Maramureș, inclusiv orașul Baia Mare, a făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic).

După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.

El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic).

Descriere geografică

Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele răuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș.

Vegetație și faună

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în functie de altitudine, unele avand caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.

Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna) este inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”, alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat.

Populația

Populația județului Maramureș: 511.946 (în 2009)

Componența etnică a județului Maramureș

     Români (82%)

     Maghiari (9%)

     Ucraineni (6.7%)

     Romi (1.7%)

     Germani (0.4%)

     Altă etnie (0.2%)

Evoluția demografică

Structura etnică:

• Români - 418405
• Maghiari - 46300
• Ucrainieni - 34027
• Rromi - 8913
• Germani - 2012

Politica

Add caption here

Stema județului

Stema judeţului Maramureş

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.

Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogațiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de acest fel din țară.

Cultura tradițională maramureșeană

• Arta tradițională a prelucrării lemnului
  • Poarta maramureșeană
  • Troița maramureșeană
  • Fusul cu zurgălăi
  • Pecetarul
• Arta vestimentară maramureșeană
• Arta culinară maramureșeană
• Arta coregrafică maramureșeană
• Arta interpretativă vocală
• Arta ceramicii

Cultura modernă maramureșeană

• Personalități din domeniul literaturii
  • Scriitori maramureșeni
  • Critici literari maramureșeni
  • Lingviști maramureșeni
  • Folcloriști maramureșeni

Graiurile din Județul Maramureș

Graiul maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza.

În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chioărean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, doar cu oarecare influențe din partea celui maramureșan.

Muzee

• Memorialul Sighet
• Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare
• Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
• Muzeul Florean
• Muzeul de Mineralogie Baia Mare
• Muzeul Memorial Sighetu Marmației
• Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare

Monumente istorice și de arhitectură

Castelul Apaffi Centrul istoric Baia Mare Centrul istoric Sighetu Marmației Turnul Ștefan din Baia Mare Biserici de lemn din Maramureș Biserici de lemn din Lăpuș Biserici de lemn din Chioar Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus

Biserica reformată din Câmpulung la Tisa Biserica romano-catolică din Tăuții de Sus Cimitirul Vesel Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Moisei Mănăstirea Piariștilor din Sighetul Marmației Mănăstirea Rohia Mănăstirea Săpânța-Peri

Bibliografie

• Maramureș: Ghid turistic al județului, Ioan Nădișan, Octavian Bandula, Editura Sport-Turism, 1980
• Maramureș, Sandu Mendrea, Mircea Micu, Editura Sport-Turism, 1982
• Istoria Maramureșului, Alexandru Filipașcu, Editura "Gutinul", 1997
• Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea, Radu Popa, Adrian Ioniță, Editura Enciclopedică, 1997
• Românii și etniile din Maramureș: o istorie a multietnicismului, Vasile Gaftone, Editura Eurotip, 2010

Legături externe

• Consiliul Județean Maramureș
• Prefectura Județului Maramureș
• Harta turistică a județului Maramureș

Etnografie

• Antologie de folclor din Maramureș
• Istoria folcloristicii maramureșene
• Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Maramureș)

Vezi și

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Maramureș
• Listă de comune din județul Maramureș
• Lista monumentelor istorice din județul Maramureș
• Lista rezervațiilor naturale din județul Maramureș
• Galeria de steme și steaguri ale județului Maramureș
• Listă de publicații din județul Maramureș