Ungaria

Ungaria Magyarország
Drapel Stemă
Imn:  Isten, áldd meg a magyart
Capitală (și cel mai mare oraș)		Budapesta
Limbi oficiale		Maghiară
Etnonim		(masc.) ungur, (fem.) unguroaică, (pl.) unguri
Sistem politic		Republică parlamentară
-	Președinte	János Áder
-	Prim-ministru	Viktor Orbán
Independență
-	Decembrie 1000
Suprafață
-	Total	93 030 km² (locul 110)
-	Apă (%)	0,74
Populație
-	Estimare	9 906 000 (2013) (locul 79)
-	Densitate	107 loc/km²
PIB (PPC)		estimări
-	Total	156 284 miliarde USD
-	Pe cap de locuitor	15 542
Monedă		Forint (HUF)
Prefix telefonic		36
Domeniu Internet		.hu, .eu1
Fus orar		UTC+1/+2
1Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Ungaria face parte

Ungaria (în maghiară Magyarország) este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică și la poalele sudice ale Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic, Munții Ural, respectiv de Marea Mediterană și Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobágy, înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Se învecinează cu Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord, România la est și cu Ucraina la nord-est.

Ungaria este o republică parlamentară. Capitala țării, Budapesta, este și cel mai mare oraș al ei și al șaptelea oraș din UE după populație (1,7 milioane locuitori). În 2010, orașul Pécs a fost ales Capitală Europeană a Culturii. Țara face parte din NATO, iar din mai 2004 este membră a Uniunii Europene. Ungaria s-a numărat printre inițiatorii Grupului de la Visegrád (V4), o organizație de cooperare economică formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.

Etimologie

Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba latină "Hungaria" , la rândul său avându-și originile in cuvântul din limba greacă "Oungaria".

Populația este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită în limba română alături de cea de „unguri”.

Istorie

Articol principal: istoria Ungariei.

Istoria Ungariei
Acest articol este parte a unei serii
Panonia, formarea Ungariei
Panonia
Preistoria maghiarilor
Cucerirea Bazinului Panonic
Anii incursiunilor militare
Evul Mediu
Principatul Ungariei
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne
Ocupația otomană
Regatul Ungariei Răsăritene
Principatul Transilvaniei
Războiul de independență condus de Rákóczi II. (1703-1711)
Ungaria Regală
Istoria maghiară în secolul al XIX-lea
Anii de reformă
Revoluția de la 1848
Ausgleich
Imperiul Austro-Ungar
Istoria maghiară în secolul al XX-lea
Revoluția Mîja-de-toamnă
Republica Ungară (1918 - 1919)
Republica Ungară a Sfaturilor
Tratatul de la Trianon
Regatul Ungariei (1920–1944)
Ungaria în Al Doilea Război Mondial
Statul Maghiar (1944-1945)
Republica Populară Ungară
Revoluția din Ungaria, 1956
Ungaria contemporană
Republica Ungară
Portal Ungaria

Panonia în antichitate și perioada migrațiilor

În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se află actualul stat maghiar Panonia, care ulterior a primit numele geografic de Panonia. Înaintea romanilor partea panonică estică s-a găsit frecvent sub dominația regatelor geto-dace care rivalizau cu celții central-europeni (perioada regelui Burebista). Primii migratori care au invadat în evul mediu Câmpia Panonică au fost hunii, conduși de Attila, care uneori au făcut alianță cu Imperiul Roman, acesta folosindu-i în luptele împotiva galilor. După moartea lui Attila în 453 a urmat dezintegrarea militară a hunilor. Au fost apoi definitiv înlăturați de către gepizi, triburi germanice, care au pus stăpânire pentru circa o sută de ani pe estul acestui teritoriu. Aceștia au dominat Bazinul Panonic la est de Dunărea de Mijloc de-a lungul Tisei și nord-vestul Transilvaniei (Someșul de Jos). Ei vor fi înlăturați în 567 de către avari și longobarzi, avarii fiind o populație turcică asiatică veniți peste Carpați pe calea Nistru - Pasul Verețki - Tisa, iar longobarzii, triburi germanice venite din nord (regiunea slovacă). Avarii vor avea aici, centrată pe regiunea „Dunărea de Mijloc - Tisa”, o formație statală până la sfârșitul sec. VIII (anul 796), când francii vor distruge taberele principale avare dintre Dunăre și Tisa.

Căderea Imperiului Roman de Apus

După dezintegrarea Imperiulul Roman de Apus la 476 (data căderii ultimului împărat, Romulus Augustus), triburile germanice au stăpânit doar temporar Câmpia Panonică. În această perioadă au continuat prin zonă migrațiile și invaziile diferitelor popoare migratoare, asiatice și europene.

Panonia la începutul Evului Mediu

În această perioadă triburile slave au migrat din Nordest-Europa în partea sudică a Europei, frecvent având tangență și cu istoria Panoniei. În jurul anului 560 avarii cuceresc mare parte din teritoriul Panoniei și păstrează controlul lui timp de două secole, până la sfârșitul secolului al VIII-lea. Urmează o perioadă de dominare (sub controlul francilor) la vest de Dunărea de Mijloc (sub controlul francilor) a regatului slav Moravia Mare și a cnezatului vest-dunărean slav al Balatonului până la sfârșitul secolului al IX, când maghiarii au intrat prin Carpații Nordici pe traseul Nistru - Tisa în Panonia și au pus bazele statului lor ungar.

Maghiarii în nordul Mării Negre

Europa în 814, înainte de descălecarea maghiarilor

Maghiarii stabiliți în Etelköz (Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de Marea Neagră, la sfârșitul secolului al IX-lea au migrat refugiindu-se de frica pecenegilor spre vest, trecând prin trecătoarea nord-carpatică Verețke, de pe valea Nistrului spre valea Tisei, în Bazinul Panonic (pe Dunărea de Mijloc). Triburile maghiare au ocupat partea estică a marii Puste Maghiare, începând cu partea de nord-est, Bihor, Ținutul Zărandului (regiunea păstrează numele ducelui Zerind din dinastia arpadiană), Arad și Timiș până la Dunăre. Prezența maghiarilor aici în nord-estul Bazinului Panonic a fost dovedită de săpăturile arheologice care au descoperit cimitire cu morminte ungare din această perioadă, a descălecatului ("Erdély rövid története"-Scurtă istorie a Ardealului 1989,pag.107). De menționat că în aceast areal mai multe localități mai poartă numele triburilor maghiare descălecătoare (Kér, Jenő, Tarján, Keszi, etc.) În textul cronicii din jurul anului 950 al împăratului bizantin Constantin Porfirogenetul este scris, că pe acest teritoriu trăiesc turci adică maghiari. Tot în secolului X au cucerit părți vestice ale Bazinului Transilvaniei, după lupte cu românii conduși de Gelou (menționate de Anonymus), demonstrate de descoperirile arheologice (Gáll E., 2008.)

Invazia maghiarilor conduşi de Árpád

Coroana Sfântului Ștefan

Regatul Ungariei în ridicarea topografică iozefină, 1782-1785

După tradiție (legendă) țara maghiarilor (Magyarország) a fost descoperită de Árpád, conducătorul acestora, care i-a adus si a descălecat în Bazinul Panonic după 895.

Regatul ungar

Regatul ungar a luat ființă în anul 1000 sub conducerea lui Ștefan I al Ungariei, primul rege maghiar. Numele originar al acestuia era Vajk. Ștefan I, cunoscut și ca Sfântul Ștefan (Szent István), s-a căsătorit cu Ghizela, fiica lui Henric II Duce de Bavaria. În anul 996 a devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria. Ca rege catolic a asigurat trecerea populației la creștinism și a înființat biserica ungară. A întemeiat zece episcopii, iar regatul l-a împărțit în comitate (în maghiară: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea terenului era împărțit în proprietăți private.

Inițial istoria nașterii politice al Ungariei a evoluat alături de cea a Poloniei și Boemiei (Cehia), în strânsă legătură cu papii de la Roma și cu Sfântul Imperiu Roman interesați în expansiunea catolică și teritorială înspre Est (Est-Europa), în concurență cu Imperiul Roman de Est (Bizantin) de la Constantinopol, care sprijinea Creștinismul Ortodox în Sud-estul Europei.

Între 1241-1242 Ungaria a fost asaltată și înfrântă de hoardele tătare sau mongole conduse de Batu Han în bătălia de la Muhi.

În mod treptat, sub conducerea dinastiei Árpád statul maghiar (fiind în vecinătate) s-a alăturat civilizației vest-europene. Sub dinastia Angevinilor, Ungaria și-a pierdut controlul hegemonic asupra Valahiei în urma bătăliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330, dintre voievodul român Basarab I și regele Carol Robert de Anjou. Ulterior, pierdu și controlul celei de a doua țări românești, Moldova în 1359.

Un moment culminant în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, dintr-o familie nobilă cu rădăcini în Transilvania. Regele Matia Corvin, a fost fiul lui Ioan de Hunedoara - regent al Ungariei (cunoscut de către maghiari ca János Hunyadi) și a condus Regatul Ungar din 1458 până în 1490. În această perioadă, care coincide cu anii Renașterii în Europa de vest și centrală, Ungaria a cunoscut o perioadă înfloritoare, devenind un important centru cultural. Ioan de Hunedoara și fiul său, Matia Corvin (Hunyadi Mátyás), au luptat împotriva Imperiului Otoman, consolidând independența Ungariei față de acesta.

Independența Ungariei a luat însă sfârșit în 1526 după bătălia cu otomanii (turcii) de la Mohács. Regatul a fost împărțit în trei părți: partea de vest a fost anexată de Austria, principatul Transilvănean a devenit independent de Ungaria, iar centrul Ungariei a ajuns ca pașalâc sub stăpânirea Imperiului Otoman timp de peste 150 de ani, în sec. XVI - XVII.

Bazilica din Esztergom

Transdanubia

Dunărea la Visegrád

Tihany

Esterháza

După 150 de ani de ocupație otomană, în secolul XVII Austria și alianța creștină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară (lipsită de succes) pentru independență, dintre anii 1703 și 1711 condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a fost îndreptată contra dominației habsburgilor austrieci, care stăpâneau și Transilvania.

Revoluția din 1848-1849 și dualismul

Revoluția burgheză condusă de Lajos Kossuth din 1848-1849, a fost înăbușită de armata imperială a Austriei cu ajutorul intervenției Rusiei Țariste.

In 1867 Ungaria a obținut o autonomie lărgită, cu guvern și parlament propriu, în cadrul dualismului austro-ungar.Imperiul Austriac și-a schimbat în urma acestui act denumirea în Imperiul Austro-Ungar.

Ungaria în secolul XX

La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniștii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar, încercănd fără succes să mențină prin forță teritoriile etnic nemaghiare în statul ungar .

Ungaria înainte de 1919

În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea națională ca Regent al statului maghiar, deși practic Ungaria nu mai era politic un regat, o dată cu autodesființarea Imperiului Austro-Ungar și proclamarea Republicii în 1918. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes.

La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a Primului Război Mondial și a destrămării Imperiului Habsburgic care a fixat noile granițe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu și 66% din populație, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minoritățile etnice din statul ungar depășeau mult populația maghiară. Astfel în 1867, la începutul Dualismului Austro-Ungar, Ungaria avea 13.579.000 locuitori din care nemaghiari erau 7.939.000 și numai 5.665.000 maghiari. Trebuie însă recunoscut că o treime din populația maghiară a devenit o minoritate etnică în 5 (actuale) țări vecine, adică România (deja existentă), și noile state naționale formate după Primul Război Mondial (Cehoslovacia, astăzi estul ei Slovacia și sud-vestul Ucrainei), (Iugoslavia, astăzi post-iugoslavele state Serbia și Croația).
Ungaria a pierdut prin dizolvarea Imperiului Austro-Ungar și singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume, azi Rijeka în Croația.

Ungaria amiralului regent Horthy s-a aliat cu Germania condusă de Adolf Hitler în anii 1930- cu speranța de a primi înapoi teritoriile pierdute în urma Primulului Război Mondial prin acceptarea Tratatului de la Trianon. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei și Rutenia subcarpatică, iar apoi, după Dictatul de la Viena din 1940, Transilvania de Nord, iar in 1941 o parte din nordul Serbiei - Voivodina. Ungaria a intrat în Al Doilea Război Mondial alături de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, după ce acesta ar fi consimțit la un armistițiu cu Uniunea Sovietică și l-a instalat la putere pe fascistul extremist Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Săgeți. Începând din anii 1920, dar mai ales dupa aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi și măsuri anti-evreiești.

În ultimul an al războiului mondial, după ce Germania a ocupat militar Ungaria, guvernul progerman condus de Döme Sztójay si apoi regimul partidului "Crucilor cu Săgeți" sub conducerea lui Ferenc Szálasi au participat la Holocaust. În jur de 440.000 de evrei în 145 de trenuri au fost deportați la Auschwitz, inclusiv marea majoritate a evreilor din Ungaria rurală și teritoriul român ocupat în 1940, Transilvania de Nord.

Ungaria a fost eliberată de sub controlul trupelor naziste germane în urma ofensivei armatei sovietice din 1944 - 1945, la care a participat și armata română. Lupte grele s-au dus în special pentru eliberarea Budapestei.

După o perioadă scurtă de democrație, 1946 - 1947, după anul 1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat, sub ocupație sovietică, regimul comunist, dictatorial și nepopular, după modelul sovietic al lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revoluției maghiare din 1956 (denumită de comuniști "contrarevoluție"). Un nou guvern înclinat spre reforme, condus de Nagy Imre a anunțat ieșirea țării din Pactul de la Varșovia, inițiat și patronat de Uniunea Sovietică. Armata sovietică de ocupație a înăbușit în sânge revolta populară, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe comunistul maghiar János Kádár, care a devenit omul lor de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei granițele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident.

Ulterior, în anii '70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a făcut unele reforme de liberalizare, în domeniul economic si cultural, dar sistemul politic a rămas unipartinic.

Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" și "glasnost") promovate de Mihail Gorbaciov în Uniunea Sovietică s-au prăbușit regimurile comuniste din întreaga Europă de Est, inclusiv în Ungaria. Trecerea la noua orânduire, bazată pe revenirea la economia de piață și pe principii democrate, s-a făcut de această dată fără vărsare de sânge.

La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară și a devenit președinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfășurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a devenit membră a NATO. La 1 ianuarie 2012 a intrat în vigoare noua Constituție a Ungariei, elaborată și votată în anul 2010.

Politică

Articol principal: Politica Ungariei.

Parlamentul Ungariei

Odată la 4 ani sunt alegeri parlamentare. Primul ministru este desemnat de președintele Ungariei. Prim-ministru numește miniștrii, și desemnează Guvernul.

Parlamentul Ungar are o singură cameră, formată din 199 de membri.

În circumscripțiile regionale partidele pot face nominalizări pentru listele regionale. O listă regională poate fi concepută de un partid care a nominalizat deja un număr de candidați, conform cu anexa acestui act în cadrul circumscripțiilor unice din constituirea regională, dar cel puțin în două circumscripții. O listă națională poate fi stabilită de un partid care are liste în cel puțin 7 circumscripții regionale. Un candidat într-o circumscripție va deveni membru al parlamentului în prima rundă a alegerilor, dacă obține mai mult de jumătate din voturile validate, voturi ale unui număr mai mare de jumătate al votanților din circumscripția respective. Fiecare votant poate să își stabilească votul pentru propriul candidat. Dacă în timpul primei runde electorale mai mult de jumătate din numărul votanților dintr-o circumscripție nu votează, atunci se organizează o a două rundă.

Forma de stat

Forma de stat a Ungariei este republică. Constituția Maghiară, scrisă în 2011, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. Președintele este ales odată la 5 ani. Funcția președintului este reprezentativă, dar el desemnează premierul și este autoritatea supremă al armatei. Parlamentul inițiază legi care trebuie să corespundă cu constituția ungară, apoi președintele le aprobă. În caz că o lege nu corespunde cu constituția, președintele are dreptul să anuleze legea inițiată de parlament, prin tribunalul constituțional.

Ungaria face parte din NATO și a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene.

Guvernele de după 1990

Articol principal: Primii Miniștri al Ungariei.

• József Antall (MDF) din 3 mai 1990 până la 12 decembrie 1993
• Péter Boross (MDF - Fidesz) din 12 decembrie 1993 până la 15 iulie 1994
• Gyula Horn (MSZP - SZDSZ) din 15 iulie 1994 până la 6 iulie 1998
• Viktor Orbán (Fidesz - MDF) din 6 iulie 1998 până la 27 mai 2002
• Péter Medgyessy (MSZP - SZDSZ) din 27 mai 2002 până la 29 septembrie 2004
• Ferenc Gyurcsány (MSZP - SZDSZ) din 29 septembrie 2004 până 14 aprilie 2009
• Gordon Bajnai (tehnocrat, cu sprijinul MSZP - SZDSZ)din 14 aprilie 2009 până la 29 mai 2010
• Viktor Orbán (Fidesz - KDNP) din 29 mai 2010

Aderarea la Uniunea Europeană

Ungaria a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană în ziua de 31 martie 1994, negocierile au început după exact patru ani și s-au finalizat în 13 decembrie 2002, zi în care a fost anunțată viitoarea aderare a Ungariei la UE, împreună cu nouă alte țări. Ungaria a ținut și un referendum privind aderarea; acesta a avut loc la 12 aprilie 2003 și cetățenii țării au aprobat aderarea cu 84% din voturi pentru și o prezență la vot de 45%. Ungaria a devenit stat membru al UE la 1 mai 2004, iar din 23 decembrie 2007, este membru în spațiul Schengen.

Diviziuni administrative

Articol principal: Județele Ungariei.

Ungaria este împărțită în 19 județe (megye) și în capitala Budapesta. Sunt 23 de municipii (megyei jogú város): Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Győr, Hódmezővásárhely, Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged, Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém și Zalaegerszeg.

Economie

Articol principal: Economia Ungariei.

Forint

Harta Ungariei

Autostradă M3

Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creștere economică, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investițiilor străine în Europa Centrală. Din 1989 investițiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflația și șomajul au crescut ușor în ultimii ani și se așteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o ușoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creșterea încasărilor și mai puțin scăderea cheltuielilor.

Guvernul ungar și-a exprimat dorința de a adera la zona euro în 2010. Analiștii economici consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analiști au sugerat chiar că alți membri UE 9 printre care și Bulgaria ori România - ar putea depăși Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro

În anul 2006, în Ungaria existau 907.263 de abonați la internet.

Demografie

Articol principal: Demografia Ungariei.

• 900 : ▲500.000 maghiari s-au așezat în Câmpia Panonică
• 1711 : ||| ▲3.000.000 locuitori
• 1790 : |||||||| ▲8.000.000 locuitori
• 1828 : ||||||||||| ▲11.495.536 locuitori
• 1846 : |||||||||||| ▲12.033.399 locuitori
• 1880 : ||||||||||||| ▲13.749.603 locuitori
• 1900 : |||||||||||||||| ▲16.838.255 locuitori
• 1910 : |||||||||||||||||| ▲18.264.533 locuitori
• 1920 : ||||||| ▼7.516.000 locuitori după Tratatul de la Trianon
• 1981 : |||||||||| ▲10.800.000 locuitori
• 2001 : |||||||||| ▼10.197.119 locuitori
• 2007 : ||||||||| ▼9.899.000 locuitori
• 2008 : |||||||||| ▲10.030.000 locuitori

Limba oficială din Ungaria este limba maghiară ce aparține grupei limbilor fino-ugrice de est și este înrudită cu cea limba estoniană și finlandeză. Maghiara este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 99% din totalul populației Ungariei, fiind urmată de limbile vorbite de minoritățile etnice de origine istorică și imigratoare. Germana și engleza sunt principalele limbi străine predate în școlile din Ungaria. Popularitatea limbei germane constă în faptul tradițiilor ce s-au păstrat în această regiune din timpul dominației Austro-Ungare.

Religie

Religiile dominante ale Ungariei sunt romano catolicismul și calvinismul.

Viața religioasă în Ungaria se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, Ungaria nu are nicio religie națională; totuși în constituția țării se pot găsi referiri la tradițiile creștine ale statului. Respectând principiul de secularitate, autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase.

După recensământul din anul 2001 reiese că majoritatea absolută a maghiarilor (76,4%) au legături cu un cult, iar cealaltă parte a populației nu trăiește o viață religioasă sau nu a declarat ce religie are.

Religia dominantă este creștinismul (74.4%), al cărui cea mai populară formă este catolicismul. Romano-catolicii alcătuiesc majoritatea populației (54,5%), în vreme ce greco-catolicii (2,6%, în principal români și ucraineni) alcătuiesc comunități mai puțin semnificative, organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyíregyháza. Calvinismul (15,9%) este dominant în nord-estul țării și în capitală, iar lutheranii reprezintă 3,0% din totalul populației. Mai sunt prezente comunități ortodoxe nesemnificative, ai căror membri fac parte mai ales din minoritățile naționale (română — vezi Episcopia Ortodoxă Română de Gyula și sârbă).

Biserica din Ják

Etnii

Populația maghiară din Ungaria de azi are o pondere de 94,4% din totalul populației. Romii din Ungaria au o pondere de aproximativ 5%, germanii din Ungaria (în principal șvabi dunăreni) 1,2%, slovacii 0,4%, croații 0,2%, sârbii 0,2%, ucrainienii sau rutenii 0,1%, iar românii din Ungaria 0,1%. Românii din Ungaria, grupați în special în zona orașului Gyula, numără 8.000 - 10.000 de locuitori.

Limba

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită incorect și ungară), o limbă ugro-finică. Limba maghiară conține și multe cuvinte de origine slavă.

Orașe principale

Articol principal: Lista orașelor din Ungaria.

Orașele principale, în afara capitalei Budapesta, sunt: Debrecen, Miskolc, Szeged, Pécs , Győr, Nyíregyháza, Székesfehérvár , Eger, Esztergom.

Cultură

Știința

Nume	An	Cercetare	Tipul Premiului Nobel
Avram Hersko	2004	Cercetări privind degradarea proteinelor	Premiul Nobel pentru Chimie
Imre Kertész	2002	Pentru opera literară	Premiul Nobel pentru Literatură
György Oláh	1994	Generarea și reactivitatea carbocationilor	Premiul Nobel pentru Chimie
János Harsányi	1994	Ipoteza jocului	Premiul Nobel pentru Economie
Dénes Gábor	1971	Holografie	Premiul Nobel pentru Fizică
Jenő Wigner	1963	Cercetări privind nucleul atomic și particulele elementare	Premiul Nobel pentru Fizică
György Békésy	1961	Funcționarea cohleei la mamifere	Premiul Nobel pentru Medicină
György Hevesy	1943	Studiul izotopilor în procesele chimice	Premiul Nobel pentru Chimie
Albert Szent-Györgyi	1937	Vitamina C	Premiul Nobel pentru Medicină
Róbert Bárány	1914	Aparatul vestibular	Premiul Nobel pentru Medicină
Fülöp Lénárd	1905	Cercetări privind raza catodică	Premiul Nobel pentru Fizică

Bibliografie

• „Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie”, Ioan Mărculeț (coord.), Colegiul Național ”I.L. Caragiale”, București, 2014 http://www.isjbacau.ro/compartiment-curriculum/geografie/an-scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-format-pdf
• TV-ORF 1 (Austria), Politik-Teletext, Pagina 129/Marți 21.12.2010 (Titlu: "Ungarn kontrolliert alle Medien"); Pagina 130/sâmbătă 01.01.2011 (Titlu: "Verfahren gegen ungarische Sender").
• TV-ORF eins, Teletext/08.01.11, Paginile 122 și 123 (Titluri: "Ungarn erwägt Gesetzänderung", "Offener brief gegen Mediengesetz")
• TV-ARD, Teletext/20.01.11, Pag. 127: "Bundestag zu Ungarns Mediengesetz".
• TV-ORF eins, Teletext/22.01.2011, Pag. 123 (Mediengesetz: "Kurze Frist für Ungarn").
• TV-ORF eins, Teletext/27.01.2011, Pag. 124 ("Ungarn will Mediengesetz überarbeiten")

Legături externe

• en Portalul administrației maghiare
• en CIA: The World Factbook - Hungary
• 15 Martie - Ziua Națională a Ungariei, 15 martie 2011, Amos News
• 15 martie - Ziua maghiarilor de pretutindeni, 14 martie 2007, Amos News

Vezi și

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Regii Ungariei
• "Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie", Ioan Mărculeț (coord.), ISBN 978-973-0-16211-0, București, 2014 http://www.isjbacau.ro/compartiment-curriculum/geografie/an-scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-format-pdf