Croazzia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
La bannera dâ Croazzia
La Croazzia

La Croazzia è na ripùbbrica nnipinnenti chi òccupa na parti di la pinìsula balcànica e chi facìa parti di la Jugoslavia. La capitali è Zagabria.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La storia ricenti dâ Croazzia la metti nti nu rolu cintrali ntâ storia europea. Fu n sèquitu a n'attintatu a Zagabria ca secunnu certuni la prima guerra munniali accuminzau. Doppu la secunna guerra munniali la Croazzia fu na ripùbbrica dâ fidirazzioni Juogoslava, nzinu â morti di Titu e â siparazzioni ntô 1991 dî vari ripùbbrichi ca addivintaru nnipinnenti. La siparazzioni fu pirò assai dulurusa e causau na lonca guerra tra Serbia Croazzia ca si purtau ô loncu pi diversi anni.

Cu la fini dê guerri jugoslavi, la Croazzia accuminzau nu pircursu di mudirnizzazzioni e di avvicinamentu prugrissivu ê standard suciali pulitichi e ecunòmichi europei ca la purta a trâsiri nti l'Unioni Europea lu primu di giugnettu2013 cumu 28èsimu statu membru.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Cunfina cu la Slovenia, cu la fidirazzioni di Serbia, la Bosnia-Erzegovina e l'Unghirìa. A sud-ovest, la Croazzia è vagnata dû mari Adriàticu, e pussedi nu vastu arcipèlagu di ìsuli chi vannu di l'Istria, nzina â fruntera cû Montenegru.

Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

La Croazzia è na Ripùbbrica parramentari, l'Assimbrea Nazziunali. Ava circa 140 diputati.

Taliàti macàri[cancia | cancia la surgenti]