Croazzia
La Croazzia è na ripùbbrica nnipinnenti chi òccupa na parti di la pinìsula balcànica e chi facìa parti di la Jugoslavia. La capitali è Zagabria.
Storia[cancia | cancia la surgenti]
La storia ricenti dâ Croazzia la metti nti nu rolu cintrali ntâ storia europea. Fu n sèquitu a n'attintatu a Zagabria ca secunnu certuni la prima guerra munniali accuminzau. Doppu la secunna guerra munniali la Croazzia fu na ripùbbrica dâ fidirazzioni Juogoslava, nzinu â morti di Titu e â siparazzioni ntô 1991 dî vari ripùbbrichi ca addivintaru nnipinnenti. La siparazzioni fu pirò assai dulurusa e causau na lonca guerra tra Serbia Croazzia ca si purtau ô loncu pi diversi anni.
Cu la fini dê guerri jugoslavi, la Croazzia accuminzau nu pircursu di mudirnizzazzioni e di avvicinamentu prugrissivu ê standard suciali pulitichi e ecunòmichi europei ca la purta a trâsiri nti l'Unioni Europea lu primu di giugnettu dû 2013 cumu 28èsimu statu membru.
Giografìa[cancia | cancia la surgenti]
Cunfina cu la Slovenia, cu la fidirazzioni di Serbia, la Bosnia-Erzegovina e l'Unghirìa. A sud-ovest, la Croazzia è vagnata dû mari Adriàticu, e pussedi nu vastu arcipèlagu di ìsuli chi vannu di l'Istria, nzina â fruntera cû Montenegru.
Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]
La Croazzia è na Ripùbbrica parramentari, l'Assimbrea Nazziunali. Ava circa 140 diputati.
Taliàti macàri[cancia | cancia la surgenti]
Albanìa | Andorra | Austria | Belgiu | Bielurussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettunia | Liechtenstein | Lituania | Lussemburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru | Norvegia | Paisi Vasci | Portugallu | Pulonia | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu