Spagna
|
|||||
Lema nazziunaal: nisciuna | |||||
Lenguv ufizial | Spagnoeù | ||||
Capitala | Madrid |
||||
Citaa püssee granda | Madrid | ||||
Goveren | Monarchia parlamentàri Mariano Rajoy |
||||
Süperfis - Tutala - Aqua(%) |
504,030 km² km² (71°) 2,4% |
||||
Abitant - Stimazziun 2005 - Cens 2005 - Densitaa |
58.751.711 (22°) 57.110.144 ab./km² ([[Lista de paes per densitaa d'abitant|]]) |
||||
Muneda | Euro (eur ) |
||||
Füs urari - Estaa (DST) |
(UTC) (UTC) |
||||
Monarchia |
|||||
Inu naziunal | ' | ||||
Dumini internet | .es, .cat | ||||
Còdas telefònich | +34 |
||||
Gentilizzi | |||||
La Spagna - nòmm official in Spagnoeù Reino de España (Regn de Spagna) - l'è un Stat formaa da una monarchia parlamentàri ch'el se tróva a sudòvest de l'Europa. La capital l'è Madrid. Insèma al Portogal, Andòrra e Gibiltèrra la forma la Penisola Ibèrica. A nordest la gh'ha i mont Pirenei, e la confina con Francia e Andòrra, inveci a sud la confina con Gibiltèrra (che l'è ona colonia del Regn Unii). In di sò territòri african, la confina per tèrra e per mar con Marocch Fin dal 1561 la capital l'è Madrid, che la gh'ha pussee o meno 3 milion d'abitant, e l'è ancasì la città con pussee gent. La lengua oficial del stat l'è el spagnoeù, e se parla anca el catalan/valenzan, el basch, el galizian, occitano che hinn lengu official int i sò region, e hinn prottèt da la Costituzion spagnoeùla. Gh'hinn ancasì alter parlà che lor hinn prottèt ma lor hinn mingaa riconossuu officialment come lengu. Quèsti hinn: Asturian, Leones, Estremadurian, Cantabrian e Aragones.
Cuntegnüü
Etimologia
El nòmm de Spagna deriva de Hispania (en milanes Ispània, nòmm latin con che i Roman nominàven geograficament a l'insèma de la Penísola Ibérica. Ispània l'é anca on adattament del nòmm grècch impiegaa da Artemidor d'Éfes (sècol I a. C.), autor del pussee antigh màppa d'Occident dove se descriv la Ispània romàna.
Govèrno e polìtica
Govèrno
Spagna l'è stabilii come ona monarchia parlamentàri da fondazion de la sóa Costituzion in del 1978. Quèst Alt Istituzion del Stat hinn:
- La Cà Regal (in spagnoeù: Casa Real)
- I Cort Generài (in spagnoeù: Cortes Generales)
- La Càmera Bàssa nominaa Congrèss di Deputaa (in spagnoeù: Congreso de los Diputados)
- El Senaa (in spagnoeù: Senado)
- El Consìli Superior del Potere Giudizziàri (in spagnoeù: Consejo Superior del Poder Judicial)
- Tribunal Costituzional (in spagnoeù: Tribunal Constitucional)
La sóa fonzion l'è articolà i poteri del Stat (esecutiv, legislativ e giudizziàri) ed equilibrà i lor relazion de potere.
Polìtica
I partii polìtich e coalizion che attualment gh'hann rappresentazion in del Congrèss o in del Senaa hinn, per órdin alfabètich int i sò rispettiv lengu spagnoeúl:
- Bloque Nacionalista Galego (BNG) (galizian; Alleanza Nazionalista Galiziana)
- Coalición Canaria (CC) (spagnoeù; Coalizion Canària)
- Convergència i Unió (CiU) (catalan; (Convergenza e Union)
- Esquerra Republicana de Catalunya (ERC) (catalan; (Sinistra Repubblicàna de Catalogna)
- Izquierda Unida (IU) (spagnoeù; Sinistra Unii)
- Iniciativa per Catalunya Verds (ICV) (catalan; Iniziatìva per Catalogna Verd)
- Nafarroa Bai (Na-Bai) (basch; Navarra Sì)
- Nueva Canarias (NC) (spagnoeù; (Noeuva Canàrie)
- Partido Nacionalista Vasco (PNV-EAJ) (spagnoeù; Partii Nazionalista Basch)
- Partido Popular (PP) (spagnoeù; Partii Popolar)
- Partido Socialista Obrero Español (PSOE) (spagnoeù; Partii Socialista Operàri Spagnoeù)
- Unión Progreso y Democracia (UPyD) (spagnoeù; Union Progrèss e Democrazia)
I partii polìtich e coalizion present domà in municippi o parlament Autonòmich attualmente, ólter i sora menzionaa, lor hinn:
- Alternativa Popular Canaria (APC) (spagnoeù; Alternativa Popolar Canaria) (Canarie)
- Andecha Astur (AA) (Asturian; Solidarietà Astur) (Principaa d'Asturie)
- Bloc Nacionalista Valencià (BNV) (Valenzian; Alleanza Nazionalista Valenziana) Comunità Valenziana
- Centro Democrático y Social (CDS) (spagnoeù; Cénter Democràtich e Social)
- Chunta Aragonesista (CHA) (Aragones; Giunta Aragonesista) (Aragona)
- Euskal Herritarrok (EH) (Basch;) (Paes Basch; Cittadin Basch); attualment illegalizzaa per apologia del terrorismo.
- Eusko Alkartasuna (EA) (Basch; Libertà Basca) (Paes Basch)
- Iniciativa por La Orotava (IpO) (spagnoeù; Iniziativa per La Orotava) (Canarie)
- Partido Andalucista (PA) (spagnoeù; Partii Andalusista) (Andalusia)
- Partido Aragonés Regionalista (PAR) (spagnoeù; Partii Aragones Regionalista) (Aragona)
- Partiu Asturianista (PAS) (Asturian; Partii Asturianista) (Principaa d'Asturie)
- Partido Nacionalista Canario (PNC) (spagnoeù; Partii Nazionalista Canari) (Canarie)
- Partido Regionalista de Cantabria” (PNC) (spagnoeù; Partii Regionalista de Cantabria) (Cantabria)
- Partit Socialista de Mallorca-Entesa Nacionalista (PSM-EN)(Catalan; Partii Socialista de Maiorca-Collaborazion Nazionalista) (Ìsol Ballear)
- Tierra Comunera-Partido Nacionalista Castellano (TC-PNC) (spagnoeù;Terra Comunera-Partii Nazionalista Castiglian) (Burgos)
- Unió Valenciana (UV) (Valenzian; Union Valenziana) (Comunità Valenziana)
- Unión del Pueblo Leonés (UPL) (spagnoeù; Union del Pòpol Leones) (León)
- Unión del Pueblo Navarro (UPN) (spagnoeù; Union del Pòpol Navarro) (Comunità Foral de Navarra)
- Unión Renovadora Asturiana (URAS) (spagnoeù; Union Rinnovatris Asturiana) (Principaa d'Asturie)
Comunità autònom e provinci
El Stat, second la Costituzion in vigor attualment, l'è ona nazio formaa ona altra volta da “nazionalità” e region. I orìgin del Stat Spagnoeù lor se pòden trovà in de la union matrimonial di regn medioevài de Castiglia e Aragona (formaa ona altra volta da la union d'álter regni anterior) in final del sècol XV in temp di Rè Cattòlich, quand la se completa la unificazion polìtica, che la finiss con la union del Regno de Navarra, del Regn de Granada e d'álter territori. On princippi d'unificazion istituzional posterior el succed in del regnaa de Filipp V de Spagna, che el crea ona forma de stat centralizzaa che el se mantegna fin la Costituzion attualment in vigor.
El Stat el se divid in dersett Comunità Autònom e dò Città Autònom che lor fórmen ona organizzazion anàloga a la di stat federái. Lor posséden on grand livell d'autonomia, poteri legislativ, de bilancio, amministrativ ed esecutiv in di competenz esclusiv che el Stat Central el garanta a ogni comunità per mezz d'on Statutt d'Autonomia. Ogni comunità autònoma la se divid in ona o in vari provinci, fasend on total de 52. I communità autònom e i sò capital hinn:
{
|
|
---|---|
Albania | Andora | Armenia2 | Austria | Azerbaigian1 | Belgi | Bielurüssia | Bosnia e Erzegovina | Bülgaria | Cechia | Cipru2 | Cità del Vatican | Cruazia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Frància | Georgja1 | Germania | Grecia | Irlanda | Islànda | Itàlia | Kazakhstan1 | Letònia | Liechtenstein | Lituània | Lüssemburg | Macedonia | Malta | Muldavia | Monaco | Muntenegru | Nurvegja | Paes Bass | Pulònia | Portugàl | Reegn ünii | Rumanìa | Rüssia1 | San Marin | Serbia | Sluvachia | Sluvenia | Spagna | Svezzia | Svízzera | Türchìa1 | Ucraina | Ungarìa | | |
1. Statt parzialmeent a l'Asia. 2. Statt geugràficameent a l'Asia, però suveent cunsideraa cuma part d'Europa per resunn stòrich e cülturaj. |