Statele Unite ale Americii
| Statele Unite ale Americii United States of America
|
||||||
|
||||||
| Deviză: In God We Trust (oficial) E Pluribus Unum latină Din multe, una |
||||||
| Imn: The Star-Spangled Banner |
||||||
.svg) Localizarea Statelor Unite ale Americii
|
||||||
| Capitală | Washington, DC 629 091)&language=ro 38°53′N 77°01′V / 38.883°N 77.017°V |
|||||
| Cel mai mare oraș | New York | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Limbi oficiale | Nu este specificată la nivel federal. Limbi recunoscute: engleza spaniola hawaiana |
|||||
| Etnonim | (masc.) american, (fem.) americancă, (pl.) americani | |||||
| Sistem politic | Republică federală prezidențială | |||||
| - | Președinte | Barack Obama | ||||
| - | Vicepreședinte | Joe Biden | ||||
| Legislativ | Congresul American | |||||
| - | Camera superioară | Senat | ||||
| - | Camera inferioară | Camera Reprezentanților | ||||
| Stat independent | ||||||
| - | Independența față de Regatul Unit | 4 iulie 1776 | ||||
| - | Constituția americană | 21 iunie 1788 | ||||
| Suprafață | ||||||
| - | Total | 9 629 091 km² (locul 4) | ||||
| - | Apă (%) | 2,23 | ||||
| Populație | ||||||
| - | Estimare 2014 | ▲318 626 220 locuitori[1] (locul 3) | ||||
| - | Densitate | 34,2 loc/km² (locul 180) | ||||
| PIB (PPC) | estimări 2014 | |||||
| - | Total | 17.528.780.100.000 $ | ||||
| - | Pe cap de locuitor | 54 980 $ (locul 6) | ||||
| PIB (nominal) | estimări 2014 | |||||
| - | Total | 71.528.780.110.000 $ (locul 1) | ||||
| - | Pe cap de locuitor | 54 981 $ (locul 9) | ||||
| Gini (2012) | 36.9 (mediu) | |||||
| IDU (2013) | ▬ 0.914 (foarte ridicat) (locul 5) | |||||
| Monedă | Dolarul american (USD) |
|||||
| Prefix telefonic | +1 | |||||
| Domeniu Internet | .gov .edu .mil .us .um | |||||
| Fus orar | UTC (UTC-5 la -10) | |||||
| - | Ora de vară (ODV) | UTC (UTC-4 la -10) | ||||
modifică  |
||||||
.svg)
Statele Unite ale Americii sau pur și simplu Statele Unite sau abreviat S.U.A (în engleză United States of America respectiv United States) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.), situată aproape integral în America de Nord, între Canada și Mexic, respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest). Statul Alaska este situat în extremitatea nord-vestică a continentului America de Nord, între Canada la est și strâmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3,200 km sud-vest față de sud-vestul statului California. Țara posedă de asemenea niște teritorii în Pacific, respectiv în Caraibe.
La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3.79 milioane mile pătrate), dintre care circa 85% reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale (în engleză Contiguous United States sau adesea "The Lower 48"), suprafața Statelor Unite este de aproximativ de 40 de ori mai mare decât suprafața României, fiind a treia din lume. Partea sa continentală măsoară peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).
Cu o populație de peste 312 milioane de persoane, conform recensământului din anul 2010, Statele Unite este nu numai a treia țară ca suprafață din lume, dar și a treia cea mai populată țară a lumii. Statele Unite este, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai divers etnic și cultural din lume, întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune.[2]
La o valoare de 15,2 trilioane de dolari a produsului intern brut (cunoscut și sub acronimul PIB), economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, contând pentru circa 22% din PIB nominal global și peste 19% din PIB nominal global considerând ajustările determinate de paritatea puterii de cumpărare).[3][4]
Cuprins
Istoria Statelor Unite ale Americii[modificare | modificare sursă]
Preistorie[modificare | modificare sursă]
Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranți din Asia peste strâmtoarea Bering, cu aproximativ 14.000 de ani în urmă, urmărind turme de animale pentru vânătoare, în America. Acești indieni americani au lăsat urme ale existenței lor prin petroglife și alte materiale arheologice. Este estimat că 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite, înainte de diminuarea lor numerică ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase, care au sosit în America prin intermediul călătorilor europeni (cu toate că există dubii despre numărul lor exact). Au existat și societăți avansate, de exemplu Anasazi din sud-vest, sau Indienii de Păduri (Woodland), care au construit centrul Cahokia, situat lângă St Louis, care a avut o populație de 40 în anul 1200 î.e.n.
Colonizarea europeană[modificare | modificare sursă]
Vizitatori străini au sosit și în trecut, dar doar după călătoriile lui Cristofor Columb, în secolele XV și XVI, au început națiunile europene să exploreze și să creeze locuințe permanente pe acest continent. Vezi Colonizare.
În secolele XVI și XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și Florida. Prima colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. Pe parcursul următorilor decenii au apărut unele colonii olandeze, ca New Amsterdam (predecesorul orașului New York), pe teritoriul ocupat actualmente de New York și New Jersey. În 1637, suedezii au creat o colonie numită Christina (în Delaware), dar au trebuit să cedeze colonia, în 1655, Olandei.
Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor de origine până la Războiul de Șapte Ani, când Franța a cedat Canada și regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strânge fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau că nu aveau o reprezentare adecvată în Parlament. Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au crescut și cele 13 colonii au început o revoluție contra controlului Marii Britanii.
Crearea națiunii[modificare | modificare sursă]
În 1776, cele 13 colonii și-au declarat independența față de Marea Britanie,izbucnind Revoluția Americană (1775 - 1783) care a creat Statele Unite.
Structura administrativă inițială a țării a fost o confederație, fondată în 1777 (în 1781 fiind ratificată baza sa) - Articles of Confederation. După dezbateri îndelungate, acest document a fost înlocuit de către Constituția Statelor Unite ale Americii, în 1789, care a creat un sistem politic mai centralizat.
Expansiunea[modificare | modificare sursă]
Pe parcursul secolului al XIX-lea, națiunea s-a extins rapid, adăugând multe state noi. Destinul Manifest a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece populația statelor din est creștea și imigranți noi intrau în țară, mulți oameni continuu se mutau înspre vest.
Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste acțiuni continuă să aibă implicații politice astăzi, deoarece unele triburi cer aceste pământuri înapoi. În unele locuri, populațiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecțioase aduse de către europeni și astfel colonizatorii din SUA au acaparat ușor aceste teritorii goale. În alte situații, Indienii americani au fost mutați forțat de pe teritoriile lor tradiționale unii fiind duși în rezervații. Cu toate că unii declară că Statele Unite nu a fost o putere colonială până ce a acaparat teritorii străine în Războiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pământurilor în America de Nord de către SUA, esențial, a fost de o natură colonială.
Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la vecini sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803, Florida de la Spania în 1809, iar Alaska de la Rusia în 1867.
În această perioadă, țara a devenit o mare putere industrială și un centru pentru inovație și dezvoltare tehnologică.
Războiul Civil[modificare | modificare sursă]
Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat sclavia. Până la mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor și sclavajului negrilor au continuat să crească în intensitate și au început să domine politica internă a Statelor Unite.
Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac și doreau să introducă sclavia și în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri și Compromisul din 1850).
Disputa a explodat într-o criză în 1861, când șapte state sudice au părăsit Statele Unite și au format Statele Confederate ale Americii, o acțiune care s-a terminat cu Războiul Civil American. Imediat după începutul războiului, încă patru state sudice au intrat în confederație.
În timpul războiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele rebele în Proclamația de Emancipare, cu toate că emanciparea completă a sclavilor a avut loc doar în 1865, după sfârșitul confederației, cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituției SUA. Războiul civil a răspuns și la întrebarea despre dreptul statelor de a părăsi Uniunea, și e considerat un punct focal în istoria țării, când guvernul național a acaparat puteri noi și extinse.
Secolul XX[modificare | modificare sursă]
Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenței exercitate de către această țară asupra întregii lumi. Influența sa relativă a fost mare, în special datorită faptului că Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influență, a suferit grav în ambele războaie mondiale
Statele Unite a luptat în Primul și Al Doilea Război Mondial de partea Aliaților. În perioada interbelică, cel mai important eveniment a fost Marea Depresiune (1929 - 1939), efectul căreia a fost intensificat de Dust bowl, o secetă gravă. Ca și restul lumii dezvoltate, SUA a ieșit din această criză economică în urma mobilizării pentru Al Doilea Război Mondial.
Războiul a adus pagube enorme majorității participanților la el, însă SUA a suferit relativ puțin din punct de vedere economic. În 1950, mai mult de jumătate din PIB-ul global aparținea SUA.
În Războiul Rece, SUA a fost un participant cheie în Războiul din Coreea și Războiul Vietnamez, și, pe lângă URSS, a fost considerată una din cele două superputeri. Această perioadă a coincis cu o mare expansiune economică. Odată cu încetarea existenței Uniunii Sovietice ca entitate juridică, SUA a devenit un centru mondial economic și militar cu o pondere sporită.
În deceniul 1990 - 2000, Statele Unite au luat parte în mai multe misiuni de acțiuni de poliție și de menținere a păcii, așa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, și Golful Persic.
Secolul XXI[modificare | modificare sursă]
După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World Trade Center și a Pentagon-ului de organizație teroristă, Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden, Statele Unite ale Americii, cu ajutorul altor națiuni, au declarat război contra terorismului, care a inclus acțiuni militare în Afganistan și Irak.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: Munții Stâncoși (Rocky Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Appalacilor - la est, și câmpiile întinse de prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale.
Relief[modificare | modificare sursă]
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții Appalachi etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) și câmpii (Cp. Mississippi).
Hidrografie[modificare | modificare sursă]
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. In S.U.A. sunt fluvii si lacuri uriase. Reteaua fluviala se numara printre cele mai intinse de pe Glob, fiind alimentata atit de apa ploilor, cit si de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte. Scurgerea riurilor este dirijata de relief, in citeva directii principale.
Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950 km. Izvoraste la Vest de lacul Superior la 518 m altitudine strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se varsa in Golful Mexic printr-o delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume.
Floră și faună[modificare | modificare sursă]
Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă și vegetație mediteraneană în Florida și California, deșertică în Nevada, în pădurile tropicale și Hawai.
Climă[modificare | modificare sursă]
Clima este predominant temperată(ex. Temperat Oceanică pe țărmul Oceanului Atlantic, Temperat Continentală în centrul țării, subtropicală în Florida și California).În Alaska, climatul este rece subpolară, în Nevada temperată și în Hawai este tropicală umedă. Temperatura variază în iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New Orleans, iar în ianuarie, între -10 °C la Minneapolis și 13 °C la Los Angeles. Cantitatea de precipitații variază de la peste 100 cm pe coasta de est și de Sud, la 50 cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase din Vest. Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de Vest, în Washington și Oregon 80 cm în zonele joase și 100–150 cm în zonele muntoase.Coborând însă spre California, precipitațiile devin tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25 cm în Los Angeles.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Statele Unite ale Americii este o țară diversificată rasial și etnic. Sunt recunoscute șase rase: rasa albă, rasa indiană din America, rasa nativă din Alaska, rasa asiatică, negrii sau afroamericani, hawaieni nativi și alte rase insulare din Pacific. Americanii sunt, clasificați ca de origine iberică sau latinoamericană și ne-iberici sau ne-latinoamericani, latinoamericanii și ibericii din SUA sunt o etnie diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din această țară.
Americanii Albi (înclusiv ibericii și latinoamericanii americani albi) sunt o majoritate rasială, cu o cotă de 72,4% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de Estimare a Populației (PEP), sau 75% în Sondajele Comunitații Americane(ACS). Spaniolii și latinoamericanii din SUA (de orice rasă) reprezintă 16,3% din populație. Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasială, reprezentând 12,4% din populație.
Americanii albi sunt majoritari în fiecare regiune, atingând cel mai înalt prag al populației în centrul, vestul și nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din această regiune central vestică sunt albi , cea mai mare rată de răspândire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dacă toți americanii de culoare albă sau non-hispanici/latini) trăiesc în Sud, mai mult ca în orice regiune. Sudul este, de asemenea, unde populatia de culoare este cel mai des intalnita sau afro-americanii sunt cel mai des întâlniti, cu o proprție de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecărui grup minoritar rămas resident în Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici și latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani și nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase" populație (Americani multirasiali), și 46% dintre oamenii din "altă rase".
Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în 1910 la 16% în 2010[5].
Religie[modificare | modificare sursă]
Potrivit unui studiu realizat în 2014 de către Pew Research Center, 71% dintre americani sunt creștini (47% protestanți și 21% catolici), 23% nu au religie și 6% practică alte religii (iudaism - 1,9%, islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte religii - 1,8%).[6].
Statistici
- American Religious Identification Survey
- Table 75. Self-Described Religious Identification of Adult Population: 1990, 2001, and 2008
Limba oficială[modificare | modificare sursă]
Deși Statele Unite ale Americii apar în statistici cu limba engleză ca limbă oficială, în fapt din cele 50 de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limbă oficială engleza (în paranteze anul legiferării), și anume:[7]
- Alabama (1990); Alaska (1998); Arizona (2006); Arkansas (1987); California (1986); Colorado (1988); Florida (1988); Georgia (1986, 1996); Hawaii (1978); Idaho (2007); Illinois (1969); Indiana (1984); Iowa (2002); Kansas (2007); Kentucky (1984); Louisiana (1807); Massachusetts (1975); Mississippi (1987); Missouri (2008), Montana (1995); Nebraska (1920), New Hampshire (1995); North Carolina (1987); North Dakota (1987); Oklahoma (2010); South Carolina (1987); Tennessee (1984); Utah (2000); Virginia (1981, 1996); Wyoming (1996).
Educație[modificare | modificare sursă]
Aglomerări urbane[modificare | modificare sursă]
| Cele mai mari orașe din Statele Unite | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| # | Oraș (Stat) | Populație urbană (2011) | Populație metropolitană (2011) | |||
| 1 | New York (New York) | 8 244 910 | 19 015 900 | |||
| 2 | Los Angeles (California) | 3 819 702 | 12 944 801 | |||
| 3 | Chicago (Illinois) | 2 707 120 | 9 504 753 | |||
| 4 | Houston (Texas) | 2 145 146 | 6 086 538 | |||
| 5 | Philadelphia (Pennsylvania) | 1 536 471 | 5 992 414 | |||
| 6 | Phoenix (Arizona) | 1 469 471 | 4 263 236 | |||
| 7 | San Antonio (Texas) | 1 359 758 | 2 194 927 | |||
| 8 | San Diego (California) | 1 326 179 | 3 140 069 | |||
| 9 | Dallas (Texas) | 1 223 229 | 6 526 548 | |||
| 10 | San Jose (California) | 967 487 | 1 865 450 | |||
| 11 | Jacksonville (Florida) | 827 908 | 1 360 251 | |||
| 12 | Indianapolis (Indiana) | 827 609 | 1 778 568 | |||
| 13 | Austin (Texas) | 820 611 | 1 783 519 | |||
| 14 | San Francisco (California) | 812 826 | 4 391 037 | |||
| 15 | Columbus (Ohio) | 797 434 | 1 858 464 | |||
| 16 | Fort Worth (Texas) | 758 738 | 6 526 548 | |||
| 17 | Charlotte (Carolina de Nord) | 751 087 | 1 795 472 | |||
| 18 | Detroit (Michigan) | 706 585 | 4 285 832 | |||
| 19 | El Paso (Texas) | 665 568 | 820 790 | |||
| 20 | Memphis (Tennessee) | 652 050 | 1 325 605 | |||
Politică[modificare | modificare sursă]
Guvernul Statelor Unite ale Americii[modificare | modificare sursă]
Guvernul federal american, numit Administrație, este condus de Președintele Statelor Unite. Președintele este ales o dată la 4 ani, aceeași persoană putând deține maximum 2 mandate. Deciziile executive sunt luate de președinte, iar membrii Cabinetului sunt oficial considerați consilieri ai președintelui pe domeniile legate de responsabilitățile oficiilor lor. Cabinetul include vicepreședintele și 15 șefi ai departamentelor executive. Aceștia sunt secretarii pentru Agricultură, Comerț, Apărare, Educație, Energie, Sănătate și Servicii Umane, Securitatea Patriei, Locuințe și Dezvoltare Urbană, Interne, Muncă, de Stat, Transport, Finanțe, Afacerile Veteranilor, și Justiție.
Departamentele pot fi create doar prin legi organice, astfel încât președintele nu poate schimba numărul lor fără a trece printr-un proces legislativ intens. Ultima dată aceasta s-a întâmplat ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, când a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei (Homeland Security). Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani în urmă. Secretarul pentru Justiție este numit în engleză Attorney General (literal Avocatul General), el fiind responsabil de numirea și suspendarea procurorilor federali, precum și de reprezentarea legală a Statelor Unite. Departamentul de Stat are aceeași funcție ca și Ministerele de Externe în alte țări. Departamentul Securității Patriei are unele prerogative similare celor ale Ministerelor de Interne din alte țări. De exemplu, FBI (poliția federală) este formal parte din acesta. Departamentul de Interne și cel al Educației au prerogative destul de diferite și mai mici decât ministerele cu aceleași nume din alte țări. Spre deosebire de alte țări, în SUA nu se folosește cuvântul minister.
Șeful de Cabinet al Președintelui (White House Chief of Staff, adică șeful angajaților Casei Albe) are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului (Administrației). Sub președintele George W. Bush, alți patru oficiali au primit rang de membri ai Cabinetului. Aceștia sunt Administratorul Agenției de Protecție a Mediului, Directorul Oficiului pentru Organizare și Buget, Directorul Oficiului Național de Control al Medicamentelor și Negociatorul-șef pentru Comerț al Statelor Unite (U.S. Trade Representative).[8]
Actualul președinte american este Barack Obama.
Congresul Statelor Unite ale Americii[modificare | modificare sursă]
Congresul este o instituție bicamerală formată din Senat, camera superioară, și Camera Reprezentanților, cea inferioară.
Justiția în Statele Unite ale Americii[modificare | modificare sursă]
Statele Unite ale Americii au o singură curte supremă numită "Supreme Court of the United States of America", membrii ei fiind desemnați de Președintele SUA, cu acordul Senatului. Nu este fixat constituțional câți judecători pot fi membri ai Curții Supreme, de tradiție recentă fiind 9, număr fixat de legislativ. Curtea Supremă este curtea de ultimă instanță pentru toate cazurile privind Constituția SUA și, în anumite cazuri limitate, este curtea de jurisdicție de primă instanță . Curtea Supremă supraveghează direct toate celelalte curți civile și criminale și, indirect, și sistemul militar de justiție.
Statele Unite ale Americii ca federație[modificare | modificare sursă]
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deține suveranitate legală, are propriul parlament (în general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator ales prin vot direct de populația statului, guvern condus de acesta și sistem juridic propriu, inclusiv curte supremă de justiție.
Foarte multe responsabilități (de exemplu, poliția, justiția civilă și criminală, educația), care, în alte țări, sunt prerogativa autorităților centrale, în SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat are și sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit plătit de fiecare american este de două tipuri, federal și de stat. Unele state aleg să nu perceapă impozit pe venit, preferând să aducă la buget bani din impozitul pe vânzări (sales tax). În SUA nu există TVA. Totuși, veniturile bugetelor statelor sunt adesea insuficiente și autoritățile federale alocă statelor sume pentru anumite destinații. Alocarea acestora este adesea condiționată de îndeplinirea anumitor condiții, în acest fel autoritățile federale asigurându-se, indirect, că statele urmează în acele domenii politica pe care o vrea guvernul federal. Sunt și cazuri când unele state refuză aceste alocări și își mențin o politică economico-socială independentă. Statele adesea pendulează între a duce o politică proprie și a primi suplimentar fonduri federale.
Relațiile externe[modificare | modificare sursă]
Organizare administrativ-teritorială[modificare | modificare sursă]
Statele Unite cuprind 50 state și un district federal.
Multe din aceste nume de state provin din limbile populației băștinașe - ale așa-numiților indieni.
Armată[modificare | modificare sursă]
Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc în lume în termeni de cheltuieli militare cu 661 de miliarde de dolari în 2009, adică 43% din totalul mondial[9]. Pe locurile următoare se află China cu 100 miliarde dolari și Franța cu 63,9 miliarde dolari[9].
Economie[modificare | modificare sursă]
Datorită condițiilor naturale propice și a sporului demografic (inițial mai ales prin imigrație din Europa - între 1800 și 1913 sosind în total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat într-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena internațională. Totodată, statul este considerat simbolul economiei libere de piață. Datorită abundenței bogățiilor naturale (cărbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puțin dependent de importul de energie decât majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al său îl constituie culturile agricole: America este privită drept grânarul globului, iar o parte importantă a producției agricole este exportată în lumea întreagă.
Conform datelor oferite de Biroul de Statistică a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite,[10] în anul 2008, în economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care:
| Industria | Număr de angajați | % din totalul angajaților |
|---|---|---|
| Agricultură, silvicultură, pescuit, cinegetică | 385.730 | 0,3% |
| Minerit | 644.070 | 0,5% |
| Utilități | 542.230 | 0,4% |
| Construcție | 7.671.680 | 5,7% |
| Producție (confecții) | 13.960.700 | 10,4% |
| Vânzare angro | 5.964.920 | 4,4% |
| Vânzare cu amănuntul | 15.642.700 | 11,6% |
| Transport și depozitare | 5.306.240 | 3,95% |
| Industria informațiilor | 3.019.040 | 2,25% |
| Finanțe și asigurări | 5.990.930 | 4,6% |
| Industria imobiliară, chirii și arende | 2.143.100 | 1,6% |
| Servicii profesionale, științifice și tehnice | 7.519.060 | 5,6% |
| Administrarea (managementul) companiilor și întreprinderilor | 1.915.250 | 1,4% |
| Managementul administrativ, al resurselor și deșeurilor și servicii de remediere | 8.506.680 | 6,3% |
| Servicii educaționale | 12.455.550 | 9,3% |
| Ocrotirea sănătăți și asistență socială | 16.006.410 | 11,9% |
| Arte, distracții, recreere | 1.923.380 | 1,4% |
| Cazare și servicii alimentare | 11.341.810 | 8,4% |
| Alte servicii (cu excepția administrației publice) | 3.881.410 | 2,9% |
| Administrația federală, de stat și locală | 9.533.390 | 7,1% |
Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a polarizării sociale, fapt care o face să afișeze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale avansate, din acest punct de vedere S.U.A fiind comparabilă cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic și social care, după părerea politologului Robert C. Lieberman, atacă însăși fibra democrației.[11] Economistul Thomas Sowell, pe de altă parte, citând studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului în S.U.A. din 1996 pâna in 2005", remarcă gradul de mobilitate socială în S.U.A., arătând că veniturile celor care în 1996 reprezentau cei mai bogati 1% au scăzut cu 26% până în 2005[12].
Agricultură[modificare | modificare sursă]
Industrie[modificare | modificare sursă]
Servicii[modificare | modificare sursă]
Transport[modificare | modificare sursă]
Turism[modificare | modificare sursă]
Cultură[modificare | modificare sursă]
Arhitectură și arte plastice[modificare | modificare sursă]
Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 21 obiective din această țară.
Cinematografie și televiziune[modificare | modificare sursă]
Muzică[modificare | modificare sursă]
Sport[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „U.S. POPClock Projection”. U.S. Census Bureau. http://www.census.gov/population/www/popclockus.html. Numărul se actualizează automat.
- ^ Adams, J. Q., and Pearlie Strother-Adams (2001). Dealing with Diversity. Chicago: Kendall/Hunt. ISBN 0-7872-8145-X.
- ^ „World Economic Outlook Database”. International Monetary Fund. 1 septembrie 2011. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/weodata/weorept.aspx?sy=2009&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=111&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CPPPSH%2CLP&grp=0&a=&pr.x=35&pr.y=14. Accesat la 11 septembrie 2011.
- ^ The European Union has a larger collective economy, but is not a single nation.
- ^ America rurală, pe cale de dispariție, 29 iulie 2011, Cătălina Mihai, adevarul.ro, accesat la 1 august 2011
- ^ America’s Changing Religious Landscape
- ^ Official English Map
- ^ President Bush's Cabinet de pe situl Casei Albe
- ^ a b Cât cheltuim pentru război, capital.ro, accesat la 2 iunie 2010
- ^ Occupational Employment and Wages
- ^ This is what the political scientists Jacob Hacker and Paul Pierson call the "winnertake- all economy." It is not a picture of a healthy society. Such a level of economic inequality, not seen in the United States since the eve of the Great Depression, bespeaks a political economy in which the financial rewards are increasingly concentrated among a tiny elite and whose risks are borne by an increasingly exposed and unprotected middle class. Income inequality in the United States is higher than in any other advanced industrial democracy and by conventional measures comparable to that in countries such as Ghana, Nicaragua, and Turkmenistan. It breeds political polarization, mistrust, and resentment between the haves and the have-nots and tends to distort the workings of a democratic political system in which money increasingly confers political voice and power. - http://www.foreignaffairs.com/articles/67046/robert-c-lieberman/why-the-rich-are-getting-richer
- ^ Fact-Free Liberals
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| Puteți găsi mai multe informații despre Statele Unite ale Americii prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
 |
Definiții și traduceri în Wikționar |
 |
Imagini și media la Commons |
 |
Citate la Wikicitat |
 |
Texte sursă la Wikisursă |
 |
Manuale la Wikimanuale |
 |
Resurse de studiu la Wikiversitate |
 |
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre United States of America |
Guvern
- Official U.S. Government Web Portal Poarta de acces la site-urile guvernamentale
- House Site-ul oficial al Camerei Reprezentanților din Statelor Unite
- Senate Site-ul oficial al Senatului Statelor Unite
- White House Site-ul oficial al Președintelui Statelor Unite
Sinteze și date
- United States la The World Factbook
- InfoUSA Portalul de informare despre resursele Agenției SUA
- Library of Congress Site-ul oficial al Biblioteca Congresului SUA
- The 50 States of the U.S.A. Colecție de link-uri informaționale pentru fiecare stat
- United States Encyclopædia Britannica intrare
- „Statele Unite ale Americii” la Open Directory Project
- U.S. Census Housing and Economic Statistics O gamă largă de date de la U.S. Census Bureau
- U.S. Citizenship and Immigration Services Site-ul oficial guvernamental
- State Fact Sheets Populație, servicii, venituri, și de date agricole din SUA de la Economic Research Service
- State Energy Profiles Economie, mediu, și date despre energie fiecărui stat SUA de la Energy Information Administration
- Category:USA în Creative Commons. Site-uri și proiecte pentru utilizare liberă sub o licență Creative Commons.
- Key Development Forecasts for the United States de la International Futures
- Ziua Națională a Statelor Unite ale Americii, 4 iulie 2011, Amos News
Istorie
- Historical Documents Colectate de Centrul Național pentru Cercetarea Politicilor Publice
- U.S. National Mottos: History and Constitutionality Analiza efectuată de Ontario Consultants privind toleranța religioasă
- USA Link-uri despre date istorice
Hărți
- National Atlas of the United States Hărți oficiale de la Departamentul de Interne
- United States Vedere din satelit de la WikiMapia (nu este afiliat cu Wikipedia/Wikimedia)
- Economia țărilor dezvoltate
Altele
|
|||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||
|
|||||||
|
|||||||||||||||||
|
|||||||||||
|
