Repubbleche Populare Cenise
Cine | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|||||||||
'Mbormaziune | |||||||||
Nome comblete: | Repubbleche Populare Cenise | ||||||||
Nome ufficiale: | 中华人民共和国 (cenise semblifecate) 中華人民共和國 (cenise tradiziunale) Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó (pinyin) |
||||||||
Lènga ufficiale: | cenise mandarine, cenise cantonese (Hong Kong) Purtughese (Macao) | ||||||||
Capitale: | Pechino (15.230.000 cr. / 2006) | ||||||||
Politica | |||||||||
Guverne: | State socialiste a mudelle cenise[1] | ||||||||
Cape de state: | Xi Jinping | ||||||||
Capo di governo: | Wen Jiabao | ||||||||
Indipendenze: | 1º ottommre 1949 d'a Repubbleche de Cine | ||||||||
Trasute jndr'à l'ONU: | 25 ottommre 1971[2] | ||||||||
Superficie | |||||||||
Totale: | 9.572.900 km² (3º) | ||||||||
% delle acque: | 2,82 % | ||||||||
Popolazzione | |||||||||
Totale (2010): | 1.370.344.089 ab. (1º) | ||||||||
Densità: | 137 ab./km² (54º) | ||||||||
Sciugrafije | |||||||||
Continende: | Asia | ||||||||
Fuse orarie: | UTC+8 | ||||||||
Economije | |||||||||
Valuta: | Renminbi | ||||||||
PIL (PPA) (2010): | 10,084,369 miliune de $ (2º) | ||||||||
PIL procapite (PPA) (2010): | 7,518 $ (93º) | ||||||||
ISU (2010): | 0.663(medio) (89º) | ||||||||
Varie | |||||||||
TLD: | .cn | ||||||||
Prefisso tel.: | +86 | ||||||||
Sigla autom.: | CN | ||||||||
Inno nazionale: | 'A Marce de le Volondarie | ||||||||
Festa nazionale: | 1 ottommre | ||||||||
Vè vide 'u Portale Cine |
'A Repubbleche Populare Cenise (cenise tradiziunale: 中華人民共和國, cenise semblifecate: 中华人民共和国, pinyin: Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó), ca jè pure canosciute cchi semblicemènde cumme Cine (cenise tradiziunale: 中國, cenise semblifecate: 中国, pinyin: Zhōngguó, letteralmènde «Paise Cendrale»), jè 'u paise de ll'Asie oriendale cchiù populose d'u munne. 'A capitle soje jè Pechino. Jè 'nu membre de ll'Organizzazione de le Naziune Aunìte e d'u Conziglie de Sicurezze, d'u quale jè 'nu membre permanènde cu deritte de veto da 'u 1971.
Condenute
Suddivisiune amministrative[cange • cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Suddivisiune amministrative d'a Cine. |
Le provinge cenise da sembre tènene 'nu importante ruole culturale jndr'à Cine. Le cenise sonde solite ccu se identifeche ccu 'a provinge addò sonde nasciùte e solitamènde ad ogne territorie provingiale correspondone determinate stereotipe referite ad 'a popolazzione. Le confine d' maggior parte de lle provinge cenise fùrene stabbelite jndr'à lle timbe d'a tarde Dinastie Ming. 'A Cine tène 'na giurisdiziune sus a vindedò provinge (e conzidere Taiwan 'a vindetreesime), cinghe reggione autonome, quàtte municipaletate, e dò reggione amministrative speciale
Nome | Pinyin | Abbreviazione | Capitale | Grannèzze | Popolazzione | |
---|---|---|---|---|---|---|
Anhui | 安徽 | Ānhuǐ | 皖 Wǎn | Hefei | 139,600 km² | 59,860,000 |
Fujian | 福建 | Fújiàn | 闽 Mǐn | Fuzhou | 121,400 km² | 34,710,000 |
Gansu | 甘肃 | Gānsù | 甘 Gān, 陇 Lǒng |
Lanzhou | 390,000 km² | 25,620,000 |
Guangdong | 广东 | Guǎngdōng | 粤 Yuè | Guangzhou | 197,000 km² | 86,420,000 |
Guizhou | 贵州 | Guìzhoū | 黔 Qián, 贵 Guì |
Guiyang | 176,000 km² | 35,250,000 |
Hainan | 海南 | Hǎinán | 海 Hǎi, 琼 Qióng |
Haikou | 34,000 km² | 7,870,000 |
Hebei | 河北 | Héběi | 冀 Jì | Shijiazhuang | 187,700 km² | 67,440,000 |
Heilongjiang | 黑龙江 | Hēilóngjiāng | 黑 Hēi | Harbin | 460,000 km² | 36,890,000 |
Henan | 河南 | Hénán | 豫 Yù | Zhengzhou | 167,000 km² | 92,560,000 |
Hubei | 湖北 | Húběi | 鄂 È | Wuhan | 187,500 km² | 60,280,000 |
Hunan | 湖南 | Húnán | 湘 Xiāng | Changsha | 210,500 km² | 64,400,000 |
Jiangsu | 江苏 | Jiāngsū | 苏 Sū | Nanjing | 100,000 km² | 74,380,000 |
Jiangxi | 江西 | Jiāngxī | 赣 Gàn | Nanchang | 169,900 km² | 41,400,000 |
Jilin | 吉林 | Jílín | 吉 Jí | Changchun | 187,400 km² | 27,280,000 |
Liaoning | 辽宁 | Liáoníng | 辽 Liáo | Shenyang | 145,900 km² | 42,380,000 |
Qinghai | 青海 | Qīnghǎi | 青 Qīng | Xining | 720,000 km² | 5,180,000 |
Shaanxi | 陕西 | Shǎnxī | 陕 Shǎn, 秦 Qín |
Xi'an | 206,000 km² | 36,050,000 |
Shandong | 山东 | Shāndōng | 鲁 Lǔ | Jinan | 156,700 km² | 90,790,000 |
Shanxi | 山西 | Shānxī | 晋 Jìn | Taiyuan | 150,000 km² | 32,970,000 |
Sichuan | 四川 | Sìchuān | 川 Chuān, 蜀 Shǔ |
Chengdu | 480,000 km² | 87,250,000 |
Yunnan | 云南 | Yúnnán | 滇 Diān, 云 Yún |
Kunming | 394,000 km² | 42,880,000 |
Zhejiang | 浙江 | Zhèjiāng | 浙 Zhè | Hangzhou | 101,800 km² | 46,770,000 |
Cetate prengepále[cange • cange 'a sorgende]
Note[cange • cange 'a sorgende]
- ↑ N'realtate jndr'à lle urteme decenne ha pigghiate 'na forme de repubbleche oligarchiche, guvernate da 'u Partite Comuniste, jndre 'nu sisteme sostanzialmènde capitaliste
- ↑ Membre permanènde d'u CdS
Bibbliografije[cange • cange 'a sorgende]
- Tiziano Terzani, La porta proibita - 1985
- Antonio Saltini, L'Asia abbandona il riso. È la più grande rivoluzione alimentare della storia, in Spazio rurale, n. 3, marzo 2005
- Renata Pisu Cina, Il drago rampante
- Silvia Bianchi, Cina tra sviluppo e democrazia, Editrice UNI Service, Trento, 2009, ISBN 978-88-6178-389-8
- Alessandro Spaventa e Salvatore Monni "Al largo di Okinawa Petrolio, armi, spie e affari nella sfida tra Cina e Usa" Editori Laterza, 2009. "http://www.laterza.it/index.php?option=com_laterza&Itemid=99&task=schedalibro&isbn=9788842089308
- Federico Rampini "Il secolo cinese. Storie di uomini, città e denaro dalla fabbrica del mondo" Mondadori, 2005.
- Federico Rampini "L'impero di Cindia" Mondadori, 2006.
- Salvatore Monni "Gli squilibri della crescita cinese", AffariInternazionali, August 2009. http://www.affarinternazionali.it/articolo.asp?ID=1219
- Salvatore Monni "La Cina tra guerra dei cambi e premi Nobel". http://www.fondazionetica.it/?p=3956
- Enzo Biagi "Cina" Rizzoli, 1979
'Ndruche pure[cange • cange 'a sorgende]
Otre pruggette[cange • cange 'a sorgende]
- Wikiquote tène citazioni sulla Repubbleche Populare Cenise
- Wikimedia Commons tène file multimediali sulla Repubbleche Populare Cenise
Collegaminde fore a Uicchipèdie[cange • cange 'a sorgende]
- Repubbleche Populare Cenise sus a Open Directory Project (Segnala sus a DMoz 'nu collegamende ca cendre cu l'argomende "Repubbleche Populare Cenise")
Predecessore: | State pe' innece de sveluppe umane | Successore: |
---|---|---|
Belize | 81º puèste | Grenada |
|
|
---|---|
Medie oriende | Arabie Saudite · Bahrain · Cipre · Emirate Arabe Aunìte · Giordania · Iran · Iraq · Israele · Kuwait · Libano · Oman · Palestina · Qatar · Siria · Turchie · Yemen |
Asia cèndrale | Afghanistan · Armenie · Azerbaigian · George · Kazakistan · Kirghizistan · Russie · Tagikistan · Turkmenistan · Uzbekistan |
State de facto 'ndipendente | Abcasia · Ossezia d'u Sud |
Sub continende indiane | Bangladesh · Bhutan · Indie · Maldive · Nepal · Pakistan · Sri Lanka |
Estréme oriende | Cine · Giappone · Corea d'u Nord · Coree d'u Sud · Mongolia · Taiwan, Repubblica di Cina |
Indocine | Birmania · Brunei · Cambogia · Filippine · Indonesie · Laos · Malesia · Singapore · Thailandie · Timor Est · Vietnam |