Irlanda

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
La bannera d'Irlanda
La Irlanda

Ripùbblica d'Irlanda è chiamatu anca in Eire.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Statu di l'Unioni Europea cu capitali Dublinu.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu Statu Lìbbiru d'Irlanda nasciu ntô 1922 di na firma di nu trattatu anglu-irlannisi. Cumprinnia puru l'attuali Irlanda dû Nord, chi pirò s'arritirau quasi subbitu. Lu statu durau nzinu ô 1937, quannu na custituzzioni chi marcau la nascita di l' EIRE, chi currispunni all'Irlanda muderna, chî strutturi pulitichi e parramintari di òi, eccettu pi na dipinnenza sulu numinali di la curona britannica.

Ntô 1949, l'Irlanda, già nnipinnenti, si addichiarau puru furmarmenti nnipinnenti dâ curona britannica.

Cità dâ Irlanda[cancia | cancia la surgenti]

Lingua[cancia | cancia la surgenti]

Lu ngrisi è la lingua cchiù parrata oi, ma 'n certi banni si parra ancura la lingua gaèlica. Sti banni unni si senti sta lingua antica vennu chiamati Gaeltacht (voldiri na banna unni si parra la lingua gaèlica).

Viditi puru[cancia | cancia la surgenti]