Malte

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Zumbe a: navighesce, cirche
bussola Note disambiggue – ce stè cirche , 'ndruche '.
Segui progetto.png
Malte
Malte - Bandiera
Malte - Stemma
(dettagli) (dettagli)
Motto: {{{motto}}}

Location Malta EU Europe.png

'Mbormaziune
Nome comblete: Repubbleche de Malte
Nome ufficiale: Repubblika ta' Malta
Republic of Malta
Lènga ufficiale: maltese, 'nglese[1]
Capitale: 'A Vallette  (6.098 cr. / 2009)
Politica
Guverne: repubbleche parlamendare
Presidende: George Abela
Prime ministre: Lawrence Gonzi
Indipendenze: 21 settèmmre 1964
da 'u Regne Aunìte
Trasute jndr'à l'ONU: 1º decèmmre 1964
Trasute jndr'à l'UE: 1º másce 2004
Superficie
Totale: 316[1] km²  (184º)
 % delle acque: 0.001 %
Popolazzione
Totale (2010): 417.617 ab.  ({{{popolazioneOrdine}}}º)
Densità: 1.322 ab./km²  
Sciugrafije
Continende: Europe
Fuse orarie: UTC+1
UTC+2 jndr'â ore legale
Economije
Valuta: Euro
PIL (PPA)  (2010): 10.045 miliune de $  ({{{PILOrdine}}}º)
PIL procapite (PPA)  (2010): 24.792 $  ({{{PILprocapiteOrdine}}}º)
ISU  (2011): 0,832 (assaje ìrte)  ({{{HDIOrdine}}}º)
Energia:
Varie
TLD: .mt, .eu
Prefisso tel.: +356
Sigla autom.: M
Inno nazionale: L-Innu Malti
Festa nazionale: 21 settèmmre

Road-map-of-Malta.gif

Portale:Portali Vè vide 'u [[Portale:{{{portale}}}|Portale {{{portale}}}]]

Malte, cchiù sattamènde Repubbleche de Malte (jndr' ô maltese Repubblika ta' Malta, jndr'ô 'nglese Republic of Malta), jè 'nu stato 'nzulare de l'Europe meridionale, membre de ll'Aunìone Europèe. Jè 'nu arcipelaghe acchjate jndr' ô Mediterranee, jndr' ô canale de Malte, a 80 km d'a Sicilia, a 284 km d'a Tunisie e a 333 km d'a Libie, acchijate jndr'â reggione fiseche tagliáne. Cu 'na grannèzze de 316 km², jè une de le statère cchiù piccele e populate a 'u munne. 'A capitale sove jè 'A Vallette e 'a cetata cchiù javitate jè Birkirkara. L'isole prengepále jè caratterizzate da 'nu granne numere de cetate ca, 'nzime ad 'a capitale, ccrejène 'na conurbazione de 368.250 crestiáne.

'U Paìse tène doje lènghe ufficiale, 'u maltese e le 'nglese. Le tagliáne, lènga ufficiale fine a 'u 1934, jè angore assaje diffuse, combrese da cchiù o mènde doje terze de le maltese[2].

Duranne 'u curse d'a storie, 'a posizione sciugrafeche de Malte hé date granne 'mbortanze a l'arcipelaghe, subenne 'u condrolle une nnande a ll'otre de le Fenice, Grice, Cartaggenese, Romane, Arabe, Normanne, Aragonese, Cavaliere de Malte, Frangese e 'Nglese.

Malte jè 'ndernazionalmènde canosciute cumme localetata turisteche, p'ô svaghe e specialmènde p'a culture, date ca ben 3 site UNESCO se iacchijene jndr'ô Paìse, 'mbrà le quale le temble megaliteche de Ġgantija, Mnajdra e Ħaġar Qim. 'A trasùte jndr'â ll'Aunìone Europèe jè avvenute 'u 1º másce 2004 e da 'u 1º scennàre 2008 jè trasùte a fàce vanne de l'eurozone. Malte jè pure membre d'u Commonwealth.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1.0 1.1 Fonde: Globalgeografia.com.
  2. Eurobarometer - Europeans and their Languages, pag. 13 e tabella pag. 152

Bibbliografje[cangecange 'a sorgende]

  • G. Del Vecchio, Per Malta, Volpe editore, Rome, 1967.
  • L. Mizzi, Il-Kaz, PEG Publications, Vallette, 2003.
  • A. Scicluna Sorge, Italianità di Malta, Soc. naz. Dante Alighieri, 1942.
  • G. Vignoli, I territori italofoni non appartenenti alla Repubblica Italiana, Giuffrè, Meláne, 1995.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore: Statère pe' innece de sveluppe umane Successore: [[Image:{{{immagine}}}|30x30px]]
Emirate Arabe Aunìte 33º puèste Estonie I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
con
con
Emirate Arabe Aunìte {{{data}}} Estonie