America de Nord
America de Nord | |
Suprafață | 24.709.000 km² |
---|---|
Populație | 528.720.588(est. iulie 2008)o[›] |
Densitate | 22,9 locuitori/km² |
Țări | 23 (lista țărilor) |
Limbi | Limba engleză Limba franceză Limba spaniolă altele |
Cele mai mari orașe | Mexico City, New York, Los Angeles, Chicago, Miami, Philadelphia, Toronto, Dallas, Boston, Houston, Atlanta și altele |
Fus orar | multiplu de la UTC-10 la UTC) |
America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în exclusivitate în emisfera vestică, mărginit la est de Oceanul Atlantic, la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic și la sud de Marea Caraibelor și de America de Sud. America de Nord are o suprafață de 24.709.000 km², care reprezintă aproximativ 4,8% din suprafața Terrei, sau 16,5% din uscat. Populația continentului a fost estimată în iulie 2008 la aproape 529 de milioane de oameni. Este al treilea continent ca suprafață, după Asia și Africa și al patrulea ca populație după Asia, Africa și Europa.
Dacă se consideră continentul american ca un întreg, cuprinzând atât America de Nord și Centrală (în emisfera nordică a planetei nostre), cât și America de Sud (care este situată în emisfera sudică a Terrei), atunci America are o suprafață totală de peste 42.000.000 km2, care este foarte apropiată de cea a Asiei. Ambele Americi sunt situate în emisfera vestică a planetei noastre.
Cuprins
Etimologia[modificare | modificare sursă]
Teoria care se bucură de cea mai largă acceptare este aceea conform căreia Americile au fost denumite astfel după exploratorul italian Amerigo Vespucci, de către cartografii germani Martin Waldseemüller și Matthias Ringmann. Amerigo Vespucci, după ce a explorat America de Sud între 1497 și 1502, a sugerat ca Americile sunt de fapt un nou continent, fiind primul european care a realizat că acestea nu sunt Indiile de Est, așa cum susținea Cristofor Columb. În cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi continentul descoperit îi poartă numele, începînd din anul 1507.
Istoria[modificare | modificare sursă]
Puteți îmbunătăți această secțiune, extinzând-o. Mai multe informații ar putea fi găsite pe pagina de discuții sau la cereri de extindere. |
Geografia[modificare | modificare sursă]
Puteți îmbunătăți această secțiune, extinzând-o. Mai multe informații ar putea fi găsite pe pagina de discuții sau la cereri de extindere. |
În partea sa nordică, America de Nord are două mari lanțuri muntoase: Munții Stâncoși în vest și Apalași în est. Între ei se întind câmpii fertile brăzdate de Mississippi. Între Canada și SUA există Marile Lacuri.
Cele mai mari chei ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord.
Fauna[modificare | modificare sursă]
Continentul nord-american reprezintă un mediu propice pentru numeroase specii de animale. În zonele umede, care includ lacuri, râuri, mlaștini se găsesc păsări de apă și mamifere semiacvatice. Fauna pădurilor de conifere include porci spinoși, iepuri sălbatici, lupi, râși.
Țări și teritorii[modificare | modificare sursă]
Țară sau Teritoriu |
Suprafața (km²)1 |
Populația (est. iulie 2008)[1] |
Densitatea (pe km²) |
Capitală |
---|---|---|---|---|
Anguilla (Regatul Unit) | 102 | 14.108 | 138,3 | The Valley |
Antigua și Barbuda | 443 | 84.522 | 190,8 | St. John's |
Aruba2 (Regatul Țărilor de Jos) | 193 | 101.541 | 526,1 | Oranjestad |
Bahamas | 10.070 | 307.451 | 30,5 | Nassau |
Barbados | 431 | 281.968 | 654,2 | Bridgetown |
Belize | 22.966 | 301.270 | 13,1 | Belmopan |
Bermuda (Regatul Unit) | 53 | 66.536 | 1.255,4 | Hamilton |
Bonaire2 (Olanda) | 294 | 12.093 | 41,1 | Kralendijk |
Canada | 9.984.670 | 33.212.696 | 3,7 | Ottawa |
Insulele Cayman (Regatul Unit) | 262 | 47.862 | 182,7 | George Town |
Insula Clipperton (Franța) | 6 | 0 | 0 | — |
Costa Rica | 51.100 | 4.195.914 | 82,1 | San José |
Cuba | 110.860 | 11.423.952 | 103,0 | Havana |
Curaçao2 (Regatul Țărilor de Jos) | 444 | 140.794 | 317,1 | Willemstad |
Dominica | 754 | 72.514 | 96,2 | Roseau |
Republica Dominicană | 48.730 | 9.507.133 | 195,1 | Santo Domingo |
El Salvador | 21.040 | 7.066.403 | 335.9 | San Salvador |
Groenlanda (Danemarca) | 2.166.086 | 57.564 | 0,027 | Nuuk |
Grenada | 344 | 90.343 | 262.6 | St. George's |
Guadelupa (Franța) | 1.780 | 452.776 | 254,4 | Basse-Terre |
Guatemala | 108.890 | 13.002.206 | 119,4 | Ciudad de Guatemala |
Haiti | 27.750 | 8.924.553 | 321,6 | Port-au-Prince |
Honduras | 112.090 | 7.639.327 | 68,2 | Tegucigalpa |
Jamaica | 10.991 | 2.804.332 | 255,1 | Kingston |
Martinica (Franța) | 1.100 | 436.131 | 396,5 | Fort-de-France |
Mexic | 1.923.040 | 109.955.400 | 57,2 | Ciudad de México |
Montserrat (Regatul Unit) | 102 | 5.079 | 49,8 | Plymouth; Brades3 |
Insula Navassa4 (SUA) | 5 | 0 | 0 | |
Nicaragua | 120.254 | 5.785.846 | 48,1 | Managua |
Panama5 | 78.200 | 3.309.679 | 42.3 | Ciudad de Panamá |
Puerto Rico (SUA) | 8.870 | 3.958.128 | 446,2 | San Juan |
Saba (Olanda) | 13 | 1.537 | 118,2 | The Bottom |
Saint Barthélemy (Franța) | 21 | 7.492 | 356,8 | Gustavia |
Saint-Martin (Franța) | 54 | 29.376 | 544,0 | Marigot |
Saint Pierre și Miquelon (Franța) | 242 | 7.044 | 29,1 | Saint-Pierre |
Sfânta Lucia | 616 | 159.585 | 259,1 | Castries |
Sfântul Cristofor și Nevis | 261 | 39.817 | 152,6 | Basseterre |
Sfântul Vicențiu și Grenadine | 389 | 118.432 | 304,5 | Kingstown |
Sint Eustatius (Olanda) | 21 | 2.739 | 130,4 | Oranjestad |
Sint Maarten (Regatul Țărilor de Jos) | 34 | 40.009 | 1.176,7 | Philipsburg |
Statele Unite ale Americii6 | 9.826.630 | 303.824.640 | 33,2 | Washington, D.C. |
Trinidad-Tobago2 | 5.128 | 1.047.366 | 204,2 | Port of Spain |
Insulele Turks și Caicos (Regatul Unit) | 430 | 22.352 | 52,0 | Cockburn Town |
Insulele Virgine Americane (SUA) | 346 | 109.840 | 317,5 | Charlotte Amalie |
Insulele Virgine Britanice | 153 | 24.041 | 157,1 | Road Town |
Total | 24.646.412 | 528.720.588 | 22,9 |
Note[modificare | modificare sursă]
1 Suprafața și populația sunt luate din The 2008 World Factbook care utilizează date valabile în iulie 2008.
2 Din punct de vedere geografic sud-american, dar din punct de vedere istoric este considerat nord-american.
3 După erupția vulcanică din 1995 de pe Muntele Soufriere, orașul a fost devastat și abandonat. Sediul guvernului este acum în Brades.
4 Teritoriul este revendicat de Haiti.
5 Țară transcontinentală; o parte fiind în America de Sud.
6 Include statul Hawaii, care se află în Oceania.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Statele Unite ale Americii sunt o țară diversificată rasial și etnic. Sunt recunoscute șase rase : rasa albă, rasa indiană din America, rasa nativă din Alaska, rasa asiatică, negrii sau afro-americani, nativ hawaiană și alte rase insulare din Pacific. Americanii sunt, clasificați ca spanioli sau latini și non-spanioli sau non-latini, americanii latini și spanioli sunt de o etnie diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din această țară.
Americanii albi (non-Spanioli/Latini și spanioli/latini) sunt o majoritate rasială, cu o cotă de 80% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de Estimare a Populației (PEP), sau 75% în Sondajele Comunitații Americane(ACS). Spaniolii și americanii latini reprezintă 15% din populație. Americanii negri sunt cea mai mare minoritate rasială, reprezentând aproape 13% din populație. Americanii albi, dar nu spanioli sau latini reprezintă 66% din totalul națiunii.
Americanii albi sunt majoritari în fiecare regiune, atingând cel mai înalt prag al populației în centrul și vestul Statelor Unite : 85% pe PEP, sau 83% pe ACS. 79% din această regiune central vestică sunt non-spanioli albi, cea mai mare rată de răspândire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dacă toți americanii de culoare albă sau non-spanioli/latini) trăiesc în Sud, mai mult ca în orice regiune. Sudul este, de asemenea, unde negrii sau afro-americanii sunt cei mai des întâlniti, cu o proprție de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecărui grup minoritar rămas resident în Vest : Regiunea este locul a 42% spanioli și latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani și nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase" populație (multirasiala americani), și 46% dintre oamenii din "alte rase".
Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în 1910 la 16% în 2010[
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Puteți găsi mai multe informații despre North America prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
Definiții și traduceri în Wikționar | |
Imagini și media la Commons | |
Citate la Wikicitat | |
Texte sursă la Wikisursă | |
Manuale la Wikimanuale | |
Resurse de studiu la Wikiversitate |
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numitefactbook2008
|
|
|