Armenia

Acest articol se referă la o țară independentă și suverană din Caucaz, din Eurasia. Pentru alte sensuri, vedeți Armenia (dezambiguizare).

Armenia Republica Armenia Հայաստանի Հանրապետություն Hayastani Hanrapetutyun
Drapel
Imnul național: armeană Մեր Հայրենիք Mer Hayrenik
Localizarea Armeniei
Capitală		Erevan 40°11′N 44°31′E
Cel mai mare oraș		Erevan
Limbi oficiale		Armeană
Etnonim		Armean
Sistem politic		Republică semiprezidențială
-	Președinte	Serzh Sargsyan
-	Prim-ministru	Hovik Abrahamyan
-	Președintele Parlamentului	Galust Sahakyan
Legislativ		Adunarea Națională a Armeniei
Stat independent
-	Întemeierea Armeniei	sec. VI î.e.n.
-	Nairi	1200 î.e.n.
-	Regatul Ararat	840 î.e.n.
-	Dinastia Orontidă	560 î.e.n.
-	Regatul Armean	190 î.e.n.
-	Republica Democrată Armenia	28 Mai 1918
-	Independența față U.R.S.S.	23 August 1990
Suprafață
-	Total	29,743 km² (locul 141)
Populație
-	Recensământ 2011	▲ 3.018.854 (locul 134)
-	Densitate	101.5 loc/km² (locul 99)
PIB (PPC)		estimări 2013
-	Total	20.831.000.000 $
-	Pe cap de locuitor	6.128 $
PIB (nominal)		estimări 2013
-	Total	10.325.000.000 $
-	Pe cap de locuitor	3.037 $
Gini (2008)		30.9  (mediu)
IDU (2013)		▲ 0.695 (ridicat) (locul 76)
Monedă		Dram armean (դր.) (AMD)
Prefix telefonic		374
Domeniu Internet		.am
ISO 3166-2		AM
Fus orar		UTC

Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru al Consiliului Europei și al Comunității Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere din occident spre orient. O fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un stat unitar, multipartit cu un vechi patrimoniu cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul stat ce a adoptat creștinismul ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301). Republica modernă Armenia recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Apostolice Armene ca o biserică națională, cu toate că Republica modernă Armenia a separat biserica de stat. Armenia este membră în mai mult de 40 de organizații internaționale, inclusiv în Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Asiatică de Dezvoltare, Comunitatea Statelor Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, și a Francofoniei. Este membru al Alianței CSTO militare și participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO (PfP). În 2004, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțele internaționale ale NATO în Kosovo. De asemenea, este membru observator al Comunității Economice Eurasia și nealiniate Mișcării. Țara este o democrație în curs de dezvoltare. Armenia este clasificată ca o țară cu o dezvoltare umană medie și 10,6% din populație trăiește sub pragul de sărăcie internațional de 1.25 dolari SUA pe zi.

Originea numelui

Numele original al țării în armeană era Hayq (pluralul pentru "armeni", ad literam), apoi Hayastan, sub influența limbii persane, constând din numele vechi Haya/ Hayas plus sufixul persan '-ostan' (provincie). Conform explicației legendare, Haik ar fi fost strănepotul lui Noe și strămoșul poporului armean. Haiq a fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine, începând cu Persia Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune ai cărui membri se numeau Armen între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la Armenak sau Aram (strănepotul lui Haik și un alt conducător al poporului său).

Istorie

Armenia B.C.95-66

Cilician Armenia

În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne.

La jumătatea secolului I î.e.n. Armenia a devenit pentru scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată, de orientare elenistică și care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică și de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întâmpla în timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitând de o slăbire temporară a Regatului Parților pe care îl înfrânge. Este la rândul său înfrânt de Roma, al cărei rege clientelar va deveni, împreună cu urmașii săi Artașizi.

Situația geografică strategică a Armeniei la răscruce de drumuri comerciale și continente a îndemnat la invazia teritoriului său de către diferite imperii: Asiria, perși, Macedonia, romani, iar mai târziu de către arabi, turci și mongoli.

În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat creștinismul ca religia sa de stat, cu doisprezece ani înainte de acordarea toleranței creștinilor Imperiului Roman de către Galerius, și 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse comunități păgâne până la sosirea creștinismului, însă ei au acceptat creștinismul după un flux de misionari.

După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman și Persia Safavidă și-au împărțit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acești beligeranți au dus și la scăderea numerică a populației băștinașe armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populații de religie islamică.

În 1813 și 1828, Armenia modernă (care consta din regiunele Erivan și Karabakh din Persia) a fost temporar încoroporată în Imperiul Rus. După scurta sa existență ca o republică independentă după Revoluția rusă, Armenia a fost anexată de către URSS. Între 1922 și 1936 ea a existat ca Republica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia și Azerbaidjan), și din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.

În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească într-un "marș al morții" prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au "închis ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau înecați în Eufrat și Marea Neagră. Guvernul turc refuză și astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid cu toate că însuși termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraică Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor și Armenilor în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile turce continuă negarea deceselor și investesc milioane de dolari anual pentru a susține această istorie alternativă, declarând că decesele au fost provocate de războiul civil împreună cu bolile și foametea, ambele părți suferind pierderi de vieți. Numărul de armeni omorâți este estimat la circa 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreună cu multe alte țări cer recunoașterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar există de asemenea numeroase țări aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.

Unul dintre motivele pentru care guvernul turc refuză să recunoască acest așa zis genocid, este că termenul de genocid a fost creat în anul 1944 iar ONU a votat rezoluția privind Genocidul în 1946. Așa cum nu se poate vorbi de genocid când vine vorba de exterminarea poporului amerindian deoarece s-a petrecut cu mult înainte de votarea rezoluției ONU (iar legile nu se pot aplica retroactiv), sau nu se poate vorbi de genocid când vorbim de crimele comise de Franța în Africa, sau de Marea Britanie în India, și exemplele pot să continue, nici Turcia nu poate să fie acuzată pentru o faptă care s-ar fi petrecut în trecut. Armenia cheltuie milioane de dolari pentru a-și acoperi crimele comise în Azerbaidjan din 1988 până în ziua de azi. Din cauza acțiunilor guvernului de la Erevan în jur de 1.000.000 de oameni și-au părăsit casele sau au fost omorâte de soldații armatei Armeniei.

Armenia a fost antrenată într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-Karabah, o regiune cu populație majoritar armeană și aparținând teritoriului Armeniei Mari pe care Stalin a transformat-o într-o enclavă și a anexat-o Azerbaidjanului sovietic în speranța că va obține sprijinul Turciei Kemaliste și al populației islamice în construirea socialismului în lume. Conflictul militar dintre Armenia și Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare după ce ambele țări și-au declarat independența de Uniunea Sovietică în 1991. Până în mai 1994, când a intrat în vigoare un armistițiu, forțele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci și o centură de securitate formată din teritoriile înconjurătoare ale Azerbaidjanului propriu-zis. Economiile ambelor țări au avut de suferit în absența unei soluții pașnice.

Evenimente recente

Pe 19 februarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale.

O serie de evenimente au tulburat această perioadă. Numeroase și ample proteste în masă, organizate de suporterii fostului președinte Levon Ter-Petrossian (16 octombrie 1991 - 3 februarie 1998) au militat împotriva unor presupuse fraude electorale. Procesele continuă mai multe zile la rând, soldându-se cu intervenția forțelor de ordine. Pe 2 martie 2008, președintele actual, Robert Kocharyan, declară stare de necesitate. Manifestanții sunt alungați cu forța. Pe 4 martie Ter-Petrossian a fost arestat.

Diviziuni administrative

Articol principal: Subdiviziunile Armeniei.

Provinciile Armeniei

Armenia este divizată în 11 provincii (marzer, singular - marz):

1. Aragatsotn (Արագածոտնի մարզ)
2. Ararat (Արարատի մարզ)
3. Armavir (Արմավիրի մարզ)
4. Provincia Gegharkunik (|Գեղարքունիքի մարզ)
5. Provincia Kotayk (Կոտայքի մարզ)
6. Lori (Լոռու մարզ)
7. Provincia Shirak (Շիրակի մարզ)
8. Syunik' (Սյունիքի մարզ)
9. Provincia Tavush (Տավուշի մարզ)
10. Provincia Vayots Dzor (Վայոց Ձորի մարզ)
11. Yerevan (Երևան)

Geografia

Fotografie din satelit a estului Armeniei (mai 2003) (NASA, SUA)

Podișul Armeniei reprezintă continuarea mai înaltă a Podișului Asiei Mici până aproape de Marea Caspică.

Limite: Spre sud-est se leagă strâns cu Podișul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia și Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină depresiunea intramontană Rion-Kura.

Trăsături fizico-geografice: poziția de tranziție între Asia Mică și Podișul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podișurilor înalte și a masivelor vulcanice, care alternează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan și Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)

Clima: caracter continental, cu ierni lungi și reci, veri calde. Precipitațiile cad mai ales primăvara și vara și cresc dinspre interior (300-600mm) spre versanții exteriori (1000-1200mm). Variază de la tipul subtropical la cel alpin din munți. Temperatura medie în mijlocul verii este de 25 °C. În mijlocul iernii temperatura atinge, în medie, 0 °C.

Apele: cu mari variații și debite, sunt intens folosite pentru irigații în depresiuni și pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigație și pescuit. Principalul râu al Armeniei este Arax cu lungime totală de 1.070 km. Face granița cu Turcia pe cca. 130 km. Râurile Armeniei au un important potențial hidroenergetic, în mare parte valorificat. În zona montană apar numeroase lacuri, cel mai mare fiind Lacul Sevan. Are o suprafață de 1.416 km2, iar adâncimea maximă este de 98.7 m, fiind unul dintre cele mai adânci lacuri de altitudine din Asia și Europa (1.920 m).

Flora și fauna: Armenia este situată în Depresiunea Aral-Caspică. Țara are suprafețe nisipoase deșertice și podișuri joase acoperite de iarbă. Fauna este reprezentată de bizonul european, irbiși, gheparzi.

Resurse: mici depozite de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu.

Economia

Are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternic industrializată datorită dezvoltării industriei hidroenergetice din timpul perioadei sovietice și se află într-un continuu proces de dezvoltare urbană. Agricultura are încă un rol important. Căderea URSS în 1991 a dus la căderea pieței sovietice, de care Armenia era dependentă. S-a produs o orientare către sectorul agricol la scară mică, în opoziție cu marile complexe agroindustriale ale epocii sovietice. S-a trecut la privatizarea industriei. După 1995, s-a trecut la aplicarea unui program de reforme economice, bazat pe finanțare FMI, care a dus la o redresare a economiei.

Sectoare economice: -agricultură: 23.9%

-industrie: 32.8%

-servicii:43.3%

Demografia

Armenii reprezintă cca 96% din populație, minoritățile principale sunt greci, Asirieni, kurzii, rușii, ucrainienii. Limba oficială este armeana, iar o altă limbă vorbită este rusa. Religia cea mai răspândită este creștinismul (confesiunea apostolică armeană și cea romano-catolică), iar cealaltă este islamismul.

Armeni

• Gregory of Narek – călugăr medieval, teolog și poet
• William Saroyan – scriitor
• Levon Shant – dramaturg, romancier, poet
• Alexander Shirvanzade – scriitor
• Vahan Tekeyan – poet
• Henri Troyat – scriitor
• Hovhannes Tumanyan – scriitor
• Charles Aznavour – cântăreț
• Aram Khachaturian – compozitor
• Sayat Nova – compozitor și cântăreț folk
• Arno Babajanian – compozitor
• Khachatur Abovian – scriitor
• Arthur Adamov – dramaturg
• Ghazaros Aghayan – poet, istoric
• Vardan Aigektsi – poet
• Avetik Isahakyan – poet
• Silva Kaputikyan – poet
• Frunzik Mkrtchyan – actor
• Serghei Parajanov – regizor
• Artavazd Peleshyan – regizor
• Henri Verneuil – regizor
• Levon Mkrtchyan – regizor
• Karen Shakhnazarov – regizor, producător și director general al studiourilor Mosfilm
• Yevgeny Vakhtangov – director de teatru
• Steve Zaillian – regizor
• Leonid Yengibarov – actor
• Gevorg Emin – poet
• Raffi – scriitor
• Alexander Arutiunian – compozitor
• Yevgeny Petrosyan – comediant
• Andy Serkis – actor
• Patrick Fiori – cântăreț francez
• Djivan Gasparyan – muzician, compozitor
• Gegam Grigoryan – tenor
• Alan Hovhaness – compozitor
• Vatche Hovsepian – muzician
• Hasmik Papian – soprană
• Nar-Dos – scriitor
• Mikael Nalbandian – scriitor
• Varujan Vosganian – economist, om politic și scriitor român
• Andranik Ozanian – erou național
• Michael Arlen – romancier
• Adam Bagdasarian – romancier
• Ben Bagdikian – jurnalist, autor
• Ara Baliozian – scriitor
• Peter Balakian – poet și scriitor
• Serghei Dovlatov – scriitor
• Hovhannes Erznkatsi – scriitor
• Mkhitar Gosh – poet
• Nancy Kricorian – autor, poet
• Vahan Kurkjian – autor, învățător
• Grigor Magistros – scriitor
• Nouritza Matossian – scriitor
• Arthur Nersesian – autor
• Yervant Odian – scriitor, satirist
• Amy Ouzoonian – poet
• Vazken Shushanian – scriitor
• Ronald Dzerigian – pictor
• Ara Güler – fotograf
• Arsen Deren Kalashian – pictor
• Malak Karsh – fotograf peisagist
• Sarkis – sculptor
• Edvard Sasun – pictor
• Hussein Chalayan – designer englez
• Arto Ter-Arutyunian – scriitor, pictor în Anglia (n. 1940 la Halep, în Siria)
• Ruben Ter-Arutyunian – pictor american; (n. 1920 la Tiflis, Georgia)
• Yuroz – pictor
• Anahid Ajemian – violonist
• Maro Ajemian – pianist
• Jacob Armen – toboșar și instrumentalist
• Andy (Andranik Madadian) – cântăreț
• George Avakian – producător
• Ross Bagdasarian – creator al musicalului Alvin and the Chipmunks
• Isabel Bayrakdarian – soprană și inginer
• Ara Berberian – cântăreț de operă
• Cathy Berberian – mezzo-soprană
• Raffi Cavoukian – compozitor de cântece pentru copii, muzician și entertainer
• Barbara Chookassian – cântăreață
• Slava Grigoryan – chitarist recunoscut
• Richard Hagopian – muzician
• Rouben Hakhverdian – muzician, compozitor
• John Herald – muzician bluegrass
• Leon Redbone – cântăreț neo-vaudeville (neconfirmat)
• Derek Sherinian – keyboardist pentru KISS
• System of a Down – trupă heavy metal
  • Serj Tankian – voce, claviatură
  • Daron Malakian – chitară, voce
  • Shavo Odadjian – bass
  • John Dolmayan – tobe
• Mikael Tariverdiev – compozitor
• Harry Tavitian – muzician jazz
• Loris Tjeknavorian – compozitor
• Avet Terterian – compozitor
• Arto Tunçboyacıyan – percuționist și cântăreț
• Komitas Vardapet – muzician
• Michael Vartan – actor
• Sylvie Vartan – cântăreață
• Adrienne Barbeau – actriță
• Eric Bogosian – actor
• Christy Canyon – actriță de filme pentru adulți
• Cher (Cherilyn Sarkisian) – entertainer
• Mike Connors – actor
• David Dickinson – personalitate a televiziunii britanice
• Atom Egoyan – regizor
• Arlene Francis – actriță
• Vilen Galstyan – actor
• Michael Goorjian – actor
• Robert Guédiguian – regizor
• Sid Haig – actor
• David Hedison – actor
• Hughes Brothers – regizor
• Armen Jigarkhanyan – actor
• Howard Kazanjian – producător
• Edmond Keosayan – regizor
• Arsinee Khanjian – actriță
• Dmitry Kharatyan – actor
• Vilen Kolouta – realizator de filme
• Rouben Mamoulian – director de teatru și film
• Andrea Martin – comediantă
• Rafik Khachatryan – sculptor
• Garegin Khachatryan – sculptor, pictor
• Zeferino Merdirossian – artist
• Alain Mikli – designer
• Udi Hrant Kenkulian – muzician
• Michel Legrand – compozitor
• Pavel Lisitsian – cântăreț de operă
• Tigran Mansurian – compozitor
• Edward Manukyan – compozitor
• Mikhail Vartanov – regizor
• Eric Bogosian – dramaturg
• Chris Bohjalian – autor
• Alexander Akopov– președinte al RTR (post de televiziune rus)
• Hovhannes Abgari Adamian – inginer
• George Adomian – matematician, inginer
• Viktor Ambartsumian – astronom, fizician
• James P. Bagian – astronaut NASA
• Boris Babaian – părintele supercomputerului sovietic
• Karapet Chobanyan – inginer mecanic, a făcut prima descoperire în Armenia
• Raymond V. Damadian – inventator al MRI, numele său este trecut în National Inventors Hall of Fame
• Jack Kevorkian – patologist, pro eutanasie
• Carl Khachikyan – cercetător științific, în 1958 a condus lansarea rachetei americane Atlas;
• Leonid Khachiyan – matematician
• Semyon Kirlian – pionier al fotografiei
• Ivan Knunyants – chimist
• Artem Mikoyan – designer al avionului MiG
• Robert Nalbandyan – chimist
• Leon Orbeli – psiholog
• Mikhail Pogosyan – director general al corporației aviatice Sukhoi
• Luther George Simjian – inventator al camerei autofocus, ATM, simulatorului de zbor
• Alexander Thomasian – cercetător al dispozitivelor de stocare
• Ara Abrahamian – pugilist, medaliat cu argint la olimpiada din 2004 de la Atena
• Andre Agassi – jucător de tenis
• Artur Grigoryan – boxer profesionist (WBO), campion mondial
• Vladimir Akopian – jucător de șah, clasat pe locul 16 în lume
• Levon Aronian – jucător de șah, clasat pe locul 5 în lume
• Drew Casen – jucător de bridge, locul 2 în 1990 la camionatul mondial de bridge de la Geneva
• Steve Bedrosian – jucător de baseball
• Marcelo Djian – jucător de fotbal
• Youri Djorkaeff – jucător de fotbal
• Alecko Eskandarian – jucător de fotbal
• Andranik Eskandarian – jucător de fotbal
• Vahan Gevorgyan – jucător de fotbal
• Garry Kasparov – campion mondial de șah, clasat pe locul 1 în lume
• Henri Grigorian– jucător de fotbal recunoscut pe plan mondial
• Zuhrab Boghossian – jucător de fotbal, baschet și campion la tenis
• Armen Keteyian – broadcaster
• Tim Kurkjian – analist sportiv, în special de baseball la ESPN
• Katerina Maleeva – jucător de tenis
• Magdalena Maleeva – jucător de tenis
• Manuela Maleeva – jucător de tenis
• David Nalbandian – jucător de tenis
• Armen Nazarian – atlet, dublu campion olimpic la lupte greco-romane
• Ara Parseghian – antrenor de fotbal
• Tigran Petrosian – campion mondial la șah
• Hal Haig Prieste – scafandru, medaliat cu bronz la olimpiadă
• Alain Prost – campion la Formula 1
• Sargis Sargsian – jucător de tenis
• Jerry Tarkanian – antrenor de baschet
• Matt Vasgersian – broadcaster
• Garo Yepremian – jucător în NFL
• Albert A. Boyajian – om de afaceri, filantropist, activist politic
• Calouste Gulbenkian – om de afaceri, filantropist, oil mogul
• Kirk Kerkorian – om de afaceri, multimiliardar, filantropist
• Alex Manoogian – om de afaceri, filantropist
• Serge Tchuruk – om de afaceri, șef executiv la Alcatel
• John Vartan – om de afaceri
• Zildjian – fabricant renumit de cinele Zildjian din 1623
• Edouard Balladur – politician francez, prim-ministru (1993-1995)
• Basil I, Macedonul – împărat bizantin (867-886)
• Bardas Mamikonian – Caesar și regent al imperiului bizantin (856-866)
• Levon Mkrtchyan regizor
• David Barsamian – jurnalist, prezentator radio
• Vartivar Sagherian – președinte al FZ Industries
• Abel Aganbegyan – consultant economic pentru Russia în timpul lui Gorbaciov
• Aiven Andrians – fondatorul partidului umanist religios american
• Sarkis Assadourian – politician canadian
• Bob Avakian – președinte al partidului revoluționar comunist, SUA
• Ivan Aivazovsky, pictor
• Minas Avetisyan – pictor
• Toros Roslin – pictor medieval
• Arshile Gorky, pictor
• Toros Roslin, pictor medieval
• Jean Carzou - Garzou - Garnik Zouloumian, pictor
• Edgar Chahine, pictor
• JansemJean Semerjian, pictor
• Garzou Garnik Zouloumyan, pictor
• Eric Grigorian, jurnalist
• Ara Güler, fotograf
• Nonny Hogrogian, autor de cărți pentru copii
• Yousuf Karsh, fotograf
• Khachar, Rafik Khachatryan, sculptor
• Hovsep Pushman, pictor
• Tigran Avakian, fotograf
• Sarkis, sculptor
• Martiros Saryan, pictor
• Vardkes Sureniantz, pictor
• Edvard Sasun, pictor
• Abraham Azarian, pictor
• Haik Azarian, pictura religioasă
• Garbis Dedeian, muzician, compozitor, saxofonist -jazz
• Capriel Dedeian, muzician, compozitor, chitarist -jazz

Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

• 1996, 2000 Mănăstirile Haghpat și Sanahin
• 2000 Catedrala și bisericile din Etchmiadsin și situl arheologic din Zvartnots
• 2000 Mănăstirea din Geghard / Gherart

Vezi și

• Listă de fluvii din Asia
• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

Legături externe

Conducere

• Guvernul Armeniei
• Sistemul judiciar al Armeniei
• Autoritatea de Reglementare Nucleară Armeană
• Serviciul Vamal Armean
• Comisia Electorală Centrală
• Șeful statului și membrii Guvernului

Informații generale

• Armenia la The World Factbook
• Armenia la UCB Libraries GovPubs
• „Armenia” la Open Directory Project
• Atlasul Wikimedia pentru Armenia
• Previziuni de dezvoltare a Armeniei, prezentate de International Futures
• Ziua Națională a Republicii Armenia, 23 august 2011, Amos News

Istorie

• Istoria însângerată a primului stat creștin, 13 iulie 2008, Pr. Alexandru Pripon, Ziarul Lumina

Turism

• Armeniainfo.am, Centrul oficial de informare turistică
• Aeroportul Internațional Zvartnots

Altele

• Armeniapedia.org – Wiki armenesc (cu precădere în engleză)
• Banca Centrală a Armeniei
• Armenica.org - Istoria Armeniei
• Haias.net - Totul despre Armenia