Svizzere

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Zumbe a: navighesce, cirche

Coordinate: 47°N 8°E / 47°N 8°E47; 8

bussola Note disambiggue – ce stè cirche , 'ndruche '.
Segui progetto.png
Confederazione svizzera
Schweizerische Eidgenossenschaft
Confédération suisse
Confederaziun svizra
Confoederatio Helvetica (CH)
Svizzere - Bandiera
Svizzere - Stemma
(dettagli) (dettagli)
Motto: Unus pro omnibus, omnes pro uno (latine)
Tagliàne: «Uno per tutti, tutti per uno»
Tedesche: «Einer für alle, alle für einen»
Frangese: «Un pour tous, tous pour un»
Romance: «In per tuts, tuts per in»

Location Switzerland Europe.png

'Mbormaziune
Nome comblete: Confederaziune Svizzere
Nome ufficiale: (DE) Schweizerische Eidgenossenschaft;
(FR) Confédération suisse;
Confederazione Svizzera;
(RM) Confederaziun svizra
Lènga ufficiale: tedesche (63,7%), frangese (20,4%), tagliáne (6,5%); romance (0,5%) (coufficiale)[1]
Capitale: Berna  (125.471 cr. / 31.12.2009)
Politica
Guverne: Repubbleche federale direttoriale
Presidende d'a Confederaziune: Micheline Calmy-Rey (2011)
Capo di governo:
Indipendenze: 1º aguste 1291
Trasute jndr'à l'ONU: 10 settèmmre 2002
Superficie
Totale: 41.285 km²  (132º)
 % delle acque: 3,7 %
Popolazzione
Totale (Luglie 2010): 7.858.800 ab.  (94º)
Densità: 188 ab./km²  
Sciugrafije
Continende: Europe
Fuse orarie: UTC+1 (UTC+2 jndr'à estate)
Economije
Valuta: Franghe svizzere
PIL (PPA)  (2010): 522.435 miliune de $  (19º)
PIL procapite (PPA)  (2010): 41.765 $  ()
ISU  (2010): 0,874 (assaje ìrte)  (13º)
Energia:
Varie
TLD: .ch
Prefisso tel.: +41
Sigla autom.: CH
Inno nazionale: Salme Svizzere
Festa nazionale: 1º aguste

Karte Kantone der Schweiz farbig 1996.png

Reliefkarte Schweiz.png
Portale:Portali Vè vide 'u Portale Svizzere

'A Confederaziune Svizzere[2] (jndr'à lènga latine Confœderatio Helvetica, denominaziune ufficiale tradotte jndr'ô tagliáne cumme Confederazione Elvetica, jndr'ô tedesche cumme Schweizerische Eidgenossenschaft, jndr'ô frangese cumme Confédération suisse e jndr'ô romance cumme Confederaziun svizra), ditte pure Confederaziune Elveteche cumme calche lènguisteche da 'u nome latine e comunemènde canosciute cumme Svizzere (jndr'ô tagliáne Svizzera jndr'ô tedesche Die Schweiz, jndr'ô frangese Suisse, jndr'ô romance Svizra), jè 'nu State federale de ll'Europe cendrale, comboste de 26 candone. Confine a nord cu 'a Germanie, ad est cu l'Austrie ed 'u Liechtenstein, a sud cu l'Itaglie e ad ovest cu 'a Frange.

'A Svizzere jè 'nu paise alpine senze sbocche sus a 'u mare, 'u cui territorie jè sciugrafecamènde scucchiáte 'mbrà 'u massicce d'u Giura, l'Ìrtechiane e le Alpe svizzere, ca furmane n'totale 'na superficie de 41,285 km². Le 7,8 miglione de crestiáne se congendrane specialmènde sus a ll'Ìrtechiane, addò se iacchiene le cchiù granne cetate: Zurigo, Ginevra, Berna e Basilea. Le prime dò sonde chiazze finanziarije 'ndernazionale e avènene pure spesse conziderate cumme le cetate avende 'a qualetate de vite cchiù ìrte d'u munne, mendre Berna cumme capitale se occupe de lle 'nderesse burocrateche, polìteche e sociale d'a naziune e sembre aqquà se iacchie 'a sede d'u Parlamènde svizzere, 'u Palazze Federale (jndr'ô tedesche Bundeshaus).[3] Cu 'nu reddite pro capite auguale a 41.765 $ (2010[4]), 'a Svizzere jè une de le Pajèsere economecamènde cchiù prespere d'u munne. Dò terze d'a forze d'a fatje sonde attive jndr'ô settore terziarie e cirche 'nu terze jndr'ô seconnarie.

'A Svizzere jè scucchiáte jndre ttré reggione lènguisteche e culturale: tedesche, frangese, tagliáne, a cui s'honne ddà sckaffà pure le valle d'u Candon Griggione jndre cui se parle 'u romance. 'U tedesche, 'u frangese, l'tagliáne sonde lènghe ufficiale e naziunale. 'U romance jè lènga nazunale da 'u 1938 e jè parzialmènde lènga ufficiale da 'u 1996. Ad 'a deversetate lènguisteche se aggiunge quèdde releggiosa cu lle candone protestande e lle candone cattoleche.

Le svizzere accussì non ge furmane 'na naziune jndr'ô vere senze de 'na comune appartenènze etneche, lènguisteche e releggiosa. 'U forte senze de appartenènze ad 'u Paise se funne sus ad 'u percorse storeche comune, sus 'a condivisiune de le mite naziunale e de le funnamènde istituziunale (federalisme, democrazie derette, neutraletate), sus 'a sciugrafije (Alpe) e pe' 'na vanne sus a ll'orgoglie de rappresendà 'nu case particolare jndr'à ll'Europe.

'A polìteche estere jè contraddistinde d'a tradiziunale neutraletate, mandenute accummenzanne da 'u 1674, anne d'a prime dichiaraziune ufficiale de neutraletate d'a Svizzere[5]. 'A Svizzere fàce parte de lle Naziune Aunìte (da 'u 2002), de ll'EFTA, d'u Conziglie d'Europe, de ll'Organizzazione mondiale d'u commerce. 'A Svizzere ospite 'nu munne de organizzaziune 'ndernazionale, n'particolare a Ginevra, addò se iacchiene 'a sede d'a Croce Russe ed 'a sede europee de ll'ONU. 'A capitale federale d'a Svizzera jè Berna, ce jè pure 'a capitale de ll'omonime candone.

Etimologgije[cangecange 'a sorgende]

'U nome de ôsce a die Svizzere avène da Svitto (tedesche: Schwyz), une de le "Candone forestale" (Waldstätte) ca furmavane 'a vanne cendrale d'a Vècchie Confederaziune. 'U nome Svitto jè attestate pe' 'a prime vôte jndr'ô 972 cumme 'u villagge de Suittes e jè forse legate a ll'ìrte tedesche andìche suedan "bruciare", cu referemènde a lle vosche asckuate pe' ccrejàre nuève spazie a lle 'nzediamende.[6] Probabbelmènde 'u nome designave sije 'u territorie sije 'a popolazzione d'u candone, me dope 'a battagghie de Morgarten jndr'ô 1315 'u nome Switzer, Switenses o Swicenses passe ccu designe totte le Confederate. Jndr'ô frangese sonde attestate le termine Soisses, Suysses e Souyces accumenzanne da 'u Cinghecinde; condemboraneamènde jndr'ô tagliáne combarene le termine Sviceri e Suyzeri, pe' stabilizzarse jndr'à variande Svizzeri scacchiate da Machiavelli jndr'ô 1515.[7]

'U nome andìche Elvezia (lat. Helvetia) avène da lle Elvezi, 'na popolazzione celtiche stabilitase sus a ll'Ìrtechiane prime de ll'ere romane. Le Elvezi sonde menzionate pe' 'a prime vôte jndr'ô VI sèchele a.C.[8] 'U nome neo-latine Confoederatio Helvetica o Helvetia non ge se iacchieve 'nvece 'mbrà lle tradiziunale denominaziune d'u paise e jè state ausate sule nnande 'a nascite d'ô State federale jndr'ô 1848, cu l'obbiettive de non privilegiare nisciune de lle lènghe ufficiale d'a Confederaziune (oppure quanne, pe' motive prateche, ère difficoltuse l'iscrizione jndre ttré o quàtte lènghe). Quèste denominaziune combare chiuttoste recentemènde: sus a lle ternise e sus a lle francobolle accumenzanne da 'u 1879, sus ad 'u frondone d'u Palazze federale a Berna jndr'ô 1902 e sus 'u sigille d'a Confederaziune jndr'ô 1948. Da 'u 1995, l’acronime “ch” costituisce 'u dominie de prime levèlle de le site 'ndernètte svizzere.[9]

Patrimonie de ll'umanetate[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 'U romance jè lènga ufficiale jndr'à lle rapporte cu le crestiáne de lènga romance: ex Art. 70 della Costituziune Svizzere.
  2. Confederazione elvetica sus a 'u Dizzionarije storeche d'a Svizzere
  3. Quality of Living global city rankings 2009 – Mercer survey mercer.com. Ricavate 'u 2009-07-06
  4. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita
  5. 'A sostanze d'a neutraletate svizzere, auns.ch
  6. Room, Adrian. Placenames of the World. London: MacFarland and Co., Inc., 1997.
  7. http://www.hls-dhs-dss.ch/textes/d/D9825.php
  8. Reproduction in R.C. De Marinis, Gli Etruschi a Nord del Po, Mantova, 1986.
  9. http://www.hls-dhs-dss.ch/textes/i/I9827.php

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Renata Broggini, Terre d'asile. Le refugiade tagliàne jndr'à Svizzere 1943-1945, Suggetate editrice il Mulino, Urbino 1993.
  • Michel Caillat, Mauro Cerutti, Jean-François Fayet, Stéphanie Roulin (a cure de), Histoire(s) de l'anticommunisme en Suisse - Geschichte(n) des Antikommunismus in der Schweiz, Chronos, Zurigo 2009.
  • Silvana Calvo, A 'nu passe d'a salvezze. 'A polìteche svizzere de respingimènde de lle ebree duranne le persecuziune, 1933-1945, Silvio Zamorani editore, Torino 2010.
  • Giuseppe Pesce, Svizzere & Itaglie, questiune de deritte - deritte 'ndernazionale private, coniuge, bene immobbele, reciprocitate, Case editrice Stamberie Naziunale, Rome 2011. ISBN 978-88-6638-009-2.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore: State pe' innece de sveluppe umane Successore: [[Image:{{{immagine}}}|30x30px]]
Frange 9º puèste Giappone I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
con
con
Frange {{{data}}} Giappone
Associaziune europèe de lìbbere cange (EFTA)
bandiera Islanne · bandiera Liechtenstein · bandiera Norveggie · bandiera Svizzere