Lituania
|
Republica Lituania
Lietuvos Respublika |
||||||
|
||||||
| Deviză: „Tautos jėga vienybėje!” „Puterea națiunii stă în unitate!” |
||||||
| Imn: Tautiška Giesmė | ||||||
 |
||||||
| Capitală (și cel mai mare oraș) |
Vilnius | |||||
| Limbi oficiale | Lituaniană | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Sistem politic | Republică parlamentară | |||||
| - | Președinte | Dalia Grybauskaitė | ||||
| - | Prim-ministru | Algirdas Butkevičius | ||||
| Legislativ | Seim | |||||
| Independență | ||||||
| - | față de Imperiul Rus și Germania | declarată: 16 februarie 1918 recunoscută: 12 iulie 1920 pierdută: 1940 |
||||
| - | față de Uniunea Sovietică | declarată: 11 martie 1990 recunoscută: 4 februarie 1991 |
||||
| Suprafață | ||||||
| - | Total | 65.200 km² (locul 123) | ||||
| - | Apă (%) | 1,35 | ||||
| Populație | ||||||
| - | Estimare 2013 | 2.966.954 (locul 133) | ||||
| - | Recensământ 2001[1] | 3.043.429 | ||||
| - | Densitate | 50,3 loc/km² | ||||
| PIB (PPC) | estimări 2011 | |||||
| - | Total | 59,825 miliarde USD[2] | ||||
| - | Pe cap de locuitor | 18.278 USD[2] | ||||
| PIB (nominal) | estimări 2011 | |||||
| - | Total | 40,333 miliarde USD[2] | ||||
| - | Pe cap de locuitor | 17.180 USD[2] | ||||
| Gini (2003) | 36 (mediu) | |||||
| IDU (2010) | 0,862 (ridicat) (locul 44) | |||||
| Monedă | euro | |||||
| Prefix telefonic | 370 | |||||
| Domeniu Internet | .lt1 | |||||
| Fus orar | EET (UTC+2) | |||||
| - | Ora de vară (ODV) | EEST (UTC+3) | ||||
| 1 De asemenea, se utilizează și .eu, Lituania fiind țară membră a Uniunii Europene. | ||||||
modifică  |
||||||
Lituania este o țară baltică în Europa de Nord. Capitala țării este Vilnius. Granița de vest a țării o constituie Marea Baltică. În nord se învecinează cu Letonia, în sud-est cu Belarus, în sud cu Polonia iar în sud-vest cu Rusia prin exclava sa Kaliningrad, obținută în urma redefinirii multor granițe în Europa la începutul perioadei numită a Cortinei de fier. Populația Lituaniei este de aproximativ 3 milioane, iar capitala și cel mai mare oraș este Vilnius. Lituanienii sunt un popor baltic. Atât limba oficială, lituaniana cât și letona sunt singurele limbi din ramura baltică a familiei de limbi indo-europene care încă se mai vorbesc astăzi.
Timp de secole, malul sud-estic al Mării Baltice a fost locuit de diferite triburi baltice. În 1230, ținuturile Lituanieni au fost unite de Mindaugas, regele Lituaniei, iar primul stat lituanian unificat, Regatul Lituaniei, a fost creat la 6 iulie 1253. În timpul secolului al XIV-lea, Marele Ducat al Lituaniei era cea mai mare țară în Europa, conținând teritorii din Lituania de astăzi, Belarus, Ucraina, precum și părți din Polonia și Rusia. În urma Uniunii de la Lublin din 1569, Lituania și Polonia au format o uniune voluntară a două state, Uniunea statală polono-lituaniană. Comunitatea a durat mai mult de două secole, până când țările vecine au demontat-o sistematic în perioada 1772-95, Imperiul Rus anexând cele mai multe teritorii.
Odată cu sfârșitul Primului Război Mondial, Lituania și-a câștigat independența prin semnarea Declarației de Independență la 16 februarie 1918. Începând cu 1940, Lituania a fost ocupată în primul rând de către Uniunea Sovietică și apoi de Germania nazistă. În 1944, când al doilea război mondial se apropia de sfârșit și germanii se retrăgeau, Uniunea Sovietică a reocupat Lituania. Pe data de 11 martie 1990, cu un an înainte de dizolvarea oficială a Uniunii Sovietice, Lituania devine prima republică sovietică independentă.
Lituania este un membru al Uniunii Europene, Consiliul Europei, un membru cu drepturi depline al acordului Schengen și NATO. Este, de asemenea un membru al Băncii Nordice de Investiții, precum și o parte din parteneriatul de cooperare Nord-Baltic al tarilor din Europa de Nord. Conform Organizației Națiunilor Unite, Indicele dezvoltării umane al Lituaniei este foarte ridicat. Lituania a fost printre economiile cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană și este pe locul 24 în lume în privința ușurinței de a face afaceri. La 1 ianuarie 2015, Lituania a adoptat euro ca monedă oficială și a devenit al 19-a membru al zonei euro.
Cuprins
Istorie[modificare | modificare sursă]
În antichitate teritoriul Lituaniei a fost locuit de triburi proto-baltice. Aceștia le-au ținut piept vikingilor într-o serie de invazii începând din sec. V. Lituania a intrat in istoria europeană când pentru prima dată a fost menționată într-un manuscris medieval german, cronica Quedlinburg din 14 februarie 1009. Pământurile Lituaniei au fost unite de Mindaugas în 1236, încoronarea oficială a acestuia ca rege al Lituaniei având loc în 6 iulie 1253. În perioada timpurie a lui Gediminas au fost ocupate teritorii care astăzi fac parte din Belarus, Ucraina, Rusia și Polonia.
La sfârșitul secolului al XVI-lea Uniunea Polono-Lituaniană era unul din cele mai mari state din Europa. Din acea perioadă datează strânsele relații politice și culturale cu Transilvania, datorate faptului că șef al statului a fost regele Ștefan Báthory, anterior principe al Transilvaniei. Diploma de înființare a Universității din Cluj a fost emisă la Vilnius în data de 12 mai 1581. Primul rector al Universității din Cluj a fost Jakub Wujek, anterior rector al Universității din Vilnius.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Relieful[modificare | modificare sursă]
Țărmul Lituaniei este unul coborât, presărat cu limanuri și lagune, făra prea multe sinuozități (ex: laguna Kurshskiy), aici întâlnindu-se câmpia Pajurio. Domină relieful de cămpiecu altitudini cuprinse, în general, între 100-150m, altitudinea maximă fiind de 293 m, în punctul Juozapines Kalnas, fiind intens modelată de ghețarii cuaternari. Apar din loc în loc coline morenaice, cum ar fi Colinele Zemaitija (235m alt.), Colinele Kalnas (293m).
Hidrografia[modificare | modificare sursă]
Lituania prezintă o hidrografie bogată, cel mai important râu fiind Neman (cu o lungime de 930 km), cu direcția S-N, între Druskininkai și Kaunas, afluentul său principal fiind Villva, merge spre vest, formează granița cu Rusia și se varsă în Marea Baltică. Se găsesc numeroase lacuri (peste 3000), majoritatea glaciare (ex:Taurognas cu adâncimea de 60m, Luodyio, Aiseto, Dusios, Obelijos, Seirijo)
Clima[modificare | modificare sursă]
Este de tranziție, între cel continental și oceanic. Temperatura medie anuală este de 6,1 grade Celsius, în luna iulie de 17,1 grade Celsius. Precipitațiile variază între 490-850mm.
Flora și fauna[modificare | modificare sursă]
Se întâlnesc păduri mixte, fiind un amestec de păduri de conifere, foioase, artice si de stepă. Fauna include 68 de specii de mamifere (iepurele, vulpea, elanul ,lupul, ciuta, mistrețul etc), 203 specii de păsări, 7 specii de reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești (babușca, ghiborțul, plătica, bibanul etc).
Populația[modificare | modificare sursă]
Populația Lituaniei este de circa 3 milioane de locuitori. Sporul natural este unul scăzut(-4%), speranța de viață la naștere pentru bărbați este de 66,4 ani, iar pentru femei 77,8 ani.
Orașele principale sunt:Vilnius(554 000 locuitori), Kaunas(358 100 loc.), Klaipėda(185 900 loc.), Siauliai(128 400 loc.), Panevezys(114 600 loc.), Marijampole (69 300 loc.), Alytus(68 800 loc.).
Lituanienii reprezintă circa 83,4%, polonezii 6,7%, rușii 6,3%, alții 3,6% (letoni, tătari, germani, țigani, armeni, români, amerindieni). Religia predominantă este romano-catolicismul cu 79%, ortodoxismul rus 4,1%, protestanți 1,9%, altele 5,5%, atei 9,5%. Limba oficială este lituaniana, cu 82%, apoi rusa 8%, poloneza 5,6%, altele 4,4%. Limba lituaniană este prima vorbită pentru 2 955 000 de locuitori. Alte limbi vorbite sunt rusa (344 000 vorbitori), poloneza (258 000 vorbitori), belarusa (63 000 vorbitori), ucraineana (45 000 vorbitori), tătara (5 100 vorbitori) și letona(5 000 vorbitori).
Economie[modificare | modificare sursă]
Lituania prezintă resurse minerale importante(turbă, roci de construcție:calcar, cretă, nisipuri marțifere, domolită, ghips). Industria este dezvoltată și diversificată:industria alimentară(lactate, bere, conserve de pește), constructoare de mașini(autovehicule, nave maritime, ascensoare, mecanică fină), chimică(mase plastice, fire și fibre sintetice, hârtie, celuloză) și textilă. Agricultura este specializată pe creșterea animalelor(bovine, porcine), însă se practică și cultura plantelor: secară, orz, ovăz, sfeclă de zahăr, cartofii, inul, cânepă și legume. Rata șomajului este de aproximativ 5%, iar forța de muncă activă este de peste 1.600.000 de persoane. Ponderea sectoarelor economice este: agricultură 5,5%, industrie 33,3% și servicii 61,2%.
Statul[modificare | modificare sursă]
Lituania este o republică parlamentară în care puterea executivă este exercitată de un consiliu de miniștri condus de premier și numit de Parlament (numit Seim). Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani, și poate avea doar două mandate de președinte.
Relațiile cu statele vecine[modificare | modificare sursă]
Lituania și Rusia au semnat din 1991 diferite tratate de ratificare a granițelor. Lituania prezintă un regim de tranzit mai simplificat pentru cetățenii ruși care călătoresc din Kaliningrad spre Rusia, și în același timp Lituania se pune în acord cu cerințele de graniță ale UE și a Spațiului Schengen. Parlamentul leton nu a ratificat tratatul cu Lituania din 1998, din cauza unor posibile existențe a unor zăcăminte de hidrocarburi în zona delimitării maritime.
Patrimoniu mondial[modificare | modificare sursă]
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Lituania:
- Centrul vechi istoric din Vilnius (1994)
- Istmul Neringa (Courland) (2000)
- Situl arheologic de la Kernavė (2004)
- Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Lituaniei) (2005)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Gyventojų skaičius . Požymiai: statistiniai rodikliai ir mėnuo. Statistics Lithuania. Accesat la 27 septembrie 2011.
- ^ a b c d „Lituania”. Fondul Monetar Internațional. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=946&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=43&pr.y=0. Accesat la 4 mai 2011.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- The Road to the European Union: Estonia, Latvia, and Lithuania, Jacques Rupnik, Vello Pettai, Jan Zielonka, Manchester University Press; Distributed exclusively in the USA by Palgrave, 2003
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Administrație
- Președintele Lituaniei — site-ul oficial al președintelui Republicii Lituania
- Parlamentul Lituaniei — site-ul oficial al parlamentului lituanian
- Guvernul Lituaniei — site-ul oficial al guvernului lituanian
- Șeful de stat și membrii guvernului
- Statistics Lithuania — site-ul oficial al Departamentului de Statistică
Informații generale
- Lituania sărbătorește Ziua Statului, 6 iulie 2011, Amos News
- 6 Iunie - Lituania sărbătorește Ziua Statului, 6 iunie 2010, Amos News
- 16 februarie: Ziua Națională a Lituaniei, 16 februarie 2007, Aura-Clara Marinescu, Amos News
- Lituania la The World Factbook
- Lituania la UCB Libraries GovPubs
- „Lituania” la Open Directory Project
- Atlasul Wikimedia pentru Lituania
Reportaje
- Lituania – fost tărâm al castelelor de lemn, 29 aprilie 2012, Andrada Fiscutean, Descoperă - Travel
- Lituania, țara cu unele gusturi nemaiîntâlnite, 21 iulie 2012, Ciprian Enea, Adevărul
|
|||||||||||
|
||||||||||||||||
.svg)
|
