MIȘTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mișto = a-și bate joc (de cineva), a ironiza. – Din țig. mišto.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MIȘTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mișto = a-și bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din țig. mišto.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

miștó² (arg.) s. n., art. miștóul; pl. miștóuri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

miștó¹ (arg.) adj. invar.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

MIȘTÓ adj. v. apetisant, arătos, bun, chipeș, delicios, frumos, gustos, izbutit, îmbietor, plăcut, realizat, reușit, savuros, suculent, valoros.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MIȘTÓ adj. invar. pop. Care este foarte bun; foarte frumos. /<țig. mišto
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miștó adj. invar., s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miștó adj. – (Arg.) Drăguț, frumos. Țig. mišto „bun” (Graur 171; Juilland 168), cf. țig. sp. mištó „bun” (Claveriá 159).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a coti mișto expr. (intl.) a da bacșiș bun.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face mișto expr. a ironiza, a batjocori.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a lua la mișto (pe cineva) v. a lua împrejur.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a vorbi la asuceală / la caterincă / la ciorănie / la derută / la mișto / la șme / la șmecherie / la ușcheală expr. (intl.) a lua peste picior; a vorbi argotic.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bine și mișto de tine expr. (glum.) folosită în replică la întrebarea „ce mai faci?”
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fără mișto expr. (vulg.) de-adevăratelea; serios; sincer.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

la mișto expr. (deț.) izolator; (în) secția restrictivă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mișto I s. n. pl. miștouri ironie, batjocură. II. adj. invar. bun; frumos. III. adv. frumos.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink