Centru Comunitar LGBT

Notă de fundamentare

Municipiul Bucureşti este cel mai important spaţiu urban pentru persoanele LGBT din România, fiind singurul oraş în care acţiunile de recunoaştere a drepturilor persoanelor aparţinând minoritatilor sexuale si identitatii de gen au putut sa fie organizate in mod sustinut. Organizarea Marsului Diversitatii din anul 2005, a Festivalului Lunei istoriei LGBT din anul 2011 dar si existenta unei societati civile LGBT puternice, atat formala cat si informala (Asociatia ACCEPT, Asociatia TRANSform, Fundatia PSI, Asociatia MozaiQ, Grupul Studentesc Campus Pride) au contribuit la conservarea si dezvoltarea unei culturi LGBT locale.

In ciuda acestor reusite, Bucuresti inca nu este un oras sigur pentru persoanele LGBT. Numeroasele atacuri homofobe, atat cele inregistrate (incidentul de la Muzeul Taranului Roman din 2013, incidentul de la SNSPA din 2012), dar in special cele neinregistrate, contribuie la intretinerea unui climat public ostil.

Dincolo de lipsa de siguranta a comunitatii LGBT in spatii publice, comunitatea LGBT se loveste de multiple obstacole in accesarea in siguranta de deficiente in accesarea celor mai fundamentale drepturi si servicii:
– Atitudinea homofoba si transfoba din liceele si scolile din Bucuresti contribuie la crearea unui climat ostil pentru eleviI LGBT, avand grave repercusiuni psihologice, sociale si economice pentru acesta. Atacurile verbale, fizice sau psihologice sunt o realitate zilnica pentru aprox. 6.500 de elevi LGBT incadrati in invatamantul gimnazial, liceal, profesional si postliceal, in baza estimarii stiintifice de 5% aferente minoritatilor sexuale si identitatii de gen din orice populatie eterogena.
– Similar, studentii LGBT care studiaza in Bucuresti, dintre care multi din alte localitati din Romania veniti cautand inclusiv un spatiu sigur, se lovesc adeseori de atitudini ostile in camine, spatii universitare si spatii publice. Peste 6.000 de student LGBT locuiesc in prezent in Bucuresti pe perioada anului universitar.
– Lipsa de servicii sociale specifice nevoilor si adaptate experientelor populatiei LGBT locale fac ca beneficiarii LGBT sa acceseze in mod ineficient servicii privind sanatatea, in ciuda principiului universalitatii, a nediscriminarii si a egaliatii de sanse a Legii 292 din 2001 privind Asistenta Sociala. In prezent, nu exista niciun serviciu care sa raspunda specific acestor nevoi, existand o nevoie clara pentru centre rezidentiale si centre de zi dedicate special nevoilor acestei comunitati.
In prezent, in baza estimarii stiintifice de 5-7% aferente minoritatilor sexuale si identitatii de gen din orice populatie eterogena, comunitatea LGBT din Bucuresti Numara peste 100.000 de persoane. In ultimii 15 de ani de la dezincriminarea relatiilor homosexuale prin abrogarea Articolului 200 din Codul Penal, Consiliul General al Municipiului Bucuresti impreuna cu toate celelalte consilii ale sectoarelor au investit 0 lei in programe dedicate comunitatii LGBT.
In lipsa unui studiu specific nevoilor socio-economice a populatiei LGBT si bazandu-ne strict pe expertiza societatii civile LGBT locale dar si pe practicile publice locale europene si nord-atlantice, este necesara dezvoltarea de servicii sociale precum:
(a) Serviciile sociale adresate persoanelor LGBT care trăiesc în stradă precum:
– echipe mobile de intervenţie în stradă sau servicii de tip ambulanţă socială;
– adăposturi de noapte;
– centre rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată
– cantine sociale
(b) Centre de zi care asigură în principal informare, dezvoltare comunitara, suport emoţional, consiliere psihologică, consiliere juridică, orientare profesională, etc.
(c) Servicii de sprijin pentru tineri LGBT a caror identitate este respinsa de catre familie, precum si servicii de prevenire şi combatere a violenţei în familie
(d) Servicii de preventie a bolilor cu transmitere sexuala si sprijin socio-psiho-medical pentru populatia LGBT care a contractat BTS-uri.
(e) Centru de formare pentru specialisti implicati in servirea actului educational, social, medical si de siguranta publica.

Multe dintre aceste servicii sunt implementate in alte state precum Franta, Olanda, Anglia, SUA in cadrul unor centre comunitare locale, finantate de catre autoritatea publica locala. Municipiul Bucuresti are o lunga istorie in crearea de structuri publice pentru a raspunde unor nevoi sociale ori culturale locale. Multe dintre aceste nevoi isi gasesc solutionarea prin trei politici publice principale: asistenta sociala, cultura si tineret. Pana in prezent, niciuna dintre aceste politici nu a integrat nevoile specifice ale comunitatii LGBT.
In domeniul social, exista mecanisme de sprijinire a grupurilor sociale marginalizate pe criterii socio-economice, in special dedicate persoanelor cu dizabilitati, victimelor violentei, persoanelor singure (in varsta, abandonate, necasatorite), persoanelor aflate in saracie, etc. Desi multe persoane LGBT se afla in aceste situatii, pana in prezent nu a existat o politica de a integra experienta personala LGBT a beneficiarului in procesul de furnizare a asistentei sociale.

In domeniul de tineret, Primaria Municipiului Bucuresti implementeaza programe si proiecte dedicate tinerilor din Bucuresti prin Centrul de Proiecte si Programe Educationale si Sportive pentru Copii si Tineret Bucuresti, institutie infiintata prin H-CGMB 266/2009. In prezent, acest centru a functionat separat de Legea tinerilor nr. 350/2006, care dispune obligativitatea finantarii de catre autoritatea publica locala a proiectelor pentru tineret. Legea 350/2006 este in prezent in dezbatere publica iar in propunerea de modificare inainta de catre Ministerul Tineretului si Sportului apar ca si grupuri prioritare “tineri ai minoritatile sexuale” precum si cooperarea cu “organizatii reprezentative pentru tineri ai minoritatilor sexuale”.
In domeniul cultural, sunt dispuse zeci de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local, printre care numeroase servicii raspunzand nevoilor specific a unei categorii de cetateni. Urmatoarele institutii publice de interes local se afla sub îndrumarea, coordonarea şi controlul Primăriei Municipiului Bucureşti, realizat direct prin organul său de specialitate Direcţia pentru Cultură:
– Casa de Cultură “Friederich Schiller”, dedicata minoritatii locale germane, infiintata la 1 iunie 1957 avand alocate prin decizia CGMB 9 posturi
– Teatrul Evreiesc de Stat, dedicate comunitatii evereiesti locale, infiintat in 1948 avand alocate prin decizia CGMB 97 de posturi
– Teatrul Tineretului “Metropolis”, dedicat tinerilor, infiintat in 2006 avand alocate prin decizia CGMB 65 de posturi.
– Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti-ARCUB, infiintat in 1996 avand alocate prin decizia CGMB 35 de posturi
– Muzeul Municipiului Bucuresti, avand in subordine numeroase Case Memoriale, infiintat in 1921 avand alocate prin decizia CGMB 152 de posturi.

Similar cu propunerea Centrului Comunitar LGBT Bucuresti, toate institutiile de mai sus sunt instituţii publice cu personalitate juridică, patrimoniu, buget şi gestiune proprie, funcţionând cu ajutorul dotărilor de care dispun şi pe baza veniturilor proprii, realizate din surse extrabugetare. Pe langa acestea mai putem mentiona si alte centre si institutii cu character socio-cultural infiintate si sustinute de catre autoritatile publice ale Municipiului Bucuresti sau ale sectoarelor sale: Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret (Sector 1), Centrul Socio-Cultural “Jean-Louis Calderon” si Centrul Cultural “Mihai Eminescu” (Sector 2), Centrul Cultural “Casa Artelor” (Sector 3), Centrul Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” (Sector 4), Centrul Cultural European Sector 6, Centrul Favorit (Sector 6).
In baza acestor realitati, solicitam Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa faca toate demersurile pentru a pune in practica in annul 2016 urmatoarele proiecte si programe de interes public referitoare la comunitatea LGBT locala, in conformitate cu Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale Art. 95, pct c), i) q), precum, a art. 126, a Legii 292/2011 a asistentei sociale, a Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, Art. 20, pct. 20 (1) d) si Art. 35 (2) si (3):
– Infiintarea unui Centru Comunitar LGBT;
– Studiu privind nevoile economice-sociale pentru comunitatea LGBT locala;
– Program de dezvoltare economico-sociala pentru comunitatea LGBT locala;
– Atribuirea in folosinta gratuita de spatii pentru derularea de servicii pentru comunitatea locala LGBT catre organizatiile neguvernamentale reprezentative acestei comunitati.