de Silvia CRAUS

Nunta princiara la Iasi. Printul Stefan Dimitrie Ferdinand Sturdza, fiul printului Dimitrie Sturdza s-a casatorit, la Iasi, la sfarsitul saptamanii trecute. Mireasa: Irina Nina Tandarica, fiica de romani bancheri, stabiliti in urma cu 15 ani in Elvetia. Intreg Iasul a fost martor la cea mai fastuoasa nunta de la Voda Sturdza incoace.

Berbeci la protap, toalete de la marile case de moda ale lumii, printi si printese de la cinci case regale. Ghiculestii, Cantacuzinii, Miclestii, Moruzzenii, toti descendentii marii boieri ai Romaniei s-au aflat pentru cateva zile la Iasi.

Nunta lui Voda

Prima nunta a familiei Sturdza, amintita de cronici, este cea a domnitorului Moldovei. In 1817, pe cand avea 23 de ani, Mihail Sturdza se insoara cu Elisabeta Rosetti, in varsta de 15 ani. Asa cum o descrie Radu Rosetti, Elisabeta era inalta, subtire, inca o copila. Cand a chemat-o tatal ei sa-i spuna ca i-a gasit mire, se juca cu papusa. Prezentat drept "baiat cuminte, foarte bogat, cu multa carte", Mihail n-a impresionat-o deloc. Mai mult chiar, l-a gasit "urat, mic, rosu la fata, ursuz". Dupa logodna a urmat, la scurt timp, nunta. Nasi au fost domnitorul Scarlat Callimachi si doamna sa, Ruxandra. Petrecerea s-a facut la curte cu mult fast. Manolaghe Draghici aminteste momentul: "Dupa nunta, mirii au plecat spre casa socrilor mari, Elisabeta in fundul saretei, iar Mihail calare pe un cal. Grigore Sturdza si-a primit nora in capul scarilor, a sarutat-o si a condus-o in salonul cel mare. Se aflau acolo negustorii cei mai importanti ai Iasului, veniti cu marfurile lor, din care Elisabeta a fost invitata sa-si aleaga tot ce-si doreste". Numai ca dragostea adevarata nu cu bani se tine. Firi opuse - ea blanda si ingaduitoare, dar mandra, el "autoritar, cu un caracter de fier, deprins ca totul sa i se incovoaie" - se certau mai tot timpul. In 1822, dupa ce-i nascuse doi baieti - Dimitrie si Grigore - Elisabeta si Mihail Sturdza Voda s-au despartit.

Amanta parasita

Elisabeta Sturdza s-a recasatorit la scurt timp. Mihail nu s-a grabit sa se insoare. Atunci cand a plecat la Istambul - 1834 - pentru a obtine sprijinul portii pentru numirea ca domn, Mihail Sturdza era indragostit de Smaranda Bals, o vara indepartata, nascuta Sturdza. Sturdza s-a apucat chiar sa-i promita ca, atunci cand va fi domn, o va face doamna tarii. Si cum iubirea intre cei doi era mare, Mihail Sturdza nu s-a dat inapoi sa ceara sprijinul Smarandei. Desi mostenise o avere colosala, Mihail Sturdza a mai contractat alte imprumuturi pentru "a cumpara" sprijinul turcilor. "Donatia" catre Inalta Poarta, intregita de amanta. Smaranda Bals ii da lui Sturdza toate "juvaierurile". "Apoi Smaranda si-a pregatit rochia de mireasa si coroana ce urma s-o poarne la nunta". Dar nunta nu a fost sa fie.

Casatorie din interes

Unul din prietenii sultanului din acea perioada, Stefanache Vogoridi voia neaparat sa-si marite fata. Si nu cu oricine. Asa ca, il avertizeaza pe Sturdza ca, daca nu vrea sa aiba probleme in obtinerea tronului, atunci trebuie sa se casatoreasca imediat cu fiica sa. Initial, Mihail Sturdza a refuzat oferta facuta, mizand pe sprijinul Rusiei. Vogoridi intervine direct la sultan, de la care smulge promisiunea ca va rezolva problema. Si, intr-adevar, sultanul amana data investiturii lui Sturdza. Parasit de Rusia, Sturdza se vede nevoit sa accepte casatoria cu fata lui Vogoridi. Targul cu Vogoride s-a incheiat repede: la 22 mai, Sturdza ii plateste lui Vogoride 915.000 de galbeni si-i promite imunitatea manastirilor grecesti. Peste alte cateva zile, ii da viitoarei sotii un inscris de zestre pentru 120.000 galbeni. Nunta s-a facut a doua zi la palatul beiului de Samos de la Arnautkoy. La ceremonie, Sturdza a imbracat haine turcesti.

Cel mai bogat din Moldova

Ceea ce i s-a reprosat cel mai mult de catre contemporani si urmasi a fost goana dupa avere. In scurt timp, Mihail Sturdza a devenit primul boier din Moldova, cu aproximativ 30 de proprietati. Metodele pentru a face avere erau diverse. A facut trafic cu tot ceea ce mijloacele vremii si pozitia sa a permis: a vandut locuri in administratie, rangurile boieresti si dreptatea in procese. Si-a insusit excedentele visteriei, a fost judecator si parte in procesele intentate vecinilor sai. O astfel de situatie este amintita de Radu Rosetti, care povesteste cum averea lui Mihail Sturdza s-a rotunjit "binisor" in urma intelegerii incheiate cu Teodor Bals. Pentru Bals, Mihail Sturdza inventeaza rangul de "basboieriu". In schimb, Sturdza mosteneste mosiile de la Flamanzi cu toate catunele, Mihaileni, Paraul Negru, Vladenii si Perienii si casele lui Bals din Iasi. Multumit de achizitia facuta, Voda Sturdza face un gest mai putin obisnuit la investirea lui Bals in functie: ii saruta mana in fata marii societati.

Dimitrie-ghinionistul

Voda Sturdza a avut trei baieti si o fata: Grigore Sturdza, din casatoria cu Elisabeta Rosetti, Dimitrie, Mihai (mort la doar 17 ani) si Maria din casatoria cu Smaranda Vogoride. Intors de la studii, Dimitrie este numit hatman al militiei pamantene. Principala preocupare a lui Voda era sa-i gaseasca o sotie. Mai intai a vrut sa-l insoare cu o printesa germana, dar tatal acesteia a refuzat sa-si dea fata dupa baiatul "functionarului turc" din Moldova. Atunci, Mihail voda s-a gandit sa se incuscreasca cu domnitorul Tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu. Si aici a ratat. In cele din urma, Dimitrie Sturdza s-a casatorit cu Catrina Sturdza, o ruda mai indepartata din ramura sturdzestilor de la Barlad. A avut 3 copiii: Mihai, Grigore si Maria.

Popestii lui Sturdza

Cu Mihai D. Sturdza, istoria sturdzestilor intra in secolul XX. Prin casatoria sa cu Olga Mavrocordat, urmasii lui Mihail Voda Sturdza intrau in Popesti. Olga Mavrocordat era fiica lui Alexandru Mavrocordat si Luciei Cantacuzino-Pascanu si care luase Popestiul ca zestre. In 1930, mosia era evaluata la 250 de hectare de teren cultura, 58,88 hectare teren inexpropriabil, iar padurea de la Popesti-Madarjac-Frumuselele la 13.000.000 de lei, o suma uriasa la vremea aceea.

Mosia Hangu

Mihai D. Sturdza si Olga Mavrocordat au avut doi baieti: Dimitrie M. Sturdza si Gheorghe M. Sturdza. Dimitrie, fiul cel mare, se casatoreste cu Ileana Manu, fiica generalului Manu si nepoata a Cantacuzinilor. "Pe vremea aceea, fetele nu ieseau in lume inainte de 18 ani. Si ieseau insotite de mama. Se organizau baluri, cursuri de dans. La o asemenea petrecere, organizata de mama, l-am cunoscut pe Dimitrie Sturdza. Venise la Iasi sa-si caute nevasta. Si m-a ales pe mine", a evocat Ileana. Cei doi au trait la mosia de la Hangu, pe Valea Bistritei. Dimitrie Sturdza a pierit insa de tanar, in 1938, innecat in Bistrita. Cei doi au avut un baiat: Mihail Dimitrie si o fata, Elena.

Fuga din Romania

Gheorghe Sturdza, cel de-al doilea fiu, si-a facut studiile la Oxford, unde a cunoscut-o pe viitoarea lui sotie, Margareta Kavaal. S-au casatorit la Oslo si apoi s-au stabilit la Popesti, unde au facut si nunta. Margareta Sturdza, fiica unei familii importante din Norvegia, s-a adaptat foarte repede. In 1948, considerati "dusmani ai poporului", Gheorghe si Margareta Sturdza incearca sa fuga din tara. Mai intai pleaca Gheorghe Sturdza "ca evreu, printr-o filiera evreiasca". Drumul spre Occident il face pe jos. Ajunge la Viena dupa trei saptamani. Margareta Sturdza si cei trei baieti obtin viza de iesire din tara cateva saptamani mai tarziu. S-au stabilit mai intai in Norvegia, apoi in Franta.

Botezat de regele Mihai

Printul Dimitrie G. Sturdza s-a nascut la Iasi, 12 octombrie 1938. A fost botezat, la Popesti, de regina Elena si de fiul acesteia, Mihai, care, peste cativa ani, avea sa ajunga rege. La 10 ani, a parasit Romania, impreuna cu parintii si fratii sai. Scoala a continuat-o in Norvegia. A fost campion la tenis si schi. A urmat apoi cursurile Facultatii de Fizica Atomica din Lausanne. In 1968, Dimitrie Sturdza s-a casatorit cu Monique Wagner, la Baden-Baden, in Germania, in capela familiei Sturdza.

Muncitor la benzinarie

Membru al unei familii nobile, printul Dimitrie a fost invatat de mic sa aprecieze valoarea banului. A muncit de mic pentru a-si castiga banii de buzunar. "Eu si fratele meu mijlociu, Gheorghe, am avut perioade in Norvegia cand mergeam de la ora 5 pana la 7 sa distribuim ziare", povesteste printul intr-un interviu acordat revistei "Magazin istoric". Nici in facultate nu a renuntat la munca. Tanarul student Sturdza a muncit aproape un an la o benzinarie, iar din banii castigati si-a luat prima masina. Dupa ce si-a incheiat studiile, printul s-a dedicat mai mult timp tenisului. A ajuns primul jucator al Elvetiei, participand la Cupa Davis. Dupa 2 ani ajunge pe locul 32 in ATP.

Avere:140 milioane $

Cea mai importanta afacere a printului Dimitrie Sturdza este compania de cosmetice Deesse, una din cele mai mari companiii de vanzari in domeniul cosmeticelor din intreaga lume. Compania a fost infiintata in 1971, avand astazi peste 10.000 de parteneri in intreaga lume si o cifra de afaceri de peste 300 milioane de dolari. Dimitrie Sturdza este unul dintre administratorii Bancii Tiriac si are o firma de constructii, Construct Dimitrie SRL. Printul mai are o banca in Romania: Romgarcoop. Este actionar la compania Credez Plastpack, care a avut o cifra de afaceri de 300.000 de dolari in 2002 si este coproprietar la un club de tenis din Zurich. Averea printului Dimitrie Sturdza este estimata la 140 milioane de dolari.

Printul Misu

Mihai Andrei Sturdza (al doilea din stanga-foto) e student la Suceava. De necrezut, dar Mihai Andrei, descendent al ramurii Vasile Sturdza, sta intr-o camera rapanoasa de camin cu alti patru colegi. Nascut in SUA, si-a petrecut copilaria in Spania. Acum, a ajuns student la Litere in inima Bucovinei, pentru ca vrea sa se stabileasca aici. "Am redobandit conacul de la Salcea si vreau sa traiesc aici", a spus pentru IESEANUL exoticul student din Suceava

Ce n-a vazut Parisul!

Nunta dintre printul Stefan Dimitrie Ferdinand Sturdza si Irina Nina Tandarica a fost organizata cu mult fast la Palatul Culturii. "S-au cunoscut in urma cu 12 ani. Printul Stefan lucreaza la compania familiei Sturdza din Elvetia iar mireasa are o functie de raspundere la celebra banca elvetiana, Credit Suisse", ofera explicatii Neculai Bujor, reprezentantul familiei Sturdza in Romania. Pentru inchiriere si lucrarile de amenajare de la Palatului Culturii, familia Sturdza a platit peste 500 milioane de lei.

Cu o seara inaintea balului, cei 250 de invitati veniti din toata Europa, de la Paris, pana in Brazilia, au petrecut la terasa Ciric, unde socrul mare, printul Dimitrie Sturdza a organizat o petrecere romaneasca. "Sarmalute, berbec la protap, vin de Cotnari, intr-un cuvant mancare traditionala. Si bineinteles fanfara de la Chetris", spune Neculai Bujor, reprezentantul familiei Sturdza in Romania.

Cununia religioasa a fost oficiata de catre IPS Daniel, mitropolitul Moldovei si Bucovinei in Sala Voievozilor de la Palatul Domnesc. Slujba a fost urmata de un cocktail. Sala balului si-a deschis portile la ora 19.00. Printese si printi, reprezentanti ai caselor regale din strainatate, descendenti din marile familii boieresti Moruzzi, Cantacuzino, Ghica dar si ministrul de Externe Mircea Geoana, omul de afaceri Ion Tiriac si tenismenul Ilie Nastase s-au numarat printre invitati. Respectand protocolul princiar, toti invitatii au venit la costume inchise - frac sau smoking - iar doamnele in rochii lungi. Meniul, de data aceasta unul international, a fost asigurat de restaurantul Traian iar sampania a fost primita cadou de la celebra casa de vinuri din Franta "Rouinard".

La nunta au cantat Sofia Vicoveanca si Neculai Botgros iar valsul miresei a fost interpretat de o orchestra de fond. "Nici vorba de manele. A fost dorinta expresa a printului Stefan, care uraste acest tip de muzica", spune Neculai Bujor.

Dupa nunta, mirii s-au retras la domeniul familiei de la Popesti. "Luna de miere si-o vor petrece in Romania. Dupa Popesti, vor pleca intr-un turneu la manastirile din Nordul Moldovei", mai adauga Neculai Bujor.

---

Printul Callimachi, jurnalist sportiv

Ultimul descendent al familiei moldovene Calimachi traieste in Bucuresti, intr-o vila din cartierul Floreasca. Scarlat Callimachi, in varsta de 75 de ani, este absolvent de Drept si a lucrat ca jurnalist sportiv. Din averea familiei a ramas mai nimic. Palatul de la Stancesti-Botosani, construit de boierul Dumitrescu Calmasul, cel care si-a grecizat numele pentru a putea urca pe tron in perioada fanariota, a fost distrus in urma cu 50 de ani. Vastele mosii din nordul Moldovei nu mai exista.

Cantacuzinii - imparatii Romaniei

Familia descinde din imparatul carturar Ioan al VI-lea Cantacuzino, care a domnit la jumatatea secolului al XIV-lea. In secolul XX, Cantacuzino a dat tarii numerosi intelectuali valorosi: arhitectul G.M. Cantacuzino, medicul savant Ioan Cantacuzino, poetul si diplomatul Adolphe Cantacuzino. Printre Cantacuzinii aflati in viata se numara arheologul Gheorghe I. Cantacuzino. Majoritatea rudelor traiesc in SUA si Marea Britanie.

Ghiculestii

Acest neam a dat tarii zece domnitori, de la Gheorghe Ghica, domn al Moldovei, dar si numerosi patrioti si carturari, printre care cel mai cunoscut este Ion Ghica, prim-ministru si presedinte a Academiei Roman. O ramura a familiei se afla la Paris. Interesant este ca Ghiculestii s-au interesectat, la un moment dat, cu vlastare ale fratilor Buzesti, bani ai Craiovei, rezultand descendenti comuni a doua dintre cele mai vechi familii din Romania.

Imperiul Racovita

Una dintre cele mai bogate "case" din perioada interbelica a fost reprezentata de familia Racovita, care a detinut mai multe terenuri si imobile din Iasi. S-au inrudit cu Sturdzestii dar si cu fostul prim-ministru Petre P. Carp.

Fosta mosie Jigoreni, din comuna Tibanesti, inca o mosie la Bucium, patru corpuri de cladire si 1.000 mp in B-dul Independentei, doua imobile in Copou. Toate sunt proprietati revendicate de racovitesti. Daunele solicitate de mostenitori se ridica la 600.000 de dolari. Singura casa recuperata este cea in care functioneaza Centru Cultural Francez si care a fost construita de Neculai Racovita.