Catalog
alfabetic pe titluri
Catalog cronologic pe titluri
Catalog geografic pe titluri
Index alfabetic de autori/editori
Index geografic
Istoria cărţii româneşti
– cronologie
Listă de termeni şi nume proprii
IOANA
DRAGOTĂ
bibliotecar,
Declaraţie de intenţie
Lucrări
publicate
© Ioana Dragotă
web design Firuta Somcutean |
CAZANIA
LUI VARLAAM, IaŞi,
1643
Titlu uniform
- Cazania lui Varlaam (română),
1643
Alte titluri
- Carte românească de învăţătură
Înregistrarea
TINLIB
Note culturale
Fecior de răzeşi din părţile Baloteştilor
ale judeţului Putna, Varlaam a îmbrăcat rasa monahală – poate
sub influenţa lui Atanasie Crimca, mitropolitul care a lăsat
minunate capodopere de miniatură şi artă caligrafică în
mănăstirea Secu. În 1610 era egumen al mănăstirii
secu. Prin cunoştinţele lui de limbă slavă şi
greacă, prin cultura religioasă şi prin viaţa
lui curată, izbutise să se facă cunoscut în
cercurile înalte din Suceava şi să devină duhovnicul
domnului Miron Barnovski. Acesta îl trimite în solie în
Kiev, unde se întâlneşte cu Petru Movilă, în
marea lavră de la Pecerska. Această întâlnire
are pentru istoria culturii moldoveneşti o importanţă deosebită,
pentru că ea marchează începuturile unui curent nou:
influenţa ruteană.
Calităţile sufleteşti ale lui Varlaam şi cultura
lui deosebită, l-au impus în faţa contemporanilor
săi, care l-au ridicat la înalta treaptă de mitropolit în
1632, fără să fi trecut prin episcopie, lucru de altfel îngăduit
de canoane.
În 1639, Vasile Lupu, domn al Moldovei, sfârşeşte mănăstirea
Trisfetitele, pe care o va înzestra cu aşezăminte culturale:
o tipografie şi un colegiu teologic, asemănător cu cel din Kiev,
care avea ca temelie de studii limba latină şi limba greacă.
Tipografia a fost instalată în chiliile mănăstirii
Trisfetitele, şi, evitând cu grijă concurenţa
cărţilor de ritual în limba slavă, ieşite
din tipografiile muntene şi rutene, a lucrat , sub călăuza
mitropolitului Varlaam, numai la tipărirea de cărţi
româneşti.
Prima carte ieşită din această tipografie a fost Cazania:
Carte românească de învăţătură Dumenecele
preste an şi la praznice împărăteşti. Cazania
lui Varlaam cuprinde 74 de predici pentru toate duminicile dintr-un
an şi pentru sărbătorile mai însemnate ale bisericii.
Cele mai multe pleacă de la explicarea pasajului de Evanghelie
citit în ziua respectivă şi cuprind sfaturi de înfrânarea
viciilor şi a patimilor, de înfrăţire şi
ajutorarea aproapelui. Sunt însă şi câteva
legende hagiografice care povestesc viaţa marilor mucenici ai
ortodoxiei.
Originalul Cazaniei venea, probabil, din Ucraina. Dacă nu
se poate delimita partea personală a lui Varlaam în structura
predicilor, totuşi este cunoscut faptul că şi-a adus
aportul în formarea limbii literare. Se susţine în
genere că limba Cazaniei lui Varlaam este limba populară,
pe care el a deprins-o în copilărie în munţii
Putnei. În textul lui Varlaam, cuvintele şi expresiunile
slave se întâlnesc rar, la distanţe mari; şi înţelese într-o
vreme când cultul divin se săvârşea în
limba slavă, ele dau azi scrisului său un uşor caracter
arhaic. Limba Cazaniei lui este limba românească scrisă,
aşa cum fusese statornicită prin tipăriturile coresiene,
care circulau încă pe vremea sa în Iaşi. Străduinţa
lui Varlaam de a se dezbăra în scris de unele moldovenisme
cu care era obişnuit – alături de formele cu h iniţial
- scrie adesea fireţi, firea, fiară – dovedeşte
munca lui de a-şi însuşi din tipăriturile coresiene
formele munteneşti, care de fapt păstraseră mai bine
fonetismul latin al limbii române. Dar tocmai aici stă marele
său merit: că scriind pentru întreaga “seminţie
românească”, cu simţul pentru limba literară în
devenire, nu a rupt unitatea spirituală a neamului şi nu
s-a abătut de la tradiţia stabilită cu o jumătate
de veac înaintea lui de Coresi. Astfel munca lui de traducător
reprezintă în procesul de formare a limbii noastre
literare un mare pas înainte curăţind-o de slavonisme şi
apropiind-o de limba vie.
Încă din 1637 mitropolitul Varlaam cerea „ajutor pentru lucrul
acesta” – adică înfiinţarea unei tiparniţe,
de la ţarul Moscovei. În 1640 Petru Movilă a trimis la Iaşi
primele matriţe şi meşteri tipografi de la Kiev. În 1643
(a fost dată în lucru în 1641), a ieşit de sub teascurile
tiparniţei de la Trei Ierarhi Cazania, prima carte tipărită în
limba română în Moldova şi una din cele mai de seamă din
istoria vechii culturi româneşti. Este o lucrare masivă, cu
506 file (1012 pagini), ilustrată cu numeroase gravuri în lemn,
reprezentând scene biblice, chipuri de sfinţi, frontispicii, viniete,
iniţiale înflorate etc. Cazania a cunoscut cea mai largă răspândire între
vechile tipărituri româneşti, a fost „cea mai citită carte
din trecutul nostru” (Dan Simonescu). A circulat intens în toate
cele trei provincii istorice româneşti, este interesant că ea
s-a răspândit mai mult în Transilvania, Banat, Bihor şi
Maramureş, unde s-au găsit peste 350 de exemplare, contribuind nu
numai la apărarea Ortodoxiei, ci şi la întărirea conştiinţei
de unitate naţională românească.
Izvorul principal al Cazaniei lui Varlaam l-a constituit Cartea
intitulată Comoara a lui Damaschin Studitul, teolog grec
din secolul al XVI-lea. Din această carte au fost traduse şi
prelucrate 20 de cuvântări. Alte cuvântări
au fost preluate după manuscrise care circulau în vremea
respectivă. S-a constatat că mitropolitul Varlaam „nu
este traducătorul – şi cu atât mai puţin
autorul – Cazaniei, care-i poartă numele. El numai a adunat
traducerile mai vechi […] el are totuşi meritul că a
strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii […]
le-a stilizat şi le-a dat la tipar, ca «dar» întregului
neam românesc” (Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu).
DESCRIERE GENERALĂ
Descrierea bibliografică:
Varlaam,
mitropolit al Moldovei
Carte românească de învăţătură :
din multe scripturi tălmăcită din limba slovenească pre
limba romeniască / de Varlaam. - (Iaşi : Cu Tipariul Domnesc în
Mănăstirea a trei S[feti]tele, 1643). - [3], 384, 115 f. : il. ;
in 2° (32x20 cm) ; 19, 28 R (30x18 cm)
Oglinda paginii de titlu:
CARTE
ROMÂNEASCĂ // DE ÎNVĂŢĂTURĂ //
DUMENECELE // preste an şi la praznice împărăte-
// şti şi la sfinţi Mari. // Cu zisa şi cu toată cheltuiala
// LUI VASILIE VOIVODUL // şi domnul ţării Moldovei
din multe // scripturi tălmăcită. din limba // slovenească pre
limba Romeniască. // DE VARLAAM MITROPOLITUL // De Ţara
Moldovei. // În Tipariul Domnesc. În Mănăstirea
// a trei S[feti]teli în Iaşi de la Hs. 1643
Referinţe
bibliografice:
B.R.V., Tom I, p. 137, poz. 45.
Cu caractere
chirilice.
Tipar roşu
si negru, cu caractere de dimensiuni variabile. Letrine, frontispicii cu tematică religioasă,
semnate "Iliia", vignete. Titlul este încadrat într-o
gravură în care sunt reprezentaţi Iisus Hristos, cei patru
evanghelişti, Sfinţii trei Ierarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Bogoslovul şi
Ioan Gură-de-aur.
Note exemplar
Starea
de conservare: Exemplar complet, la sfârşit ataşate
4 foi. Degradări specifice utilizării, urme de ceară.
Legătura: Coperte
de lemn îmbrăcat în piele ornamentată. Cotor cu patru
nervuri profilate. Exemplarului i s-au diminuat dimensiunile prin tăiere
ca urmare, probabil, a refacerii legăturii.
Însemnări: Pe
pagina de gardă însemnări manuscrise cu cerneală neagră,
cu caractere chirilice, datate 1839 şi 1842, din care rezulta că exemplarul
a aparţinut Bisericii din Berevoiul Mic, pe verso, cele zece porunci scrise
cu caractere chirilice şi cu cerneală neagră.
Sursa: a
fost achiziţionat din anticariat (Bucureşti) cu preţul de 8000
lei ; RMF 1972/7
Număr
inventar: 183968
Cota: D
CV V 3
Exemplare semnalate
Pe
teritoriul judeţului Maramureş au fost semnalate în
inventarele bisericeşti 23 de exemplare.
Bibliografie selectivĂ
- Ciobanu, Şt., Istoria
literaturii române vechi (Ed. îngr., note şi
prefaţă de D.H. Mazilu), Bucureşti, 1989
- Ciorcan,
Marcel; Mălinaş, Constantin; Poptămaş, Dimitrie, Valori
bibliofile din patrimoniul cultural naţional în “Biblioteca” -
nr. 3 (1985), p. 17 - 20
- Dudaş,
Florian, Cazania lui Varlaam în Transilvania, Cluj
Napoca, 1983
- Panaitescu,
P.P., Petru Movilă şi românii, în “Biserica
Ortodoxă Română”, LX, 1942
- Porcescu,
Scarlat, “Cazania”, Varlaam (1643) în evoluţia scrisului şi
tiparului românesc în “Târgovişte – cetate
a culturii româneşti” (1974), p. 195-199
- Varlaam,
mitropolit al Moldovei, Opere, Editura Hyperion, Chişinău,
1991
- Varlaam,
mitropolit al Moldovei, Cazania 1643, Editura Fundaţiei Regale
pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1943
- Varlaam,
mitropolit al Moldovei, Cazania 1643, (Ed. îngrijită de
J. Byck), Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1966
Bibliografie selectivă
- BULACU, MIHAIL, Cartea românească de învăţătură a
marelui Varlaam mitropolitul Moldovei, în «Glasul
Bisericii», nr. 1-2/1957, pp. 908-920.
- CIOBANU, ŞT., Istoria literaturii române vechi, ediţie îngrijită,
note şi prefaţă de D. H. Mazilu, Bucureşti,
1989.
- DUDAŞ FLORIAN, Cazania lui Varlaam în Transilvania, Cluj
Napoca, 1983.
- OLTEANU, PANDELE, Izvoare originale şi modele bizantino-slave în
operele mitropolitului Varlaam, în «Biserica Ortodoxă Română»,
nr. 1-2/1970, pp. 113-151.
- IDEM, Damaschin Studitul şi mitropolitul Varlaam al Moldovei, în «Mitropolia
Moldovei şi Sucevei», nr. 3-4/1976, pp. 211-244.
- VARLAAM, mitropolit al Moldovei, Opere, Chişinău,
1991.
- *** Cazania 1643, ediţie îngrijită de J.
Byck, Bucureşti, 1943.
- *** Carte românească de învăţătură, Ediţie
critică, coordonată de Andrei Rădulescu, Bucureşti,
1961.
|