Economistul: CNIPMMR în permanentă ofensivă. Activitatea economică „la scară mică” extrapolată „la scară naţională”

ALEXANDRA RIZEA

Cu fiecare intervenţie publică, mai ales în ultimul timp, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) se dovedeşte a fi un exponent autentic al mediului de afaceri. O confirmă şi recentele demersuri menite să determine măsuri şi acţiuni pentru o reală relansare economică a ţării, pornindu-se de la „bază”, acolo unde se manifestă, în proporţii de masă, spiritul antreprenorial. Una dintre intervenţiile publice din ultimele zile vizează racordarea la un curent de opinie care tinde să fie dominant în Uniunea Europeană.

UNDE NU E COMPETITIVITATE… NIMIC NU E. CNIPMMR a readus în atenţie demersul Comisiei Europene (CE) de la sfârşitul anului trecut, demers cunoscut (poate mai puţin în România) sub denumirea „Revizuirea Small Business Act” care lansa principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, principiu subordonat ideii de creştere a competitivităţii IMM-urilor din spaţiul comunitar. Din perspectiva organismelor naţionale de decizie, aplicarea principiului includea necesitatea adoptării de măsuri legislative şi instituţionale îndreptate spre facilitarea accesului IMM-urilor la surse consistente de finanţare şi la pieţele externe.

Concret, CE solicita statelor membre să evalueze în mod sistematic impactul legislaţiei asupra IMM-urilor cu ajutorul unui „test IMM” şi să aplice principiul „Gândiţi întâi la scară mică” nu numai în legislaţie, ci şi la procedurile administrative care afectează IMM-urile (de exemplu, prin introducerea unui singur interlocutor şi reducerea obligaţiilor de raportare). De aici, decurgeau o serie de obligaţii, între care prezentarea, cu o frecvenţă anuală, la o anumită dată, a unei planificări anticipate a legislaţiei referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare, precum şi introducerea unei facilităţi unice de înregistrare, care să permită IMM-urilor să completeze şi să prezinte toate datele financiare şi juridice necesare pentru a beneficia doar o singură dată de sprijinul fondurilor structurale.

Nu este dificil de sesizat caracterul solicitării menţionate. Cu toate că este, formal, o recomandare, prin modul de prezentare şi de adresare, indică o necesitate imperioasă, căreia factorii decizionali naţionali trebuie să-i răspundă într-o manieră convingătoare. De la data lansării solicitării a trecut, iată, aproape un an, iar reacţiile autorităţilor de la Bucureşti au fost – ca să folosim un termen mai blând – foarte firave. Între timp, lucrurile au evoluat în UE în sensul efectuării unor analize privind măsurile adoptate şi rezultatele care s-au înregistrat. Aceste analize au fost încununate la Sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European, care a avut loc la 21 septembrie 2011. Cu acest prilej s-a adoptat avizul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Revizuirea „Small Business Act” pentru Europa – COM(2011) 78 final.

Avizul semnalează o serie de dificultăţi întâmpinate de IMM-uri în aplicarea politicilor şi măsurilor legislative europene şi, prin urmare, se apreciază că merită să beneficieze de mai multă atenţie şi de o abordare simplificată şi adaptată specificului lor.

Pe lângă necesitatea efectuării unor analize şi teste de către organisme absolut independente, se solicită ca IMM-urile să fie consultate la pregătirea analizelor şi să beneficieze de un „drept la replică” înainte de publicarea definitivă a acestora. Foarte important este că se recomandă trecerea imediată la etapa „Acţionaţi mai întâi la scară mică” (Act small first). Se arată că SBA nu va cunoaşte succesul scontat dacă nu se va institui o reală „guvernanţă în parteneriat, cu mai mulţi actori, pe mai multe niveluri”.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.