Romïżœnïżœ English Deutsch
Primăria | Monitorul Primăriei | Direcția Socială
Album foto
  Prezentarea orașului
   Istoria Timișoarei
   Însemnele Municipiului Timișoara
   Date geografice
   Date istorice
   Populația Municipiului Timișoara
   Orașe înfrățite
   Cetățenii de Onoare
   Educație și învățământ

  Informații utile
   Cultură și artă
   Turism
   Mass-media
   Telefoane utile
   Sport
   Transport
   Consulate
   Gastronomie
   Baruri, cluburi, casinouri
   Centre de înfrumusețare
   Shopping

Caută


album foto timisorean
  Pagine web utile
   Coduri poștale
   Statistici timișene
   Telpark

Click pentru a vedea vremea in Timisoara

  » Istoria Timișoarei | Revoluția din 1989

Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist în întreaga Europă;

Spre sfârșitul anului, în­deosebi în vestul României, po­pu­lația aflase, de la posturile de te­leviziune externe (maghiare, iu­go­slave) și emisiunile în limba ro­mână de la Radio Europa Liberă și Vocea Americii, de schimbările din Europa; Așa a fost posibil ca un eve­niment aparent banal (eva­cua­rea arbitrară a pastorului timi­șo­rean al Bisericii reformate László Tökés fixată pentru data de 15 de­cembrie 1989) să devină pretext pen­tru o revoltă populară în Timi­șoa­ra, transformată apoi, prin ra­di­­calizare, în revoluție;

 revolutie

În 15 decembrie s-au adu­nat în fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau să împiedice evacuarea pastorului; Fiind o zonă extrem de cir­culată, aproape de centrul ora­șului, mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se în­tâm­plă; ei au îngroșat, astfel, ini­țial involuntar, numărul celor adu­nați;

În data de 16, numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemai­fiind enoriași reformați, ci cetă­țeni ai Timișoarei, de diferite etnii și confesiuni; prin blocarea circu­lației în zonă, situația s-a radi­ca­lizat; După-amiaza se strigă pen­tru prima dată "Jos Ceau­șescu!”; a fost de ajuns această scân­teie pentru a se declanșa re­vol­ta; în strigăte de “Jos Ceau­șescu!” și “Jos comunismul!”, de­mon­­stranții s-au deplasat în diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema oamenii la revoltă; au fost trimise trupe de Armată, Miliție, Secu­­ritate pentru a dispersa mul­țimea; demonstranții au fost bătuți și arestați în aceeași noapte și în di­mineața următoare; au fost arestați 930 de persoane, dintre care 130 mi­nori;

În după-amiaza de 17 de­cem­brie, mulțimea s-a adunat din nou în centrul orașului; Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Ceaușescu a dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanților; ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluției din Timișoara;

În 18 decembrie, în fața Catedralei, s-au adunat mai mulți ti­neri și copii care au început să cân­te colinzi și să strige lozinci anti­comuniste; la un moment dat, a apă­rut un blindat din care s-a tras o rafa­lă asupra tinerilor de pe trepte, se­cerând mai mulți dintre ei;

În noaptea de 18/19, cu com­plicitatea conducerii Spitalului Ju­de­țean, autoritățile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la București, unde au fost arse la Cre­matoriu; alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă co­mună; pentru a se șterge toate urmele, documentația referitoare la aceste cadavre a fost distrusă;

În zilele următoare, rezis­tența nu a încetat; în 19 decembrie, mun­citorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă;

În 20 decembrie a izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene; o masă de zeci de mii de oameni se îndrepta spre centrul Timișoarei în dimineața acelei zile; în fața acestei situații, forțele armate s-au retras în cazarme;

Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu cereri din partea populației, listă ce va deveni un real program revoluționar; În aceeași zi de 20 decembrie 1989, Timișoara a fost declarat primul oraș liber al României de către reprezentații Frontului Democrat Român, prima formațiune politică democratică înființată pe străzile însângerate ale Timișoarei; majoritatea arestaților au fost eli­berați;

În 20 decembrie, orașul Lugoj, din apropierea Timișoarei, s-a ridicat împotriva regimului comunist, căzând și aici eroi ai Revoluției;

În ziua de 21 decembrie, Ceaușescu, în megalomania sa fără leac, a organizat un miting grandios la București, cu scopul de a-l susține și de a înfiera așa-zișii “huligani unguri” de la Timișoara; mitingul s-a transformat, însă, sub privirile pierdute ale dictatorilor, într-o miș­care anti-ceaușistă și anti-comunistă; În aceeași zi au început mișcări revoluționare în cele mai mari orașe ale țării: Cluj, Sibiu, Arad, Târgu-Mureș, Caransebeș, Cu­gir etc.; deși autoritățile au deschis foc împotriva demon­stran­ți­lor, românii nu mai puteau fi în­frânți;

Era o chestiune de ore până la căderea sistemului, ceea ce s-a întâmplat vineri, 22 decembrie, 1989, la ora prânzului, o dată cu fuga soților Ceaușescu din Bucu­rești;

În situația confuză care s-a creat, s-au format mai multe grupuri care au dorit să preia puterea; până în seara de 22 decembrie s-a impus grupul condus de Ion Iliescu și Petre Roman, care s-au organizat în Frontul Salvării Naționale, care și-a asumat răspunderea de a duce România pe calea democratizării;

Ziua de 22 decembrie a fost declarată Ziua Victoriei Revoluției române; Începând cu seara de 22 decembrie, forțe neidentificate nici până astăzi, dar declarate de noile autorități drept contra-revolu­ționare și fidele regimului co­munist, au deschis focul asupra ci­vililor și unităților militare din mai mul­te orașe, creând panică și con­fu­zie;

Teama de aceste elemente zise „teroriste” a justificat în ochii opiniei publice judecarea sumară a soților Ceaușescu și executarea lor în ziua de Crăciun a anului 1989;

Schimbarea sistemului comunist era un fapt la sfârșitul lui decembrie, dar cu mari sacrificii de a căror absurditate ne întrebăm și astăzi:

  • 1104 morți, dintre care 162 înainte de 22 decembrie, iar 942 după 22 decembrie;
  • 3352 răniți, dintre care 1107 înainte de 22 decembrie și 2245 după 22 decembrie.

Material primit de la, Asociația “Memorialul Revoluției” Timișoara.





Prima pagină  |  Album foto  |  Hartă site  |  Index site
Powered by EXPERTISSA Timişoara  |  Copyright © Primăria Municipiului Timișoara 2002-2007
 

stema timisoarei

Populație
- 317660 (2002)
- 334115 (1992)
Densitate
2452/kmp
Localizare
45°44'58"N, 21°13'38"E
Distanțe
- 550km București
- 170km Belgrad
- 300km Budapesta
Suprafața
- total: 12.926,83 ha
- agricol:
7902,61 ha
Relief
- câmpie cu variații de max. 2-3m
- canalul artificial Bega
-
centru seismic destul de activ (max 6 pe scara Richter
Numele municipiului
- Zambara (Zurobara)
- Tibiscum (Tibisis)
- Beguey (până la 1212)
- Temesiensis
- Temesvár
- Temeswar (Temeschburg)
- Temesburg
- Timičvár
- Temičvar
- Timișoara
Orașe înfrățite
Faenza ·  Gera ·  Karlsruhe ·  Mulhouse ·  Rueil - Malmaison ·  Szeged ·  Treviso ·  Palermo ·  Novi Sad