Revista Română de Medicină Veterinară
REVISTA ROMÂNĂ DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Vol. 18, Nr.1
Ianuarie - Martie 2008
Revista recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior
Cod 239 B+
ISSN: 1220-3173
Controlul ştiinţific al lucrărilor cuprinse în acest număr al Revistei Române de Medicină Veterinară a fost asigurat de:
Prof. Dr. Horea Bârză 1), Dr. Gheorghe Bărboi 2),
Prof. Dr. A. I. Bârţoiu 1), Prof. Dr. Horia Cernescu 3),
Prof. Dr. I. Didă 1), Prof. Dr. Iulian Ţogoe 1)
1) Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti
2) Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti
3) Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara
CUPRINS / CONTENTS
Recomandări redacţionale
Editorial recommendations
I. EDUCAŢIE CONTINUĂ
CONTINUOUS EDUCATION
1. Referate, articole de sinteză
Reports; syntheses
Date actuale asupra speciilor bacteriene din genul Bordetella
Actual considerations regarding the genus Bordetella bacterian species
Gh. Răpuntean, A. Deneş
Malasezioza la câine
Malasseziosis in dog
Gh. Solcan
2. Lucrări ştiinţifice originale
Original scientific works
Aspecte microscopice comparative între organe provenite de la şobolani de laborator şi bovine adulte
Comparative microscopical aspects in organs proceeded from laboratory rats and bovine, animals bred in a naturally polluted environment
Cornelia Biro, C. Cătoi, Al. I. Baba
Microleziuni hepatice şi musculare în contextul modificărilor de profil metabolic la suine abatorizate
Microscopical lesions of liver and muscle correlated with metabolic disturbances in abattoir slaughtered pigs
Manuella Militaru, Emilia Ciobotaru, T. Soare, Beatrice Ştirbu-Teofănescu, Mara Nicolaescu, Georgeta Dinescu, D. Militaru, Maria Serdaru, Claudia Constantinescu, C. Savu
Observaţii privind structura şi distribuţia ţesuturilor hematopoetic şi limfoid la crap (Cyprinus carpio)
Observations concerning the structure and distribution of the hematopoetic and lymphoid tissues in carp (Cyprinus carpio)
Carmen Solcan
Cercetări preliminare privind izolarea unor tulpini de Escherichia coli patogene de la pui de carne
Preliminary researches concerning the isolation of avian pathogenic E. coli strains in broilers
N. Cătană, Virgilia Popa, V. Herman, Ionica Fodor
Curbele de creştere ale bacteriilor din genurile Escherichia şi Staphylococcus în medii cu concentraţii diferite de clorură de sodiu
The growth patterns of Escherichia and Staphylococcus bacterial genre in varied concentrations of sodium chloride cultures
C. Brănescu, C. Ştirbu
Rezistenţa lui Actinobacillus pleuropneumoniae la variaţii de temperatură, pH şi la liofilizare
The resistance of Actinobacillus pleuropneumoniae to variations of temperature, pH and to lyophilisation
Corina Pascu, R. Moga - Mânzat, Luminiţa Costinar
Determinarea valorii imunizante comparate a unui vaccin antirujetic inactivat
Relative potency of swine erysipelas inactivated vaccine
M. Bunea, M. Necşulescu, Ana Sandu
Profilul microbiologic al spermei de vier
Microbiological profile of boar semen
Şt. G. Ciornei, Liliana Ghineţ, L. Runceanu
Focar de enterotoxiemie anaerobă la viţei într-o fermă de vaci de lapte
Outbreak of anaerobic enterotoxiemia in new - born calves in a dairy farm
Elena Potecea, Monica Pârvu, Elena - Luiza Bădic, B. Băcescu
Evaluarea Diabetului mellitus la animale de companie prin dozarea insulinei şi C-peptidului cu ajutorul metodelor imunenzimometrice
Diabetes mellitus evaluation in companion animals by insulin and C - peptide dosing through immunenzymometric methods
M. Cornilă, A. I. Bârţoiu, Ioana Stavarache, Cristina Fernoagă
Relevanţa examenului ultrasonografic în diagnosticul afecţiunilor neoplazice ale tiroidei la câine
Ultrasound investigation's significance in the neoplasic diseases diagnosis of thyroid in dog
Gabriela Georgescu, M. Codreanu
Evoluţia şi semnificaţia celulelor din lapte la capră
The evolution and significance of the somatic cells from milk in goat
Diana Sabău, O. Rotaru
Cercetări privind antibiorezistenţa tulpinilor de Salmonella spp. izolate din alimente în anul 2006
Researches regarding the antibioresistance of Salmonella strains isolated from food during 2006
Isabela Nicorescu, Angela Lăcătuş, Gabriela Mărgescu, N. Popârlan
Cromatografia pe strat subţire şi metode amperometrice pentru determinarea aflatoxinelor
The thin layer chromatography and amperometric methods for aflatoxins determination
Monica Potroviţă, Monica Roman, Mihaela Badea, Adina Plotogea
Monitorizarea prezenţei pesticidelor organoclorurate în laptele crud materie primă
The monitoring of the presence of organochlorine pesticides in row milk
Anca Stoicescu, Marinela Ivănescu, Magdalena Lionide, O. Branca
Eficacitatea in vitro a unor acaricide sintetice şi extracte vegetale asupra căpuşei Dermanyssus galinae
In vitro effect of some synthetic acaricides and plant extracts against Dermanissus gallinae
C. Magdaş, Roxana Briciu, V. Cozma
Diagnosticul henneguiazei branghiilor la speciile Stizosteidon lucioperca şi Esox lucius recoltate din apele Dunării în zona Deltei
Diagnosis of gills henneguyaza in Stizosteidon lucioperca and Esox lucius fished in Danube's water in the Delta zone
M. Hangan, Laura Urdeş, V. Serafim, Mihaela Costea, I. Didă
Epidemiologia şi diagnosticul criptosporidiozei la iezi
Epidemiology and diagnosis of cryptosporidiosis in kids
A. Bejan, Adriana Titilincu, R. Sârbu, V. Cozma
Epidemiologia strongilidozelor la ecvine din grădini zoologice
The epidemiology of strongilidosis in horses from Zoo
Diana Onac, M. Cernea, Cristina Cernea, C. Zagon, Adriana Titilincu, V. Cozma
Aspecte privind diagnosticul dermatofitozelor la feline prin examen microscopic direct al probelor patologice
Aspects concerning the feline dermatophytoses diagnosis by direct microscopic examination of the samples
Alina Karina Drăghici, Magda Goncearov
Cercetări privind posibila implicare a plumbului şi aluminiului în etiopatogeneza osteomalaciei la bovine
Researches regarding the possible implication of lead and aluminium in the etiopathogenesis of osteomalacia in bovine
G. Bâle, N. A. Oros, Simona Deleni, S. Ghergariu
Afecţiunile glandei mamare şi incidenţa acestora la vacile de lapte în diferite sisteme de creştere şi muls
The mastitis incidence in milk cows from different breeding and milking systems
S. Siko Barabasi, L. Nagy, D. Toboltoc, I. Băndean, N. Măierean, Zs.Siko Barabasi, M.Florea, A.S.Simon, J.Toma, T.Rszegh-Stauffer, T. Muntean, L. Bardocz, V. Bordeanu, J. Hencs, F. Gaspar, D. Farkas, L. Siko, I. Muscalu, V. Gonţea
Tulburări sistemice după chimioterapia cu citostatice în cancerul mamar la câine
The sistemic disorders after chemotherapy in canine mammary cancer
I. Burtan, L. C. Burtan, M. Fântânaru, S. Ciobanu, Roxana Topală
Modificări hematologice şi biochimice în unele dermatopatii cu etiologie diversă la câine
Hematological and biochemical modifications in canine dermatopathies with diverse etiology
V. Andronie, Iulia Şuvei, Ioana Andronie, D. Condur
Cercetări privind efectele zincului ca element poluant asupra rumegătoarelor crescute în vecinătatea unui combinat chimic
Researches concerning the zinc effects as a polluant element on ruminants bred in a chemical unit neighbouring area
D. Butaru, Elena Mitrănescu, Dana Tăpăloagă, D. Mitrănescu, F. Furnaris, P. R. Tăpăloagă
Cercetări privind contaminarea cu bacteriofagi a sortimentului de brânză tradiţională românească „burduf” în membrană naturală
Research concerning the bacteriophage contamination of romanian traditional cheese „Burduf” in natural membrane
Mara Nicolaescu, C. Savu, C. L. Hicks
Contaminarea alimentelor cu germeni aparţinând genului Listeria
Food contamination with Listeria genus pathogens
Dana Magdalena Caplan, Simona Ivana, Rodica Dumitrache
II. NOUTĂŢI EDITORIALE
EDITORIAL NEWS
Teze de doctorat susţinute în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti, în anii 2006 şi 2007
Doctoral theses asserted in the Faculty of Veterinary Medicine Bucharest, 2006 and 2007 years
III. ISTORIA MEDICINII VETERINARE
THE HISTORY OF VETERINARY MEDICINE
Profesorul Dr. Paul Riegler – 140 de ani de la naştere
Profesor Dr. Paul Riegler – 140 years from his birth
D. Curcă
REZUMATE / ABSTRACTS
DATE ACTUALE PRIVIND SPECIILE BACTERIENE
DIN GENUL BORDETELLA
ACTUAL CONSIDERATIONS ABOUT GENUS Bordetella BACTERIAN SPECIES
Genul Bordetella este încadrat în regnul Bacteria, filum Protobacteria, clasa Beta Protobacteria, ordinea Burkholderiales, familia Alcaligenaceae. Conform clasificărilor recente, genul include nouă specii: B. pertussis, B. parapertussis, B. bronchiseptica, B. avium, B. treamatum, B. hinzii, B. holmesii, B. ansorpii şi B. petrii. B. pertussis, B. parapertussis şi B. bronchiseptica sunt considerate specii clasice care afectează căile respiratorii ale mamiferelor. Analiza genomului celor trei specii indică faptul că B. pertussis şi B. parapertussis derivă dintr-un strămoş denumit Bordetella bronchiseptica–like. Deoarece tulpinile de B. pertussis şi B. parapertussis izolate de la oameni au o mare uniformitate genetică, este posibil ca ele să fi evoluat recent, dar independent din tulpini de B. bronchiseptica. Tulpinile de B. parapertussis izolate de la ovine (B. parapertussisov), prezintă o heterogenitate genetică remarcabilă şi sunt distincte din punct de vedere genetic faţă de tulpinile izolate de la oameni (B. parapertussishu) şi se crede că şi aceste tulpini au evoluat independent dintr-un strămoş asemănător cu B. bronchiseptica. Totodată este dovedit că transmiterea B. parapertussishu la ovine şi transmiterea B. parapertussisov la om, nu se realizează. Tulpinile de B. parapertussisov sunt mult mai apropiate din punct de vedere filogenetic de B. bronchiseptica decât de B. parepertussishu. Această evoluţie, în cazul B. pertussis, B. parapertussishu şi B. parapertussisov, în bacterii patogene cu specificitate strictă de specie, a avut loc concomitent cu pierderea unei cantităţi însemnate de material genetic. În baza unor analize filogenetice riguroase, B. pertussis, B. parapertussisov, B. pararetusishu şi B. bronchiseptica sunt considerate de unii autori ca subspecii ale B. bronchiseptica, iar acest grup a fost denumit Bordetella bronchiseptica cluster. Analizele genetice arată că B. petrii este strămoşul bordetelelor patogene, iar cea mai puţin înrudită bordetelă cu cele din B. bronchiseptica-cluster este B. avium. Speciile genului Bodetella pot infecta multe specii de mamifere şi pot realiza diferite forme de îmbolnăviri ale aparatului respirator, de la colonizare persistentă asimptomatică la infecţii letale.
Bordetelele sunt considerate paraziţi obligatorii noninvazivi ai mucoasei ciliate a căilor respiratorii la animalele cu sânge cald. Factorii de patogenitate implicaţi în mecanismul patogenetic la speciile Bordetella sunt clasificaţi astfel: adezine - hemaglutinina filamentoasă (FHA), fimbriile, pertactina, alte molecule cu capacitate de autotransport; toxine - adenilat ciclaza, toxina pertusică (PTX), toxina dermonecrotică (DNT), lipopolizaharidele (LPS), citotoxina traheală (TCT), sistemul de secreţie de tip III (TTSS), osteotoxina. Alţi factori şi mecanisme cu implicaţie în patogeneza bordetelelor sunt: sideroforii, sistemul Ton, invazia şi supravieţuirea intracelulară a bordetelelor, formarea de biofilm, prezenţa capsulei, genele reglate de Btr (Bordetella type III regulon). În lucrare sunt prezenate aspecte privind implicarea speciilor de Bordetella în diferite îmbolnăviri la animale.
Genus Bordetella is part of regnum Bacteria, philum Protobacteria, class Beta Protobacteria, order Burkholderiales, family Alcaligenaceae. At this time it comprises nine species: B. pertussis, B. parapertussis, B. bronchiseptica, B. avium, B. treamatum, B. hinzii, B. holmesii, B. ansorpii şi B. petrii.
B. pertussis, B. parapertussis and B. bronchiseptica are considered to be classical bordetella, affecting respitatory tracts in mammals. Genomical analisys for the three species are indicating that B. pertussis and B. parapertussis are separated from a mutual ancester, Bordetella bronchiseptica–like. Because B. pertussis and B. parapertussis strains isolated from humans are genetically uniform, it is posibly that they evoluted recently, but independent from B. bronchiseptica strains.
B. parapertussis strains isolated from sheep, marked as B. parapertussisov, are presenting a remarcably genetical heterogenity, but are distinctive respect to the strains isolated from humans (B. parapertussishu) and it is possible that they evoluted independently from a mutual ancester with B. bronchiseptica. It is also proved that the transmition of B. parapertussishu to sheep and that of B. parapertussisov to humans is not realized. The strains of B. parapertussisov are more phylogenetically related to B. bronchiseptica than to B. parepertussishu. This evolution, for B. pertussis, B. parapertussishu and B. parapertussisov, in pathogen bacterias with strict host specie specificity was realized losing importand quantities of genetic material. Philogenic analisys for B. pertussis, B. parapertussisov, B. pararetusishu and B. bronchiseptica consider these species to be subspecies for B. bronchiseptica, and the group was called Bordetella bronchiseptica cluster. Genetical analisys are mentioning that B. petrii is the ancestor for the pathogenic bordetellas, while the less related specie to B. bronchiseptica cluster is B. avium. The species of Bodetella genus may infect many mammalian species, establishing various types of the respiratory tract diseases from persistent asimptomatical colonization to lethal infections. Bordetellas are considered to be compulsory noninvasive parasites for the respiratory tract in warm blooded animals. The factors involved in the pathogenical mechanism for the Bordetella species are classified as following: adezins - filamentous hemaglutinin (FHA), fimbrias, pertactin, other molecules autotransport capacity; toxins - adenilat ciclase, pertusic toxin (PTX), dermonecrotic toxina (DNT), lipopolizaharides (LPS), traheal citotoxin (TCT), III type secretion system (TTSS), osteotoxin. Other factors and mecanism involved in bordetelas pathogenicity are: siderofors, Ton system, invasion and intracelular survival of bordetellas, biofilm appearence, capsul, gens adjusted by Btr (Bordetella type III regulon). In the paper, aspects regarding the involving of Bordetella species in various diseases in animals are presented.
MALASEZIOZA LA CÂINE
MALASSEZIOSIS IN DOG
Malasezioza sau pitirosporoza este o levuroză datorată multiplicării anormale la suprafaţa tegumentului şi a conductului auditiv exten a levurilor lipofile din genul Malassezi (fost Pithyrosporum). Infecţiile carnivorelor şi în special ale câinilor sunt cele mai frecvente şi mai bine cunoscute. Levurile fiind lipofile, patogenitatea este favorizată de secreţia excesivă de cerumen sau sebum, umiditatea excesivă, stări de imunodepresie (hipercorticism, hipotiroidie), afecţiuni congenitale, stări de hipersensibilizare (atopii cronice), tratamente abuzive cu antibiotice sau corticoizi etc. Manifestarea clinică cea mai frecventă este otita externă ceruminoasă. Se mai poate constata dermatita seboreică tradusă prin alopecie difuză, zone eritematoase (macule), papule şi cruste, plăci de hipercheratoză, lichenizate şi hiperpigmentate, situate mai frecvent pe faţă, regiunea cervicală, axilară, inguinală, ventroabdominală şi extremităţile distale ale membrelor. Se asociază cu dermatita atopică la 28% din cazuri. Tratamentul se face cu antimicotice, local sau general, dar identificarea şi combaterea factorului predispozant are un rol esenţial.
Malasseziosis or pithyirosporosis is a levurosis determined by abnormal multiplication on the skin and into the external ear chanell of lipophilic levurae from Malassezia (Pithyrosporum) genus. Infections are most common in carnivore, especially in dogs. Being lipophilic, the pathogenity of the levurae is favorized by excessive cerumen or sebum secretion, excessive humidity, immunosupression, congenital disorders, hypersensitivity diseases (chronic atopy), abusive treatment with antibiotics and corticoids etc. Most common clinical expression is external otitis. Seborrheic dermatitis can be also noticed, with diffuse alopecia, papulae, crusts, hyperkerathotic plaques, liquenification and hyperpigmentation on the face, neck, axilla, inguinal and ventral abdomenum, and distal parts of the limbs. Atopic dermatitis is associated in 28% of the cases.
Treatment is made with local and systemic antimycotics but identification and control of predisposant factors has an essential role.
ASPECTE MICROSCOPICE COMPARATIVE ÎNTRE ORGANE
PROVENITE DE LA ŞOBOLANI DE LABORATOR ŞI BOVINE ADULTE
- ANIMALE CRESCUTE ÎN MEDIU POLUAT NATURAL
COMPARATIVE MICROSCOPICAL ASPECTS IN ORGANS
PROCEEDED FROM LABORATORY RATS AND BOVINE ANIMALS BRED
IN NATURALLY POLLUTED ENVIRONMENT
Studiul îşi propune identificarea modificărilor microscopice în diverse organe şi ţesuturi, la unele specii de animale crescute în mediu poluat natural. Intr-o primă fază, au fost examinate organe provenite de la 10 şobolani de laborator Wistar, expuşi timp de 5 luni în mediul poluat din vecinătatea termocentralei Mintia, judeţul Hunedoara şi organe provenite de la 10 bovine adulte cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani, crescute în aceeaşi localitate, în sistem gospodăresc individual. Au fost prelucrate histologic şi examinate comparativ, următoarele organe: ficat, pulmoni, rinichi, splină, limfonoduri şi sternebre. Atât la lotul de şobolani cât şi la bovinele examinate, organele au prezentat modificări de tip degenerativ, produse de nivelul crescut al metalelor grele în sol şi plante.
The study ames to identify the microscopical changes in organs proceeded from some animal species, bred in naturally polluted environment. In a first stage, there have been studied organs from 10 Wistar rats bred for 5 month in the Mintia plant vicinity, Hunedoara county, comparatively with organs from 10 cattle, 7-10 years old, bred in the same location and the same environmental conditions. The organs comparatively examined through histological exams, were: liver, kidney, lung, spleen, limphnodes, sternal vertebra. Both in rats and in bovine, the organs had degenerative changes due to the high level of havy metals in soil and plants.
MICROLEZIUNI HEPATICE ŞI MUSCULARE
ÎN CONTEXTUL MODIFICĂRILOR DE PROFIL METABOLIC LA SUINELE ABATORIZATE
MICROSCOPICAL LESIONS OF LIVER AND MUSCLE CORRELATED WITH METABOLIC
DISTURBANCES IN ABATTOIR SLAUGHTERED PIGS
În actualul studiu s-au urmărit: stabilirea gradului de integritate morfologică a ficatului şi ţesutului muscular de la porcii abatorizaţi şi identificarea unor posibile perturbări metabolice.
Animalele luate în studiu au fost reprezentate de 60 de porci, cu greutatea medie de abatorizare de 100 kg, clinic sănătoşi, proveniţi din două unităţi diferite. Metodele de studiu au fost reprezentate de examenul macroscopic, examenul histopatologic al fragmentelor de ficat şi ţesut muscular şi examen biochimic pentru determinarea vitaminei E, seleniului şi enzimelor GOT şi GPT. Pentru interpretarea cât mai exactă a hepatopatiilor s-a recurs la acordarea unui scor lezional, care să permită gruparea acestora în hepatopatie minoră, medie şi gravă. Din cazurile examinate 54% au fost cu hepatopatie minoră, 33% cu hepatopatie medie şi 3% cu hepatopatie gravă.
Leziunile microscopice ale ţesutului muscular au fost în general discrete, cu evoluţie focală, dominate de modificările distrofice ale fibrelor musculare, cu (43%) sau fără (57%) alterarea membranei bazale. Reacţiile vasculare interstiţiale au fost discrete şi adesea asociate cu evidenţierea aspectului microscopic de miopatie exsudativă. La toate cazurile examinate, serologic s-au înregistrat valori crescute ale GOT şi GPT şi valori scăzute ale seleniului şi vitaminei E.
Leziunile hepatice şi musculare diagnosticate microscopic la porcii abatorizaţi investigaţi se corelează cu valorile serice scăzute ale vitaminei E şi seleniului. Examenul macroscopic s-a dovedit a fi insuficient pentru depistarea leziunilor musculare. Hepatopatiile diagnosticate (nespecifice şi cu exprimare discretă) au indicat o afecţiune sistemică doar în condiţiile corelării cu rezultatele determinărilor serologice.
This study followed to establish the degree of morphological integrity of liver and muscular tissue in abattoir slaughtered pigs and identification of some possible metabolic disturbances.
60 pigs with an average of 100 kg body weight, clinically healthy were included in this study. The animals were selected from two farms. The methods of study were represented by gross examination, histopathological investigation of samples of liver and muscle and serological investigation for vitamin E, selenium, GOT and GPT.
A histopathological score have been applied for better interpretation of hepatic lesions, which permit the diagnosis of minor, medium and major hepatopathies. 54% of all cases were minor hepatopathies, 33% with medium hepatopathies and 3% with major hepatopathies.
Histological lesions of muscles were generally discrete, with focal evolution, dominated by degenerative lesions of fibers, with or without alteration of basement membrane (43% and 57% respectively). Interstitial vascular reaction was mild in the majority of cases, associated frequently with microscopical features of exudative myopathy. In all examined cases GOT and GPT have bigger values than normal, decreased values of selenium and vitamin E.
Hepatic and muscular microscopical lesions diagnosed in slaughtered pigs are correlated with decreased values of vitamin E and selenium. Gross investigation proved to be insufficient for diagnosis of muscular lesions. Unspecific, discrete hepatopathies indicated a systemic failure correlated with the results of serological investigation.
OBSERVAŢII PRIVIND STRUCTURA ŞI DISTRIBUŢIA
ŢESUTULUI HEMATOPOETIC ŞI LIMFOID
LA CRAP (CYPRINUS CARPIO)
OBSERVATIONS CONCERNING THE STRUCTURE AND DISTRIBUTION
OF THE HEMATOPOETIC AND LIMPHOID TISSUES
IN CARP (CYPRINUS CARPIO)
Ţesutul hematopoetic şi cel limfoid la peşti diferă ca distribuţie faţă de cel al mamiferelor şi păsărilor, rinichiul fiind considerat organ hematopoetic şi limfopoetic primar, echivalentul funcţional al măduvei osoase hematogene de la mamifere şi păsări. Agregatele de ţesut limfoid alternează cu zone de corpuscoli renali (Malpighi) şi tubi uriniferi. În parenchimul splenic se află centre de melanomacrofage înconjurate de limfocite, granulocite, monocite şi plasmocite.
Mucoasa digestivă prezintă zone reduse de hematopoeză, la fel ca şi zona periportală a ficatului. Ţesutul limfoid este format din limfocite, monocite, eozinofile şi neutrofile. Branhiile sunt considerate zone ocazionale de hematopoeză alături de sistemul nervos şi gonade.
The distribution of lymphoid and hematopoetic tissues in fishes is different from those of mammals and birds, the kidney being considered the main hematopoetic and lymphopoetic organ, equivalent with hematopoetic medulla from mammals and birds. Lymphoid tissue aggregates alternate with Malpighi corpuscles and uriniferous tubes. In spleen parenchima there are centers of melanomacrophages, surrounded by lymph cells, granulocytes, monocytes and plasma cells.
Digestive mucosa has small hematopoetic zones (like the periportal zones in the liver), the lymphoid tissue being situated both in lamina propria and in the epithelia.
The gills are considered occasional zones of hematopoesis, like nervous tissue and gonads. The lympfoid tissue consists from: lymph cells, granulocytes and monocytes.
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND IZOLAREA
UNOR TULPINI PATOGENE DE ESCHERICHIA COLI
DE LA PUI DE CARNE
PRELIMINARY RESEARCHES CONCERNING THE ISOLATION
OF AVIAN PATHOGENIC ESCHERICHIA COLI STRAINS
IN BROILERS
Cercetările au fost efectuate pe un număr de 47 de tulpini de Escherichia coli patogene (PEC – Avian Patogenic Escherichia coli) izolate de la cadavre de pui de carne de vârste diferite (din două ferme) şi din aerul din adăpost – aeromicrofloră- (dintr-o fermă). Pentru detecţia genei ompA,
Gena iss care codifică o proteină de membrană externă ce induce rezistenţa la complement, a fost prezentă la 27 dintre tulpinile testate, gena ompA care codifică o proteină de membrană externă responsabilă de ataşarea bacteriană a fost prezentă la 21 dintre tulpinile testate, iar gena fim H care codifică sinteza fimbriei de tip 1 a fost prezentă la 21 dintre tulpinile testate. Aceste 3 gene, care codifică principalii factori de patogenitate ai tulpinilor APEC, au fost asociate la 16 tulpini, la restul tulpinilor fiind numai două gene sau numai una singură. Cercetările efectuate au avut ca obiectiv punerea în evidenţă a unor caracteristici fenotipice şi genotipice, la tulpinile APEC izolate de la puii de carne, din focare de boală.
The researches have been performed on 47 pathogenic Escherichia coli strains (APEC) isolated from broilers with different ages, from two farms, and from the shed air, only from one farm. In order to detect the genes ompA, iss and fimH, we have applied the PCR technique, the multiprimer variant. This technique, with its multiprimer variant (multiplex), has made evident the three genes which encode the synthesis of some virulence factors, characteristic to the APEC strains, in 29 (61.70 %) of the strains tested. The gene iss which encodes a protein of the external membrane inducing resistance to the complement was present in 27 from the tested strains, the gene ompA which encodes a protein of the external membrane responsible with the bacterial attachment was presented in 21 from the tested strains, and the gene fimH which encodes the synthesis of the type-1 fimbre was present in 21 from the teste strains. These 3 genes which encode the main pathogenity factors of the APEC strains were associated to 16 strains; only two or even one gene wereassociated to the other strains.
CURBELE DE CREŞTERE ALE BACTERIILOR DIN GENUL ESCHERICHIA COLI
ŞI STAPHYLOCOCCUS AUREUS ÎN MEDII CU CONCENTRAŢII DIFERITE
DE CLORURĂ DE SODIU
THE GROWTH PATTERNS OF ESCHERICHIA COLI AND STAPHYLOCOCCUS AUREUS
IN VARIED CONCENTRATIONS OF SODIUM CHLORIDE CULTURES
Lucrarea prezintă curbele de creştere ale germenilor Escherichia coli O157:H7 şi Staphylococcus aureus, cultivate în medii în care concentraţia de clorură de sodiu (NaCl) este crescută (3%, 6%, 9%, 12%). Rezultatele înregistrate arată că NaCl în concentraţiile de 9 şi 12% inhibă complet creşterea bacteriei Escherichia coli, iar concentraţia de 3-6% măreşte faza de „lag” şi concentraţia maximă de germeni obţinuţi în 24 de ore, comparativ cu mediul standard. În cazul bacteriei Staphylococcus aureus, concentraţiile de NaCl cuprinse între 3 şi 12%, nu au avut efect semnifi-cativ asupra curbei de creştere.
The study shows the growth patterns for Escherichia coli and Staphylococcus aureus bacteria in high concentrations of sodium chloride cultures (3 %, 6%, 9%, 12%). The results have shown that 9% and 12% concentration completely inhibits the E.coli growth and the 3-6% concentration has an effect on the lag phase as well as the final germ concentration compared with the concentration resulted from the standard culture. High concentrations of sodium chloride, had not a significant impact on the Staphyloccocus aureus growth.
REZISTENŢA BACTERIEI ACTINOBACILLUS PLEUROPNEUMONIAE
LA VARIAŢII DE TEMPERATURĂ, pH ŞI LA LIOFILIZARE
THE RESISTANCE OF ACTINOBACILLUS PLEUROPNEUMONIAE
TO VARIATIONS OF TEMPERATURE, pH AND TO LYOPHILISATION
Actinobacillus pleuropneumoniae este agentul etiologic al pleuropneumoniei porcului, o boală deosebit de gravă, care produce pierderi economice importante în fermele de porcine. Cu toate acestea, încă multe aspecte privind agentul etiologic sunt insuficient studiate, între care, rezistenţa agentului în diverse condiţii de temperatură, pH şi la liofilizare, probleme care fac obiectul acestei lucrări. Conform datelor prezentate în lucrare, supravieţuirea acestor germeni în diverse medii, în general foarte scurtă, este mai îndelungată dacă mediul în care sunt înglobaţi este umed şi mult mai scurtă dacă se găsesc pe un substrat uscat; pH-ul acid distruge bacteria rapid, în timp ce pH-ul alcalin îi permite supravieţuirea pentru o mai lungă perioadă de timp. Cunoscute fiind dificultăţile întâlnite la liofilizarea acestui germen, merită să fie menţionat faptul că în încercările autorilor a fost posibilă conservarea lui A. pleuropneumoniae prin liofilizare timp de cel puţin 26 de ani. Deoarece în literatura de specilitate sunt puţine date în legătură cu acest subiect, în lucrare au fost completată literatura cu date concrete, impoprtante pentru specialiştii din laboratoare şi pentru epidemiologi.
Actinobacillus pleuropneumoniae causes pleuropneumonia in pigs, characterized by rapid evolution, fever and grave respiratory symptoms due to the characteristic lessions – hemorrhagic and necrotic pneumonia or fibrinous pleuropneumoniae. The resistance of A. pleuropneumoniae at different physical factors is considering being very low. In the paper are presented the researches regarding resistance of A.pleuropneumoniae at different variations of temperature, pH and liophylisation. The wet condition generally ensured longer survival, while high temperatures destroyed it instantaneous or allowed survival for a short time. Acid pH destroyed bacteria in a short time while alkaline pH allowed survival for longer. Concerning the possibility of liophylisation, we succeded to liophylise and than to pick up again the strains after around 26 years. Because there were found just few data concerning these aspects in literature, authore' goal was also to complete the literature with data that are very important for the researchers and epidemiologists.
DETERMINAREA VALORII IMUNIZANTE COMPARATE
A UNUI VACCIN ANTIRUJETIC INACTIVAT
RELATIVE POTENCY
OF SWINE ERYSIPELAS INACTIVATED VACCINE
Determinarea valorii imunizante comparate – Relative Potency (RP) pentru vaccinurile inactivate, constituie o metodă de largă aplicabilitate în laboratoarele de control din Comunitatea Europeana şi U.S.A. Lucrarea implică studierea valorii imunizante a unui vaccin inactivat antirujetic (provenienţă - Franţa) prin comparaţie cu un vaccin de referinţă cu o valoare biologică cunoscută (25 U.I./ml). Studiul valorii imunizante s-a executat prin vaccinarea şoarecilor în diluţii (1/5, 1/25, 1/125 – pentru vaccinul de testat şi 1/5, 1/25, 1/125 – pentru vaccinul de referinţă). După 21 de zile, s-a făcut infecţia de control cu tulpina 6KA - Erysipelotrix rhusiopathiae (100 DL50) şi înregistrarea morţilor timp de 10 zile. Pentru determinarea valorii imunizabte comparate s-a utilizat următoarea formulă: PR = DP50 vaccin de testat / DP50 vaccin de referinţă.
Relative Potency (RP) determination for inactivated vaccines represents a method with great applicability in control laboratories from the European Community and USA. The research studies the Relative Potency of inactivated vaccine, (made in France) compared to a Reference vaccine with well known biological value (25 U.I. /ml). Protective Doses study was done by vaccinating the mice in dilutions (1/5, 1/25, 1/125 - for Unknown vaccine and 1/5, 1/25, 1/125 – for the Standard vaccine). After 21 days a 6KA strain control infection was made - Erysipelotrix rhusiopathiae 100 Lethal Dose (LD50) and mortality was registered for 10 days. For determination Relative Potency it was use the following formula: PR = DP50 Unknown vaccine / DP50 Standard vaccine.
PROFILUL MICROBIOLOGIC AL SPERMEI DE VIER
MICROBIOLOGICAL PROFILE OF BOAR SEMEN
Sperma provenită de la două laboratoare de recoltare, a fost examinată sub aspect microbiologic. În urma examenului cantitativ efectuat pe sperma proaspătă după recoltare, se evidenţiază existenţa unui număr variabil de bacterii cuprins între 23.150 şi 130.150 UFC. Media NTG-ului a fost de 65.940 în laboratorul nr. 1 şi respectiv 99.330 în laboratorul nr. 2. Pe lângă bacterii s-au identificat fungi, care au avut valori cuprinse între 104 şi 281 UFC. Examenul calitativ evidenţiază prezenţa florei bacteriene Gram negative şi a levurilor, predominând genurile: Escherichia spp., Staphylococus spp., Proteus spp., Streptococus spp., Pseudomonas spp., Candida Spp., Penicillium spp., Geotrichum spp., Aspergillus spp. După diluarea spermei, numărul bacteriilor s-a redus considerabil, dar numărul fungilor a rămas neafectat. Dintre genurile bacteriene identificate, 87,5% au proprietăţi gluco-fermentescibile şi prin biologia lor, modifică parametrii optimi ai spermei diluate.
The semen emanating from two insemination laboratories was microbiologicaly inspected. The quantitative results of the brute semen showed a number of bacterias between 23.150 and 130.150 CFU (colony forming units). TNG (total number of germs) at first lab was 65.940 and 99.330 at the second lab. Beside bacteria, 104-281 CFU fungi were detected. The qualitative examination reveals the prevail of Gram negative flora and fungi, as: Escherichia spp., Staphylococus spp., Proteus spp., Streptococus spp., Pseudomonas spp., Candida Spp., Penicillium spp., Geotrichum spp., Aspergillus spp. After semen dilution, the number of bacteria cut considerable, but the number of fungi remains the same. Around 87% of bacteria had glucose-fermenting capacity and because of their biology, the optimum parameters of dilutted semen are changed.
FOCAR DE ENTEROTOXIEMIE ANAEROBĂ
LA VIŢEII NOU-NĂSCUŢI ÎNTR- O FERMĂ DE VACI DE LAPTE
OUTBREAK OF ANAEROBIC ENTEROTOXAEMIA
IN NEW-BORN CALVES IN A DAIRY FARM
Într-o fermă de vaci de lapte, la viţeii nou-născuţi, în primele 2-3 zile de la fătare, a fost diagnosticată enterotoxiemia anaerobă cu Clostridium perfringens. Boala s-a manifestat clinic prin abatere, inapetenţă, enoftalmie, deshidratare, horipilaţie, hematurie iar morfopatologic prin enterită cataral-hemoragică, coaguli de lapte nedigerat în stomac, ficat distrofic cu focare necrotice şi hemoragii subcapsulare. Cordul era globulos, distrofic şi cu hemoragii subepicardice, rinichii distrofici şi cu sufuziuni subcapsulare iar limfonodulii mezenterici mozaicaţi sau hemoragici. Pleura, pericardul şi capsula lui Glisson erau inflamate şi prezentau peteşii sau sufuziuni. Ca un aspect particular, nesemnalat de literatură, la examenul necropsic s-a constatat afectarea gravă a ureterelor şi vezicii urinare. Ureterele erau tumefiate, rigide, cu conţinut hemoragic şi cu cheaguri sangvine iar mucoasa vezicii urinare îngroşată şi cu hemoragii punctiforme. După precizarea diagnosticului s-a elaborat o schemă de intervenţie de necesitate care a dus la limitarea apariţiei îmbolnăvirilor şi a pierderilor prin mortalitate.
In a dairy farm, in new-born calves, in the first two-three days since their birth, it was diagnosed the anaerobic enterotoxaemia with Clostridium perfringens. The disease was clinically manifested by deviation, inappetancy, enophtalmia, dihydration, horripilation, haematuria, and morphopathologically by catarrhal – hemorrhagic enteritis, lumps of undigested milk in the stomach, distrophic liver with necrotic centres and subcapsular hemorrhages. The heart was globose, distrophic and with subepicardic hemorrhages, the kidneys were distrophic and with subcapsular suffusions, the mesenteric lymphonoduses were mosaically or hemorrhagic. The pleura, the pericardium and the Glisson capsule were sour and presented spots and/ or suffusions. As a particular aspect, not specified by literature, in the necropsy was established a severe damage of the ureters and urinary bladder. The ureters were tumid, rigid, with hemorrhagic content and blood clots and the mucous membrane of the urinary bladder was thicken and with punctiform hemorrhages. After the diagnosis was determined, it was elaborated a necessity intervention plan, which lead to a limited of the diseased calves and mortality.
EVALUAREA DIABETULUI MELLITUS
LA ANIMALE DE COMPANIE PRIN DOZAREA INSULINEI ŞI C – PEPTIDULUI
CU AJUTORUL METODELOR IMUNENZIMOMETRICE
DIABETES MELLITUS EVALUATION IN COMPANION ANIMALS
BY DOSING THE INSULIN AND C - PEPTIDE
THROUGH IMMUNENZYMOMETRIC METHODS
Alimentaţia şi stressul crează tulburări metabolice deopotrivă la om şi animale. Cea mai importantă tulburare metabolică şi disendocrinie, în acelaşi timp, pentru implicaţiile prognostice şi costurile terapiei, o constituie diabetul mellitus. Indicaţiile majore ale insulinei în evaluarea paraclinică, sunt: tumori pancreatice cu confirmarea celulelor β insulin - secretorii, evaluarea funcţională a celulelor β la animale cu diabet mellitus, confirmarea prezenţei anticorpilor antiinsulină la animale cu diabet mellitus insulin-rezistente.
Major indication in paraclinical evaluation of insulin are: pankreatic tumors with β-cells insulin secretory confirmation, functional evaluation of β-cells in animals with diabet mellitus, insulin binding antibodies presence confirmation in animals with diabet mellitus insulin resistance.
RELEVANŢA EXAMENULUI ULTRASONOGRAFIC
ÎN DIAGNOSTICUL AFECŢIUNILOR NEOPLAZICE
ALE TIROIDEI LA CÂINE
ULTRASOUND INVESTIGATION SIGNIFICANCE
IN THIROIDIEN NEOPLASIC DISEASES IN DOG
Structura şi topografia tiroidei la câine permit obţinerea unor imagini ecografice relevante privind aspectul normal sau prezenţa unor modificări de ecostructură şi ecogenitate, imagini cu mare specificitate, corespunzătoare diferitelor afecţiuni patologice. Sensibilitatea deosebită a tehnicii ecografice permite identificarea leziunilor tiroidiene, chiar şi a celor de dimensiuni mai mici de 1 mm. Datorită expeditivităţii, acurateţei şi caracterului non-invaziv comparativ cu alte metode de diagnostic imagistic (radiografia, scintigrafia), ecografia tiroidiană a devenit un examen de rutină. Cu ajutorul acestei tehnici se pot identifica şi măsura nodulii nepalpabili, se pot evalua în dinamică atât tiroida în ansamblu cât şi nodulii tiroidieni, se pot decela de timpuriu recidivele de mici dimensiuni ale carcinoamelor tiroidiene după tiroidectomie şi se pot realiza puncţii ecoghidate ale nodulilor de dimensiuni mici sau greu accesibili (noduli retrosternoclaviculari). Examenul ecografic oferă informaţii suplimentare privind structura tiroidei, care alături de cele obţinute prin examenul clinic şi prin alte metode de diagnostic paraclinic contribuie la stabilirea unui diagnostic cert.
Scopul lucrării este acela de a evidenţia modificările ecografice frecvent întâlnite în diferitele afecţiuni tiroidiene la câine şi de a releva corelaţiile dintre diferitele aspecte ecografice susprinse şi diagnosticul, gravitatea şi prognosticul bolii.
Morphohistologic structure of thyroid is appropriate for obtaining ultrasound images that point out the normal anatomy of thyroid and internal lesions, even those of small dimensions. Ultrasound investigation is an accurate, non-invasive method of diagnosis, compared to X-ray and scintigraphy. This is the reason that imposes the ultrasound exam in the routine diagnosis.
This method can identify and measure internal thyroid lesions, evaluate in dynamic the thyroid and internal nodules, small dimension tumors after thyroidectomy, acho guided puncture of small dimension lesions or difficult to explore. Ultrasound diagnosis offers substantial information which, altogether with direct exam, anamnesis and laboratory findings, helps to diagnose, monitor and give a real prognosis in many thyroid dysfunctions.
EVOLUŢIA ŞI SEMNIFICAŢIA NUMĂRULUI
ŞI CONFIGURAŢIEI CELULELOR DIN LAPTE LA CAPRĂ
THE EVOLUTION AND SIGNIFICANCE OF THE SOMATIC CELLS COUNT
AND CONFIGURATION FROM MILK IN GOAT
După semnalarea celulelor în lapte, cu aproape un secol în urmă, mult timp şi chiar până în prezent, acestea au fost considerate ca făcând parte dintre micii componenţi ai laptelui.
Studiul citomorfologic pe lactosedimentul colorat May Grünwald Giemsa asociat cu numărătoarea de celule somatice prin metoda ISO-13366-1, efectuate pe probe de lapte de capră, proaspăt (crud), recoltat de la 5 loturi de animale, pe întreaga perioadă de lactaţie, în decursul a 3 ani, a permis stabilirea cu suficientă precizie a calităţii igienei acestuia. Numărul celulelor somatice a prezentat abateri faţă de limita considerată standard în SUA pentru laptele de capră, la majoritatea pro-belor: 96% recoltate de la lotul I, 78% dintre probele lotului II, 60% pentru lotul III, 84% la lotul IV şi 78% pentru lotul V. Configuraţia citologică a frotiurilor din sediment a confirmat valorile crescute ale numărului de celule şi a făcut posibilă diferenţierea şi diagnosticarea următoarelor categorii de lapte: lapte normal, sănătos, muls şi prezentat în condiţii igienice; lapte intens poluat microbiologic; secreţie mamară (lapte) de la animale în final de lactaţie-repaus mamar; lapte de la animale cu mamită cronică sau cu mamită subacută neexprimată clinic, având etiologie diferită şi, de asemenea, animale purtătoare şi eliminatoare de germeni.
After somatic cells in milk have been found, with almost a century ago, these have been considered as being part of the small milk components. The cytomorphological study of the milk sediment stained May Grunwald Giemsa and the somatic cells count using ISO-13366-1 method applied on goat raw milk samples, gathered from 5 animal batches during a period of 3 years, through the whole lactating period, permitted to establish with a great accuracy the hygienic quality of it.
The somatic cells count differed from the USA standards in the majority of samples, 96% from batch I, 78% from batch II, 60% from batch III, 84% from batch IV and 78% from batch V.
The cytologic configuration of the sediment smears confirmed the increased values of cell counts and made possible to differentiate the following milk categories: healthy, normal milk, milked and presented in hygienic conditions; highly microbiologically polluted milk; milk from animals in the final period of lactation and mammary pause; milk from animals with chronic or subacute mastitis, clinically unexpressed and of a different etiology, animals which are carrying and eliminating germs.
CERCETĂRI PRIVIND ANTIBIOREZISTENŢA TULPINILOR DE
SALMONELLA SPP. IZOLATE DIN ALIMENTE ÎN ANUL 2006
RESEARCHES REGARDING THE ANTIBIORESISTANCE
OF SALMONELLA STRAINS ISOLATED FROM FOOD DURING 2006
Monitorizarea antibiorezistenţei bacteriilor este în prezent o necesitate, întrucât microorganismele patogene pentru om au devenit rezistente la tot mai multe substanţe antimicrobiene. În cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti, testarea “in vitro” a sensibilităţii bacteriilor patogene la substanţe anti-infecţioase s-a realizat prin metoda difuzimetrică conform standardului CLSI (Institutul de Standardizare pentru Laboratoarele Clinice).
În anul 2006, din punctul de vedere al antibiorezistenţei au fost testate 129 tulpini de Salmonella spp. Aceste tulpini au fost izolate din alimente (carne de la diferite specii, ouă şi produse pe bază de ouă) de către Laboratoarele Sanitare Veterinare de Stat Judeţene.
S-a urmărit atât sensibilitatea tulpinilor de Salmonella spp. faţă de antibioticele aparţinând diferitelor clase cât şi rezistenţa tulpinilor faţă de unul sau mai mult de patru agenţi antimicrobieni. În urma testării s-a observat că tulpinile aparţinând genului Salmonella sunt destul de sensibile la antibiotice din grupul cefalosporinelor de generaţia a III-a, în timp ce faţă de tetracicline şi aminoglicozide manifestă rezistenţă. De asemenea din totalul tulpinilor testate cele mai multe prezintă rezistenţa la mai mult de 4 agenţi antimicrobieni. Cel mai frecvent a fost izolată S. enteritidis şi S. hadar. Sensi-bilitatea acestor două serotipuri a fost analizată separat, iar concluzia este că în timp ce S. enteritidis este destul de sensibilă la acţiunea agenţilor antimicrobieni, S. hadar este rezistentă la majoritatea antibioticelor folosite.
The monitoring of bacterial antibio-resistance is nowadays a necessity, whereas the pathogen microorganisms for humans became resistant to more and more antibacterial substances.
Within Institute for Hygiene and Veterinary Public Health, in vitro testing for pathogen bacteria’s sensitivity to antibacterial substances was accomplished using diffusimetric method, according to CLSI standard (Clinic Laboratories Standardization Institute).
During 2006 there were tested for antibioresistance 129 strains of Salmonella. These strains were isolated by County Sanitary-Veterinary Labo-ratories from food (different species meat, eggs and egg-products). It was noticed the sensitivity of Salmonella strains to different classes antibiotics, and also the resistance of the isolated strains to one or more than four antibacterial substances. After the testing, it was observed that Salmonella strains are fairly sensitive to 3rd generation cefalosporins, while them are resistant to tetracyclins and aminoglycosides. Also, from all the tested strains, most of them presented resistance to more than four antibacterial agents.
The most frequent isolated species were Salmonella enteritidis and Salmonella hadar. The sensitivity of the two species was analyzed separately; the results showed that S. enteritidis is fairly sensitive to most antibacterial substances, while S. hadar is resistant to most antibiotics.
CROMATOGRAFIA PE STRAT SUBŢIRE ŞI METODE AMPEROMETRICE
PENTRU DETERMINAREA AFLATOXINELOR
THE THIN LAYER CHROMATOGRAPHY AND AMPEROMETRIC METHODS
FOR AFLATOXINS DETERMINATION
Micotoxinele sunt metaboliţi secundari toxici ai fungilor şi pot fi întâlnite în furaje şi alimente. Toxicitatea fungilor variază foarte mult fiind dependentă de cantitatea de toxină elaborată, dar şi de factorii de mediu care influenţează dezvoltarea fungilor producători de toxină. Dintre micotoxine, aflatoxinele sunt cunoscute drept puternic toxigene, carcinogene, mutagene, imunosupresive.
Studiul de faţă este o comparare a folosirii cromatografiei pe strat subţire şi utilizarea metodelor amperometrice pentru determinarea calitativă şi cantitativă a aflatoxinelor. Testele au fost efectuate în cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar Braşov şi Facultăţii de Medicină Braşov.
Mycotoxins are secondary toxic metabolites of the fungi and they can be found in foder or foodstuff. Fungi's toxicity varies largely, depending on the amount of toxin produced, but also on the environment factors that sway the development of the toxin productive fungi. Among those mycotoxins, aflatoxins are the ones to be considered as highly toxinogenic, carcinogenic, theratogenic and immunosupresive. The present paper compares the use of thin layer chromatography with the amperometric methods for the qualitative and/or quantitative deter-mination of the aflatoxins. The tests have been developed at both at the Central Veterinary Laboratory and the Faculty of Medicine, both from Braşov.
MONITORIZAREA PREZENŢEI PESTICIDELOR ORGANOCLORURATE
ÎN LAPTELE CRUD MATERIE PRIMĂ
THE MONITORING OF THE PRESENCE OF ORGANOCHLORINE
PESTICIDES IN ROW MILK
Necesitatea determinării pesticidelor organoclorurate din lapte derivă din însuşirile particulare ale acestora:
- stabilitatea chimică în mediul ambiant, în organismul animal şi vegetal, care favorizează acumularea şi remanenţa de lungă durată;
- liposolubilitatea, aceasta favorizând distribuţia neuniformă în ţesuturi şi eliminarea din organism prin intermediul produselor de secreţie-excreţie cu conţinut mare de grăsime;
- acţiunea deosebit de nocivă, in special datorita interferentei cu sistemul endocrin al organismului uman, care genereaza un potential risc pe termen lung asupra consumatorului.
Monitorizarea prezenţei pesticidelor organoclorurate în lapte este importanta atat în vederea realizării unei analize de risc pentru consumatori si populatia de animale, cat si pentru elaborarea programului naţional de control reziduuri.
Pentru determinarea pesticidelor organoclorurate din lapte, în cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară s-a folosit metoda cromatografiei în fază gazoasă, aceasta fiind aplicată asupra grăsimii extrase din lapte, iar confirmarea realizându-se prin GC/MS - gaz cromatograf cu spectrofotometru de masă. Pe parcursul anului 2007 s-a analizat un număr de 153 probe de lapte în vederea determinării conţinutului de substanţe organoclorurate: 95 lapte vacă şi 58 lapte oaie. Dintre acestea, în cazul unui număr de 6 probe (3,92%) s-au constatat depăşiri ale valorilor maxime admise pentru alfa-HCH, beta-HCH, gamma-HCH, DDT total, astfel: la 2 probe s-au înregistrat depăşiri ale conţinutului în alfa-HCH şi beta-HCH, la 2 probe s-au înregistrat depăşiri ale conţinutului în beta-HCH şi la 2 probe s-au înregistrat depăşiri ale conţinutului în alfa-HCH, beta-HCH, gama-HCH şi DDT total.
Toate probele la care s-au constatat depăşiri ale limitelor maxime admise au provenit din aceaşi zonă, ceea ce ar putea indica o sursă accidentală de poluare.
The need of determination organochlorine pesticides in animal's milk is consequence from their particular features:
- chemical permanency in environment as well as in animal and vegetal organism leading to prolonged exposure and accumulation of residues for a long time;
- their liposolubility leading to the non-homogeneous distribution in tissues and to the elimination through secretion-excretion of products with high fat levels, such as milk;
- the peculiar detrimental action, especially through with the endocrine system, on the organisms, leading to potential long-term risks for the consumer.
The monitoring of the presence of organochlorine pesticides in milk is important in order both to perform a risk assessment for exposed animal populations and consumers as well as to the elaboration of national residue plans.
In the Institute for Hygiene and Veterinary Public Health, Bucharest, the approach used for determination in milk of organochlorine pesticides was gas chromatography applied to fat-soluble extracts from milk, whereas the confirmation is performed by GS/MS. In 2007, 153 samples were analyzed for organochlorine pesticides, namely, 95 samples of cow milk and 58 samples of ewe milk. Overall, 6 samples (3,92%) - showed organochlorine residues above the respective maximum allowable limits in particular: 2 samples above the maximum limits for alfa-HCH and beta-HCH, 2 samples for alfa-HCH, 2 samples for beta-HCH and 2 samples for alfa-HCH, beta-HCH, gamma-HCH and total DDT. All the samples with organochlorine pesticides residues above the maximum limits were from the same region, which could suggest an accidental source of pollution.
EFICACITATEA IN VITRO A UNOR ACARICIDE SINTETICE
ŞI EXTRACTE VEGETALE ASUPRA CĂPUŞEI DERMANYSSUS GALLINAE
IN VITRO EFFECT OF SOME SYNTHETIC ACARICIDE
AND PLANT EXTRACTS AGAINST DERMANYSSUS GALLINAE
Cercetările au fost efectuate în perioada iunie 2005 - septembrie 2006, pe populaţii de Dermanyssus gallinae, recoltate din sisteme extensive şi intensive de creştere a păsărilor, provenind din 5 localităţi ale Transilvaniei.S-a testat eficacitatea “in vitro” a 3 acaricide sintetice (amitraz, deltamethrin şi diazinon) şi a 11 extracte vegetale (cimbru, busuioc, coriandru, brad, pin, ienupăr, mentă, eucalipt, cedru, lămâie, lavandă), utilizând metoda contactului direct. Eficacitate ridicată asupra acarienilor proveniţi din ambele sisteme de creştere s-a înregistrat în cazul amitrazului, iar în general, acaricidele sintetice au avut eficacitate mai ridicată asupra acarienilor recoltaţi din sistemul extensiv de creştere. Testările au evidenţiat fenomenul de chimiorezistenţă în cazul acarienilor proveniţi din 2 ferme de găini ouătoare. Nu a fost evidenţiată chimiorezistenţa în cazul acarienilor proveniţi din sistemul extensive de creştere. Dintre extractele vegetale, cele de mentă, busuioc, cimbru şi coriandru au avut eficacitate ridicată asupra acarienilor.
The study was performed during June 2005 - September 2006, on Dermanyssus gallinae populations, colected from layer farms and free-range systems, from 5 localities in Transylvania area, Romania. We have tested the comparative “in vitro” acaricidal activity of 3 synthetic acaricides (amitraz; deltamethrin; diazinon), and 11 plant extracts (savory, basil, coriander, fir, pine, cade, pepermint, eucalyptus, cedarwood, lemon, lavander), using direct contact method. The best efficacy against Dermanyssus gallinae, collected from both breeding systems, was obtained with amitraz, and generally speaking the synthetic acaricids had better effect against the ticks collected from extensive systems. The tests performed on 2 layer farms has revealed a chemical resistance to pyretroids. No resistance was observed on the mites collected from extensive systems. Some plant extracts (pepermint, basil, savory, coriander) were found very effective against the poultry red mite.
DIAGNOSTICUL HENNEGUIAZEI BRANHIILOR LA SPECIILE STIZOSTEIDON LUCIOPERCA
ŞI ESOX LUCIUS RECOLTATE DIN APELE DUNĂRII ÎN ZONA DELTEI
DIAGNOSIS OF GILLS HENNEGUYAZA IN STIZOSTEIDON LUCIOPERCA AND ESOX LUCIUS FISHED IN DANUBE WATER IN THE DELTA ZONE
Studiul a fost realizat pe un număr de 75 peşti din speciile Stizosteidon lucioperca (şalău) şi Esox lucius (ştiucă), recoltaţi din punctele de colectare Gorgova şi Murighiol, judeţul Tulcea, în perioada octombrie 2005 – martie 2007. Scopul lucrării l-a constituit identificarea etiologiei specifice a parazitozei branhiilor, diagnosticată cu ocazia examenelor clinic şi anatomopatologic efectuate în cadrul celor două populaţii de peşti. Prin efectuarea acestor examene, au fost constatate leziunile macroscopice prezente la nivelul branhiilor, precum şi prezenţa şi morfologia chiştilor parazitari. În urma examenului microscopic de laborator a rezultat că, deşi sunt evidente unele diferenţe privind morfologia macroscopică a chiştilor parazitari între cele două specii de peşti, etiologia bolii este aceeaşi, sporii izolaţi din chişti aparţinând protozoarului Henneguya psorospermica.
This study was made on 75 pikes (Esox lucius) and pike perches (Stizosteidon lucioperca) gotten in october 2005 – march 2007, in Gorgova and Murighiol collecting points, Danubian Delta. The aim of this work was to find the specific ethiology of gills infection observed in clinical and anatomo-pathological examinations of these fish. On the ocasion of making these examinations, the macroscopical lesions of gills and also the presence and morphology of parasitic cysts were pointed out. Following the microscopical parasitological examination resulted that even if there are obvious differences in macroscopical morphology of the parasitic cysts between the both species of fish, ethiology of the desease is the same. The spores belonged to the protozoan Henneguya psorospermica.
EPIDEMIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL
CRIPTOSPORIDIOZEI LA IEZI
EPIDEMIOLOGY AND DIAGNOSIS
OF CRYPTOSPORIDIOSIS IN KIDS
Implicaţiile criptosporidiilor în etiologia unor tulburări digestive grave la nou-născuţi şi încadrarea bolii în categoria zoonozelor face ca, în ultimul timp, să apară tot mai multe studii în acest domeniu. Pierderile economice la rumegătorele mici, asociate cu această boală sunt reflectate în mortalitate, întârzieri în creştere, costul medicamentelor dar şi asistenţa veterinară.
La examenul microscopic al frotiurilor colorate prin metoda Ziehl-Neelsen modificată de Henricksen, eliminări de oochisturi de C. parvum s-au observat doar la iezii cu vârste cuprinse între 7 şi 21 de zile. Prin micromăsurători, au fost identificate oochisturi din specia Cryptosporidium parvum. Rezultatele testului coproELISA au fost negative pentru Rotavirus, Coronavirus şi E. coli factorul K99, iar pentru C. parvum, au fost 8 probe pozitive. Toate cele 3 metode de diagnostic au eficacitate bună, iar toate probele pozitive prin metoda coproELISA au fost pozitive la coloraţia Henricksen şi metoda Steather.
Having in consideration the implication of cryptosporidiosis in etiology of some serious digestive diseases on new born animals, the economical damages on small ruminants associated with this disease reflected not only in morbidant cases but also in late rise.
We find out that the elimination of Cryptosporidium oocysts was only between 7 and 21 days. Only 3 kids of 8 with C. parvum were with clinical symptoms: diarrhoea. By micro measurements, we found out that Cryptosporidium oocysts eliminated by the goat kids were Cryptosporidium parvum. The results of the coproELISA test were negative for Rotavirus, Coronavirus, E. coli K99, and 8 samples were positive for Cryptosporidium parvum. All 3 methods used for the diagnostic of cryptosporidiosis (Stheater method, Ziehl-Neelsen modified by Henricksen method and ELISA) had a good efficacy, because all the positive samples at the ELISA method were positive at the other 2 methods.
EPIDEMIOLOGIA STRONGILIDOZELOR
LA ECVINE DIN GRĂDINI ZOOLOGICE
STRONGYLIDOSIS EPIDEMIOLOGY
IN HORSES FROM ZOO
Strongilidozele sunt geohelmintoze cosmopolite, produse de specii din familia Strongylidae, ce parazitează la mamifere, marsupiale, pasări şi reptile. La ecvine sunt cunoscute până în respect peste 60 de specii de strongili. S-au făcut cercetări epidemiologice la respectiv de ecvine din grădini zoologice, în perioada octombrie 2005 - mai 2006, realizându-se metodele coproparazitologice McMaster, Stoll modificată pentru numărarea de larve, coproculturi şi identificarea speciilor de strongili. În urma testelor respective, s-au obţinut următoarele rezultate: intensivitatea strongilidozei la caii din Gradina Zoologică Târgu Mureş a fost de 2300 OPG – 8700 LPG, respective 700 OPG - 1400 LPG la ponei, speciile dominante fiind Cyathostomum tip A (80%) la cai şi tip D (60%) la ponei.
La efectivul de ecvine din Grădina Zoologică Turda, intensivitatea parazitismului cu strongili a fost de 900 OPG – 2300 LPG la cai şi 2400 OPG – 2800 LPG la ponei, iar speciile dominante atât la cai cât şi la ponei au fost Cyathostomum tip A cu o distribuţie de 51,30%, respective 71,19%.
La Grădina Zoologică Baia Mare, intensivitatea a fost de 900 OPG – 1600 LPG la cai, 1900 OPG – 2600 LPG la ponei, 900 OPG – 1500 LPG la asini, iar speciile de strongili identificate au fost reprezentate astfel: Cyathostomum tip D 50% la cai şi 40,47% la asini, iar la ponei de Cyathostomum tip A (36,66%).
Strongylidosis are geohelmintic diseases, produced of species from Strongylidae family, parasites at mamilans, marsupials, birds and fishes. At equines are known till now over 60 species of Strongyls. There were been made epidemiological studies to equines from the ZOO’s, in periode of october 2005 till may 2006, using coproparasitological methods as: McMaster method, modified Stoll method for larvas counting, coprocultures and Strongyls species identification.
Following tests, we obtained the results: strongylidosis itensivity at horses from Târgu Mureş ZOO was 2300 OPG – 8700 LPG, respective 700 OPG - 1400 LPG at ponys, dominant species being Cyathostomum type A (80%) at horses and type D (60%) at ponys. At the equines effective from Turda ZOO, the parasitism intensivity was 900 OPG - 2300 LPG at horses and 2400 OPG - 2800 LPG at ponys, and the dominant species were Cyathostomum type A with a distribution of 51,30%, respectively 71,19%. At Zoo Baia Mare, the intensivity was 900 OPG - 1600 LPG at horses, 1900 OPG - 2600 LPG at ponys, 900 OPG - 1500 LPG to donkeys, and the species of Strongyls were represented in this way: Cyathostomum type D 50% at horses and 40,47% to donkeys, and at ponys of Cyathostomum type A (36,66%).
ASPECTE PRIVIND DIAGNOSTICUL DERMATOFITOZELOR LA FELINE
PRIN EXAMEN MICROSCOPIC DIRECT AL PROBELOR PATOLOGICE
ASPECTS CONCERNING THE DIAGNOSIS
BY DIRECT MICROSCOPIC EXAMINATION OF THE SAMPLES IN CATS
“Dermatofitoză” este un termen medical folosit pentru a desemna o infecţie fungică a straturilor superficiale ale pielii unghiilor şi părului. Agenţii etiologici ai dermatofitozelor animalelelor sunt fungi din Genurile Trichophyton şi Microsporum. La feline micozele superficiale sunt produse de Microsporum canis, Microsporum gypseum, Trichophyton mentagrophytes şi mai rar alte specii (M. persicolor, T. verrucosum, T. terrestre).
În ultimii ani nu s-au mai semnalat cazuri de favus la feline. Tratamentul şi măsurile de profilaxie trebuie efectuate după ce s-a stabilit cu exactitate etiologia leziunilor. Aceasta se poate realiza prin coroborarea datelor obţinute prin examenul clinic, testul fluorescenţei, examenul microscopic al probelor patologice, însămânţarea probelor patologice pe medii specifice şi după efectuarea unor teste suplimentare, în unele cazuri, precum: examenul histopatologic, bioproba pe cobai, examen biochimic al sângelui, examen hematologic şi leucocitograma.
Dermatophytosis is a medical term used to designate a fungal infection of the superficial layers of the skin, nails and hair. The etiological agents of the dermatophytosis in animals are the fungi of the Trichophyton and Microsporum genera. In felines, superficial mycosis is produced by Microsporum canis, Microsporum gypseum, Trichophyton mentagrophytes and more rarely by other genera (M. persicolor, T. verrucosum, T. terrestre). During the last years, there were no more cases of favus reported in felines. A proper therapy and the prevention of dermatophytosis are based on a correct diagnosis of the disease. Examination of Pathological Samples by Seeding on Selective Culture Media, Histopathologic Examination, Biological Testing, Biochemical Examination, Haematological Examination and Leucocytogram.
CERCETĂRI PRIVIND POSIBILA IMPLICARE A PLUMBULUI ŞI ALUMINIULUI
ÎN ETIOPATOGENEZA OSTEOMALACIEI LA BOVINE
RESEARCHES REGARDING THE POSSIBLE IMPLICATION OF LEAD AND ALUMINIUM
IN THE ETHIOPATOGENESIS OF OSTEOMALACIA IN BOVINE
Este cunoscută acţiunea toxică a unor factori poluanţi asupra organismelor vii, atât asupra organismului in ansamblu cât şi a sistemelor si organelor componente, actiune care produce atat tulburari de natura fiziologica cat si alterari morfopatologice. In lucrarea de fata au fost studiaţi doi poluanti, plumbul (Pb) si aluminiul (Al), primul indelung studiat, foarte raspandit in mediu si foarte daunator, al doilea tot atat de raspandit şi de asemenea deosebit de toxic pentru organism, insa mai putin studiat. Cercetarile s-au desfasurat intr-o zona din Nord–Vestul Romaniei, in proximitatea unui oras recunoscut in Europa datorita gradului mare de poluare si s-a constat in: prelevarea a 43 de probe de ser, 43 de urina in sezoanele de primavara si toamna, 10 probe de ficat si rinichi pentru determinari tisulare, de mentionat ca in zona evolueaza frecvent hematoria enzotica bovina si osteomalacia. S-au determiant concentratiile serice, tisulare si urinare ale celor doi poluanţi, constatand prezenţa unor nivele serice ridicate ale Pb suspicionandu-se, astfel, implicarea acestuia in etiopatogeneza osteomalaciei la bovine. Concentraţiile de Al au fost foarte mici, excluzand implicarea acestui element in declansarea osteomalaciei. Cat priveste concentratiile tisulare, s-au identificat concentraţii apropiate de nivelul critic.
The toxic action of some pollutant factors over the living bodies is well known, not only over the body in general, but also on component systems and organs, action that produces disorders of physiologic nature and, sometimes, morphopathological ones.
In this paper we concentrated over two pollutants: the lead and the aluminium, the first-being studied for long time, extremely disseminated in the environment and very harmful, the second as much disseminated as the other one, also very toxic for the body, but less studied.
The researches were developed in an area from the NW of Romania, nearness a town well-known in Europe for its high level of pollution and consisted of: drawing of 43 serum assays, 43 of urine in Spring and Autumn, 10 assays of liver and kidney for tissular determinations, to be mentioned that in this area the enzootic hematoria at bovines and osteomalacia are frequently developing.
The serous, tissular and urinary concentrations from the two pollutants were determined, observing that the serous concentrations from lead were high, supposing its implication in the ethiopatogenesis of osteomalacia at bovines, those of Aluminium were very low, excluding the implication of this element in activating the osteomalacia. Regarding the tissular concentrations, there were identified concentrations close to the critical level.
AFECŢIUNILE GLANDEI MAMARE ŞI INCIDENŢA ACESTORA
LA VACILE DE LAPTE ÎN DIFERITE SISTEME DE CREŞTERE
THE INCIDENCE OF THE MASTITIS
IN DIFFERENT BREEDING AND MILKING SYSTEMS
În perioada 2006 – 2007, s-a urmărit incidenţa mamitelor la un efectiv de 16.872 vaci în judeţul Covasna, crescute şi exploatate în diferite sisteme. Pe lângă incidenţa sezonieră a mamitelor, s-au urmărit şi tipurile de manifestări clinice, cauzele generale, posibilităţile de diagnostic şi tratament, precum şi calitatea laptelui materie primă. S-a constatat că în sezonul de primăvară incidenţa mamitelor prezintă o evidentă creştere faţă de restul anului (45-60%). Cele mai frecvente mamite sunt cele de natură infecţioasă (32-48%) şi traumatică (34,5-36%) în toate sistemele de creştere. Examenele bacteriologice şi antibiograma relevă o paletă largă de bacterii prezente în lapte predominând Escherichia coli şi Staphylococcus aureus. Calitatea laptelui materie primă este net inferioară cerinţelor comunitare, atât din punct de vedere al NCS cât şi sub aspectul NTG.
In the period of 2006 – 2007 years, it was observed the incidence of the mastitis in 16.872 cows bred and milked in different systems. It was described the sesonier incidence of the clinic and subclinic mastitis, their ethiology, diagnosis and treatments possibilities for the practitioners veterinarians. The infectious and thraumatic mastitis have a high incidence in any season and any system (32-48%, respectively 34,5-36%). Also, in spring the incidence was higher (45-60%). The laboratory investigations showed a large bacterial palets, especially Escherichia coli and Staphylococcus aureus. The row milk quality is semnificatively under the EU standards.
TULBURĂRI SISTEMICE DUPĂ CHIMIOTERAPIA CU CITOSTATICE
ÎN CANCERUL MAMAR LA CANINE
THE SISTEMIC DISORDERS AFTER CHEMOTHERAPY
IN CANINE MAMMARY CANCER
Chimioterapia cu citostatice are efecte secundare de ordin hematologic, gastroenteric şi al toxicităţii urinare. Efectele hematologice constau în leucopenie cu granulocitopenie şi trombocitopenie urmată de anemie. Toxicitatea gastroenterică se manifestă prin anorexie, vomă, diaree, stomatită şi tulburări urinare precum cistita hemoragică. Sindromul hemotoxic se instalează în 3-4 zile, atinge un maxim între a 9-a şi a 12-a zi, apoi evoluează către remitere. Remiterea este accelerată de către produse ce conţin corticosteroizi. Pentru combaterea sindromului gastroenteric sunt indicate antie-meticele şi medicaţia orexigenă.
Cytostatic therapy has secondary effect as hematologyc, gastro-enteryc and urinary toxicity.
Hematologyc effects are leukocytopenia with granulocytopenia, trombocytopenia fallowed by anemia. Gastroenteryc toxicity develop with anorexia, vomit, diarrhoea, stomatitis and urinary disorders as hemorrhagyc cystitis. Hemotoxic sindrom instal in 3-4 days, reaching the top at 9-12th days and then evolves to reinstate. The recovery is accelerated by corticosteroids products. In gastroenteryc sindrom are indicated orexigenic and antiemetic drugs.
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN UNELE DERMATOPATII CU ETIOLOGIE DIVERSĂ LA CÂINE
HEMATOLOGICAL AND BIOCHEMICAL MODIFICATIONS IN SOME CANINE DERMATOPATHIES WITH DIVERSE ETIOLOGY
Dermatologia canină este încă un sector puţin explorat şi care necesită o experienţă clinică deosebită, întrucât marea majoritate a acestor afecţiuni sunt recidivante. Complicaţiile secundare sunt în principal infecţiile bacteriene şi deficitele de keratinizare ce complică diagnosticul. Cel mai important lucru, este fără îndoială incapacitatea majoritaţii propietarilor de a prezenta detaliat modul de apariţie a afecţiunilor. În urma studierii modificărilor biochimice şi hematologice la 17 câini cu dermatopatii, pot fi trase următoarele concluzii: dermatita atopică afectează câinii în vârstă de peste doi ani, endocrinozele apar la animale mai în vârstă iar piodemodecia la animalele tinere; dermatita atopică se caracterizează prin creşterea fibrinogenului plasmatic, print-o creştere uşoară a colesterolului, creşterea betaglobulinelor iar hematologic nu se constată modificări semnificative; piodemodecia se caracterizează prin creşterea fibrinogenului plasmatic, alfa globulinelor, a gamaglobulinelor şi betaglobulinelor, leucocitoză cu neutrofilie; hipotiroidismul se caracterizează prin hipercolesterolemie, creşterea ureei plasmatice, creşterea betaglobulinelor şi neutrofilie; lupusul eritematos diseminat se caracterizează prin creşterea fibrinogenului, ureei, a gamaglobulinelor, beta şi alfaglobulinelor, iar hematologic prin leucocitoză cu neutrofilie. Examenul clinic în cazul dermatopatiilor nu trebuie să se rezume doar la examenul pielii şi părului, ci trebuie extins inclusiv la examenele hematologice şi bochimice pentru a observa în ce măsură anumite organe interne sunt implicate şi pentru a vedea cât de acută sau cronică este boala.
Canine dermatology is currently not fully explored and requests a greater deal of clinical experience. Right diagnosis is affected by side complications like bacterial infections and keratinisation deficiency. Pet owners lack of ability to detail on how affection started to develop is as well a major roadblock in correct diagnosing. After study the biochemical and haematological changes in 17 dogs with dermatopathies, we came to the following conclusion: the atopic dermatitis affects dogs over two years, the endocrines are seen in older animals and the piodemodecia is more frequent in young animals; the atopic dermatitis is characterized by increase of the plasmatic fibrinogen level, small increase of the cholesterol level and an increase of beta globulins; there are no importance haematological changes; piodemodecia is characterized by the increase of the plasmatic fibrinogen level, of the alpha, beta, gamma globulins, leucocytes with neutrophilia; the hypothyroidism is characterized by hipercholesterolemia, of the increase of the plasmatic urea and also of the beta globulins, neutrophilia; the disseminated lupus is characterized by the increase of the: fibrinogen, urea, gamma, alpha, beta globulins; haematological often leucocytes with neutrophilia.
The clinical exam of the dermatitis doesn’t mean to examine only the skin and hair, but it is also important to run haematological and biochemical tests in order to find out how much the internal organs are damaged, and also to see how acute or chronic the disease is.
CERCETĂRI PRIVIND EFECTELE ZINCULUI CA ELEMENT POLUANT
ASUPRA RUMEGĂTOARELOR CRESCUTE ÎN VECINĂTATEA UNUI COMBINAT CHIMIC
RESEARCHES CONCERNING ZINC EFFECT AS A POLLUTANT ELEMENT ON RUMINANTS
IN A CHEMICAL UNIT NEIGHBOURING ARIA
Cercetările au avut în vedere determinarea concentraţiei zincului în ficat, rinichi şi splină, prelevate de la ovine şi taurine crescute şi exploatate în zona de influenţă a unui combinat chimic din zona de Sud a României. Prelevarea probelor s-a efectuat în 4 puncte de control (Işalniţa, Almaj, Breasta şi Mofleni), localizate la distanţe diferite de sursa poluantă.
Concentraţiile de zinc din probe au fost determinate prin spectrofotometrie de absorbţie atomică. Din cercetătile efectuate, pot fi desprinse următoarele:
- Concentraţia medie a zincului în probele de ficat şi rinichi de la taurinele crescute în zona combinatului chimic a depăşit limita admisă, de aproximativ două ori, în două puncte de control (Işalniţa şi Almaj) situate la o distanţă de 2 km, respectiv 6 km de sursa de poluare.
- În probele de rinichi şi ficat provenite de la ovinele crescute în aceste zone şi, de asemenea, în probele de splină provenite de la ovine şi taurine, zincul nu a depăşit limita admisă în niciunul din punctele de control.
The investigations had in view the concentration of zinc in liver, kidney and spleen harvested from sheep and cattle raised in a chemical unit area. The sampling was made in four checkpoints (Isalnita, Almaj, Breasta and Mofleni), located at different distances to the chemical unit. The concentrations in zinc were analyzed by atomic absorption spectrophotometer.
Following the researches we can conclude:
- The zinc concentration average in liver and kidney samples from cattle raised in chemical unit area exceeded the admitted limit by almost two times in two from those four checkpoints (Işalniţa and Almaj), located at 2 km and respectively 6 km distance from the pollutant source.
- In kidney and liver samples from sheep in these areas and also in the spleen samples from sheep and cattle, zinc did not exceeded the admitted limit in any sampling point.
CERCETĂRI PRIVIND CONTAMINAREA CU BACTERIOFAGI
A SORTIMENTULUI DE BRÂNZĂ TRADIŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ BURDUF
ÎN MEMBRANĂ NATURALĂ
RESEARCH CONCERNING BACTERIOPHAGE CONTAMINATION
OF ROMANIAN TRADITIONAL CHEESE „BURDUF”
IN NATURAL MEMBRANE
În cadrul unui proiect de cercetare privind calitatea igienico-sanitară a brânzeturilor tradiţionale româneşti obţinute în regiuni montane din lapte nepasteurizat, a fost abordată investigarea prezenţei bacteriofagilor în brânza de burduf în membrană naturală.
În urma pregătirii probei, au fost obţinute diluţii seriate din care s-au realizat însămânţări pe mediul M17. Metoda de lucru a fost reprezentată de tehnica dublului strat. Au fost utilizate culturi pure de Lactococcus lactis ssp. lactis C2 şi Lactococcus lactis ssp. lactis E72. După intervale diferite de incubaţie, au fost evidenţiaţi bacteriofagii specifici pentru cele două tulpini de bacterii acido-lactice utilizate, în concentraţii aproximative de 13x105 bacteriofagi c2 / gram brânză şi respectiv 17x 106 bacteriofagi E72 / gram brânză. În urma încercărilor de purificare a bacteriofagilor obţinuţi, metoda aplicată nu a evidenţiat tulpini diferite de bacteriofagi aparţinând aceluiaşi tip, fapt corelat cel mai probabil cu vârsta avansată a culturilor pure de Lactococcus lactis ssp. lactis utilizate pentru această procedură.
In order to complete a research project concerning hygiene and sanitary quality of Romanian traditional cheeses that are manufactured in mountain areas, using unpasteurized milk, we proceeded to investigate the presence of bacteriophages in “burduf” cheese wrapped in natural membrane.
After a previous sample preparation, were obtained several serial dilutions which were added as presumptive bacteriophage containing sample onto M17 medium. The preparation of phage enumeration plates followed the double layer technique. Pure cultures of Lactococcus lactis ssp. lactis C2 and Lactococcus lactis ssp. lactis E72 were used for bacteriophage presence highlighting. After different incubation periods, specific bacteriophage for the two lactic acid bacteria strains were highlighted. The phage concentration was different for the two types of phage, reaching 13x105 bacteriophage c2/gram and 17x106 bacterio-phage E72 / gram, respectively. The phage purification attempts failed to find different strains of the same type of phage, which was probably connected to the advanced age of the pure cultures of Lactococcus lactis ssp. lactis used for this specific procedure.
CONTAMINAREA ALIMENTELOR
CU GERMENI APARŢINÂND GENULUI LISTERIA
FOOD CONTAMINATION
WITH LISTERIA GENUS MICROORGANISMS
Germenii aparţinând genului Listeria sunt bacili scurţi Gram pozitivi, nesporulaţi, necapsulaţi, în general mobili la temperaturi joase. Genul Listeria cuprinde 6 specii: L. monocytogenes (specia tip a genului), L. ivanovii, L. seeligeri, L. innocua, L. welshimeri şi L. grayi. Listeria monocytogenes este patogenă pentru om şi animale, iar L. ivanovii, patogenă pentru animale, afectează mai ales ovinele şi bovinele. Rareori L. ivanovii şi L. seeligeri au fost asociate cu infecţii umane (8). Listeriile işi au rezervorul într-o serie de nişe ecologice: animale purtătoare, sol, apă, vegetale, alimente, purtători umani. Sunt rezistente la condiţii extreme ca temperatura joasǎ şi concentraţiile mari de sare, demonstrând marea lor adaptabilitate la condiţiile de mediu.
L. monocytogenes, agentul cauzal al listeriozei la om, este un microorganism care este transmis pe cale digestivă. Infecţiile cu L. monocytogenes determină gastroenterite, meningite, neuro-encefalite, infecţii corioamniotice, avorturi si infecţii neonatale. Listerioza este asociată cu o rată înaltă a mortalităţii, mai ales în cazul persoanelor imunocompromise (6). Prin frecvenţa şi importanţa sa din punct de vedere medical, contaminarea cu L. monocytogenes a produselor alimentare implică pierderi economice importante în industria alimentară.
In perioada 2002-2006, la Centrul de Referinţǎ pentru Zoonoze din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”, au fost trimise 30 de tulpini ca Listeria spp., dintre care, 26 (86.66%) erau izolate din carne şi preparate din carne în curs de procesare şi 4 (13.33%) - din lapte şi produse lactate. După serotipare, au fost identificate: L. Monocitogenes - 8 tulpini (26,6%), L. innocua - 19 tulpini (63,3%) şi L. Welshimeri – 3 tulpini (10%).
Listeria spp. are small Gram positive, nonspore forming, non–capsulated bacilli, generally motile at low temperature. The genus Listeria comprises six species: L. monocytogenes (the type specie of the genus), L. ivanovii, L. seeligeri, L. innocua, L. welshimeri, and L. grayi.
Listeria monocytogenes is a human and animal pathogen, and L. ivanovii is pathogenic for animals, manly sheep and cattle. On rare occasions, L. ivanovii and L. seeligeri were shown to be associated with human in-fections. Listeriae are found in a variety of ecologic niches as animal and human carriers, soil, water, vegetables, processed food. They are resistant to extreme condition, such as low temperature or high salt, demonstrating a great adaptability to their environment.
L. monocytogenes, the food-borne human pathogen, is responsable for listeriosis, causing gastroenterititis, meningitis, neuroencephalitis, chorioamniotitis, abortions, and neonatal infections. Listeriosis is associated with a high mortality rate, particularly in immunocompromized individuals. In addition to its medical importance, L. monocytogenes contamination of food products raises important economic issues in the food industry. During the period 2002-2006, there were sent to Reference Center for Zoonosis from “Cantacuzino” Institute, 30 strains as Listeria spp.: 26 (86.66%) stains were isolated from meat and meat products in processing forms and 4 (26.6%) – from milk and milk products. After serotyping, there were identified: L. monocytogenes - 8 strains (26.6%), L. innocua - 19 strains (63.3%) and L. welshimeri - 3 strains (10%).
PROFESORUL PAUL RIEGLER
- 140 DE ANI DE LA NAŞTERE -
– 140 YEARS FROM HIS BIRTH -
Professor Paul Riegler was born on December 11-th 1867, in the town Roman, Moldavia. He entered the Veterinary Medical School in Bucharest in 1888 and graduated in 1893. His doctoral thesis was entitled: “Bacteriological Researches on Diagnosis of Glanders”.
In 1900 year, after a competition, he became the chief of the Department of General Pathology, Microbiology and Pathological Anatomy of the Veterinary Medical School. For 36 years, he has been carried out a praise-worthy pedagogical activity, concomitantly with his research work.
Paul Riegler was a close collaborator of the brilliant scientists: Prof. Constantin Motaş, Prof. Alexandru Ciucă, Prof. Victor Babeş, Prof. Ion Cantacuzino ş.a.
Paul Riegler was also the initiator and leader of many papers in the department of glanders. As professor, during those 36 years he published in romanian journals as well as in periodicals of great circulation. Professor Rigler’s special merit is the development of the General Pathology, Microbiology and Pathological Anatomyof Animals, the creation of the material and human bases of the protection of domestic animals against infectious diseases.