LINKURI BIOTERAPI.RO:
LEGĂTURI:
STATISTICI:
TERMENI ŞI CONDIŢII


  BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
IEZERUL ȘUREANU

  Deşi este de dimensiuni relativ mici (aproape 100 de m lungime şi 60 lăţime), lacul glaciar cunoscut sub denumirea de Iezerul Şureanu, este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase din România. La pitorescul deosebit al locului, se adaugă şi avantajul accesului mult mai facil, în comparaţie cu alte tăuri glaciare din Carpaţi.
Iezerul Sureanu - localizare

  Iezerul Şureanu se situează la 1840 m altitudine, sub vârful omonim (Vf Şureanu - 2059 m). Lacul glaciar se află la cca 2 km vest de Cabana Poarta Raiului, în vecinătatea Cabanei Şureanu.

Descriere
  Iezerul Şureanu, având adâncimea maximă de 7,3 m, s-a format la baza circului glaciar din partea estică a piscului. În apropierea lacului se află un mic tinov (mlaştină montană) cu o floră interesantă. Faţă de celelalte două tăuri glaciare din Munţii Şureanu (Iezerul şi Iezeraşul Cârpa), acesta s-a format şi a dăinuit la baza circului (Tăurile Cârpa sunt formate în partea superioară a circului Cârpa, deci sunt nivale).
  Arealul glaciar deşi se întinde pe o suprafaţă redusă, prezintă un relief spectaculos. Pe versantul ce se ridică deasupra iezerului, cresc pe alocuri pâlcuri de molizi, cea mai mare parte din suprafaţa adiacentă fiind invadată de jnepeni.
  Lacul glaciar cu o suprafaţă de cca. 0,55 ha, precum şi zona adiacentă (mlaştina şi căldarea glaciară), desemnând împreună un perimetru de 20 de hectare, s-au constituit în Rezervaţia Complexă Iezerul Şureanu.

  • Relieful

  Relieful din jurul arealului protejat se încadrează în specificul grupei Munţilor Sebeşului din Masivul Şureanu, în care chiar şi piscurile înalte prezintă culmi domoale. Totuşi, contrastează versantul estic al culmii pe care se situează Vârfului Şureanu, care este mai accidentat şi stâncos, cu scurgeri de grohotişuri, reprezentând marginea înălţată a circului glaciar.

  • Flora şi fauna

  În jurul Iezerului Şureanu, printre jepi şi molizi, se înălţă, ici colo câte un zâmbru (Pinus cembra), arbore conifer relict din timpul glaciaţiunilor, rar şi ocrotitl. În arealul circului, pe versanţii săi, jneapănul, ienupărul şi afinul, au pus stăpânire.
  Tinovul din vestul iezerului, cuprinde câteva rarităţi floristice, dintre care se remarcă Leucorchis albida, o orhidee alpină rară, cu flori albe, pe cât de gingaşe, pe atât de frumoase (vezi imagine: www.flickr.com).
  În apele lacului se păstrează aproximativ 300 de specii de diatomee endemice, ce dăinuiesc din timpul glaciaţiunii cuaternare şi o microfaună alpină tipică. Dintre vertebrate, adesea se întâlnesc tritonii de munte (Triturus alpestris), amfibieni asemănători salamandrelor. Lacul a fost populat mai mulţi ani la rând cu puieţi de păstrăv aduşi din Râul Frumoasa.

  • Pitorescul arealului Iezerul Şureanu

  Valoarea peisagistică a arealului protejat este deosebită. Apa lacului, deosebit de limpede, aşezată în "vana" glaciară de piatră şi flancată de arbori de conifere, conduce spontan spre o stare de contemplare, de scufundare în sine. Pentru a întregi starea de beatitudine, este recomandat să se urmărească şi suişul cărării, ce duce printre jnepeni spre Vârful Şureanu, De pe această culme se deschid perspective de neegalat, asupra Iezerului, şi mai departe, dincolo de Poarta Raiului sau, rotind capul spre sud, spre Vârful lui Pătru.

Iezerul Şureanu şi mpresiile copilului Lucian Blaga

  În vara anului 1903, la vârsta de 8 ani, Lucian Blaga (vezi Wikipedia) ajunge cu fraţii şi cu tatăl său, în urma unei excursii, la Iezerul Sureanu. Acest loc l-a impresionat mult pe cel ce va urma să fie Marele Poet-filozof. Despre "experienţa" Şureanu, Blaga scrie în romanul autobiografic "Hronicul şi cântecul vârstelor" următoarele:
  "Mai înaintam câţiva paşi şi-n faţa noastră, sub creştetul boltit al Şurianului, într-o adâncitură, se întindea oglinda netedă a iezerului. Acesta era, aşadar, ochiul de mare. "E ca şi cum marea ar avea un ochi în vârf de munte!" - aşa îmi tălmăceam eu cuvântul. În apa iezerului prundul se desluşea ca-n aer. Dar fundul se adâncea treptat, pentru ca la o anumită depărtare să pară că nu mai este fund şi că iezerul are legături cu o mare de undeva! [...] Acu nu sălăşuia în apă nici un balaur, dar ceva asemănător. Undele iezerelui erau prielnice unei seminţii de tritoni, un fel de mici şopârle negre. Nu mai văzusem atari fiinţe. "Dacă le extirpezi ochii, cresc alţii în loc", ne spune Tata. Vasăzică totuşi nişte fiinţe de basm, înzestrate cu daruri miraculoase proprii altor ere ".
Obiective învecinate
Informatii Sureanu