Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

   În Aula Magna a Academiei Române a avut loc luni, 4 aprilie a.c., şedinţa festivă de aniversare a 145 de ani de la înfiinţarea înaltului for al culturii ţării noastre. Deschizând manifestarea oficială, dl acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a făcut mai întâi o trecere în revistă a istoriei acestui lăcaş al spiritualităţii române. Încă de la întemeierea ei, Societatea Literară Română, devenită, chiar în prima ei sesiune din vara anului 1867, Societatea Academică Română, a îndeplinit sarcini menite să asigure naţiunii române înaintarea culturală şi afirmarea ei în concertul culturilor lumii. A fost trecută în revistă într-un amplu raport prestigioasa şi vasta activitate literară şi ştiinţifică în ţară şi peste hotare, precum şi prezenţa remarcabilă a Academiei Române în rândul celorlalte academii din lume.

   În cea de-a doua parte a manifestării, dl acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, a prezentat tomul al XIX-lea din monumentala lucrare Dicţionarul-Tezaur al Limbii Române. Începutul a fost făcut în anul 1906, când Sextil Puşcariu primea misiunea de a elabora dicţionarul. Printr-o muncă titanică (timp de 43 de ani), ajutat de o echipă din Cluj, Puşcariu a reuşit să publice, până în 1948, literele A–C, D(de), F–I, J–L (până la cuvântul lojniţă). Din 1965, lucrarea a fost reluată, după noi principii, sub conducerea academicienilor Iorgu Iordan, Al. Graur şi I. Coteanu, în cele trei institute academice de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi (în perioada 1965–1997 se publică literele M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, V parţial). Aceleaşi noi principii stau la baza redactării ultimelor litere, când coordonarea lucrărilor a fost asigurată de academicienii Marius Sala şi Gh. Mihăilă. Între 2000 şi 2010 s-au publicat literele D, E, U, V, parţial Z. Dicţionarul limbii române, cunoscut şi sub numele de Dicţionarul-tezaur, este o operă de interes naţional. Cu ultimul volum, din cele 37 publicate în 105 ani, această operă înregistrează 175.000 de intrări: 125.000 sunt cuvinte propriu-zise, iar restul de 50.000 sunt variante lexicale. Se află înregistrate toate cuvintele limbii populare, regionalismele şi termenii arhaici din textele vechi, cuvintele din literatura beletristică, precum şi termenii ştiinţifici şi tehnici, cu condiţia să fie utilizaţi în cel puţin două domenii de specialitate diferite.

   În încheierea manifestării, dl acad. Ionel Haiduc a înmânat diploma „Distincţia Culturală“ Secţiei de Lexicologie şi Editurii Academiei Române.