Minoritatea ucraineană

Mărturiile arheologice şi lingvistice arată că o populaţie slavă de răsărit s-a aşezat în nordul României actuale încă din secolul al VI-lea, trăind alături de populaţia autohtonă românească, în timp ce cea mai mare parte a satelor locuite astăzi de ucraineni sunt menţionate în documente istorice din secolele al XIV-lea şi al XV-lea. Aşezarea ucrainenilor în Dobrogea şi Delta Dunării datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea, când o parte din cazacii zaporojeni prigoniţi de ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei s-au refugiat aici, cu acordul turcilor. Pentru a-i deosebi de vecinii lor ruşi lipoveni, localnicii îi numesc haholi. Comunitatea ucraineană din Banat s-a constituit între anii 1908-1918 prin colonizarea unor domenii scoase la vânzare de proprietarii lor germani şi unguri. Coloniştii proveneau îndeosebi din zonele muntoase şi sărace ale Transcarpatiei şi din Bucovina. În prezent cei mai mulţi dintre ucraineni trăiesc în judeţele Maramureş, Suceava, Caraş-Severin, Timiş, Tulcea, Arad, Botoşani, Satu Mare, etc. Comunitatea numără, conform cifrelor oficiale ale recensământului, 61.098 persoane, din care 56.116 au declarat că limba lor maternă este ucraineana. Din punct de vedere numeric, este a treia minoritate naţională din România, după minorităţile maghiară şi a romilor. Este reprezentată în parlament de Uniunea Ucrainenilor din România, care numără peste 100 filiale.

În plan cultural-ştiinţific, ucrainenii desfăşoară o activitate susţinută, mai ales după 1990, datorită sprijinului financiar acordat de Guvernul României.   În fiecare an, în baza unui plan al proiectelor culturale, UUR organizează o serie de festivaluri, unele devenite tradiţionale, simpozioane ştiinţifice, mese rotunde, expoziţii de pictură şi grafică, prezentări de cărţi, întâlniri ale scriitorilor ucraineni cu cititorii. De exemplu, calendarul cultural al organizaţiei pentru anul 2009 cuprinde 41 activităţi. Majoritatea au ca obiectiv marcarea principalelor sărbători religioase; menţinerea unor tradiţii importante ale comunităţilor locale; sărbătorirea poetului naţional Taras Şevcenko în toate filialele organizaţiei, festivaluri de folclor şi colinde ucrainene, concursuri de poezie etc.

În baza Protocolului de colaborare între Ministerul Culturii şi Cultelor din România şi Ministerul Culturii şi Artelor din Ucraina, încheiat pentru perioada 2003 – 2006 şi continuat, se desfăşoară anual o serie de activităţi culturale în cooperare. De asemenea, o serie de activităţi legate de dotarea bibliotecilor şi a muzeelor, ridicarea de statui, turnee ale ansamblurilor, organizarea unor manifestări în colaborare cu prilejul diferitelor sărbători se desfăşoară în baza tratatului bilateral de prietenie şi colaborare.

 

Între cele mai active zone de cooperare transfrontalieră se numără:  Euroregiunea Carpatică, creată în 1993 de către organismele publice locale ale regiunilor de frontieră ale Ucrainei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei si Euroregiunea Prutul de Sus, înfiinţată în 2000 în municipiul Botoşani (România).  Fondatorii Euroregiunii „Prutul de Sus” au fost regiunea Cernăuţi (Ucraina), judeţul Botoşani (România), judeţul Suceava (România), judeţul Bălţi (Republica Moldova), judeţul Edineţ (Republica Moldova).

template joomla