De la "Efectul Coandă" la "Efectul Glenn"

Istoria aviatiei fixeaza data de 15 octombrie 1910 drept momentul aparitiei primului avion Coanda cu reactie. Evenimentul a fost consemnat la Expozitia Aeronautica Internationala de la Paris. Inventia datorita careia zburam, astazi, nestanjenit, in toate directiile, pe toate continentele, apartine unui roman de geniu. Henri Coanda ­ nascut la 7 iunie 1886 si decedat la 25 noiembrie 1972 ­ avea probabil nu numai sange de revolutionar (se tragea din familia lui Tudor Vladimirescu), dar si de aviator, pe linia vizionarilor sai inaintasi, Traian Vuia si Aurel Vlaicu.

In decembrie 1910, avionul sau cu un motor bazat pe sistemul de propulsie "cu elice intubata", efectua primul test, zburand pe campul de la Issy-les-Moulineaux. Primul avion al lui Coanda a zburat dar... s-a autoaprins in timpul testului. Nici inventatorul lui nu avea sa se afle in cel mai fericit moment al vietii: in 1911 el are o cadere psihica dupa ce fiica i se imbolnavise, ulterior decedand. O vreme, si-a intrerupt lucrul, iar problemele financiare au inceput sa-l acapareze. In ianuarie 1912 s-a angajat la Uzinele de Aviatie de la Bristol, unde a fost numit director tehnic. Acolo, a proiectat mai multe tipuri de aparat numite "Bristol-Coanda". In 1914, a plecat in Franta pentru a proiecta avioane militare.

Sa ramanem in acesti ani de dinainte de razboi. In Romania, se infiinteaza Liga pentru Aviatiune, al carei presedinte era principele George Valentin Bibescu, iar presedinte de onoare ­ principele Ferdinand (care nu zbura). Printul Carol, in schimb, care abia devenise major si isi luase brevetul de sofer, va fi activ in cadrul Ligii, luandu-si in acel an si brevet de pilot. In 1912, Liga pentru Aviatiune porneste o campanie de strangere de fonduri pentru achizitionarea de avioane militare (actiune similara celei din Franta, unde actrita Sarah Bernhardt a cumparat un avion cu banii obtinuti din spectacol). Zborurile demonstrative ale aviatorilor romani pe Campul de la Cotroceni, la Brasov, Iasi, Ploiesti si Constanta au ca scop strangerea de fonduri. Din acesti bani, s-a cumparat, in 1912, un avion Coanda, cu suma de 37.033 lei. In 1913, va mai fi cumparat un avion Coanda.

Alaturi de alte avioane, aceste aparate vor fi folosite in Razboiul Balcanic, din 1913, si in primul razboi mondial. Modelul Coanda a fost pilotat de prietenul si cumnatul inventatorului, Andrei Popovici, si de colegul sau de scoala, de la Iasi, Gheorghe Dinescu (alaturi de care, in adolescenta, inventase o combina agricola actionata dupa principiul morilor de vant).

O alta inventie cruciala pentru aviatie a fost descoperirea, in 1930, si brevetarea, in 1934, a "efectului Coanda". Nu intram in detalii tehnice. Descoperirea l-a consacrat, pe roman, in galeria celor mai mari inventatori ai lumii.

Am putea vorbi, insa, mai mult, despre un alt "efect Coanda", cel prin care, in anii 1960, in schimbul brevetelor, documentelor si patrimoniului sau donat statului comunist, Henri Coanda negociaza, intre altele, viata a 57 de romani care sunt scosi din tara, permitandu-li-se sa emigreze legal. Intre acestia, se afla si stranepoata principelui Barbu Stirbey. Astazi, Ileana Costinescu-Kripp s-a intors in tara si ne-a povestit inteaga istorie a exilului sau. Sa mai spunem ca acest neobisnuit "Efect Coanda" a avut urmari nebanuite chiar si dupa moartea inventatorului. Avandu-l ca model, un astronaut american, John Herschel Glenn Jr. a ajutat la evadarea din comunism a doi romani: fiica si sotia cunoscutului matematician american de origine romana Henri Moscovici. Acesta ne-a relatat cum s-a "transformat" pentru familia lui, "Efectul Coanda" in "Efectul Glenn", astronautul conditionand sustinerea acordarii clauzei "natiunii celei mai favorizate" Romaniei de emigrarea familie Moscovici.