(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Note de studiu:
– de când România se numește “România” și de ce
– ce înseamnă “stat” și istoricul noțiunii
– ce înseamnă “suveranitate” și istoricul noțiunii
– ce înseamnă “independență” și istoricul noțiunii
– care este semnificația caracterului “unitar” al statului român
– care este sensul “indivizibilității” la care se referă art. 1 alin. (1)
– care sunt alte forme de guvernământ, în afară de republică
– ce înseamnă “stat de drept” și istoricul noțiunii
– ce este “democrația”
– ce înseamnă “stat social”
– ce înseamnă “demnitate” și prezența noțiunii în acte normative și tratate
…
[…] Potrivit 1 alin. 3 și 4 din Constituție, România este stat de drept, organizat pe principiul separației și echilibrului […]
[…] legale, autoarele excepției de neconstituționalitate invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale poporului român, ale art. 16 referitor la egalitatea în […]
[…] susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 40 referitor la […]
[…] astfel își păstrează conținut real reglementarea constituțională din art. 1 alin. (3) (”România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi […]
[…] puneau toate neajunsurile din societate pe seama lipsei unei prevederi exprese, s-a prevăzut în art. 1 alin. 4 că ”Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – […]
[…] familiei regale. Dar când mă uit în Constituţie constat că România este republică – art. 1 alin.2, iar cei care fac parte din organele care ne conduc sunt alesi – art. 2 alin. 1 şi art. […]
[…] acestor norme constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, şi observând că modificarea legislativă intempestivă „poate fi de […]
[…] neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 […]
[…] prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 11 alin. (1), art. 15 alin. (2), art. 20, art. 23 alin. (12), art. 124 alin. (3), art. […]
[…] acest drept ca o latura a respectarii si ocrotirii personalitatii omului, proclamata de art. 1 ca valoare suprema. Dreptul la viata intima, familiala si privata presupune, printre altele, […]
Din cate stiu eu numele de România a apărut pe la 1848 datorită pașoptiștilor catolici. Asta pentru ca noi am fi urmașii românilor. Total neadevărat. Italia nu se cheama Roma sau România sau un alt derivat dar noi suntem mai deștepți. Propun revenirea la numele de Dacia.
[…] şi moralităţii într-un stat, pretins de drept, aşa cum se defineşte şi România în art. 1 din Constituţie. Această încredere se formează treptat, progresiv, în timp îndelungat, […]
[…] şi de justiţie socială, pentru a corespunde caracterului social al statului, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie. (…) taxa în discuție este stabilită în afara cadrului general al […]
[…] serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la […]
[…] încalcă Legea fundamentală. Într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art. 1 alin. (3) din Constituție, autoritățile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu […]
[…] Ne confruntăm cu o întrebare fundamentală: Legiuitorul poate fi deasupra legii? Poate să-și folosească discreționar puterea temporar câștigată prin alegeri? Poate încălca una dintre valorile supreme, enunțată de art. 1 din Constituție ca fiind garantată și inalienabilă: Dreptatea? […]