Lumina slabă provenită de la Lună sau de la lămpile din stradă este dăunătoare, în timp ce expunerea la lumină puternică în timpul somnului poate creşet riscul de boli cardiovasculare fatale, atrag atenţia specialiştii.
Lumina de veghe creşte riscul de infarct. Chiar şi becul din stradă şi lumina Lunii pot fi dăunătoare
„Obiceiurile nesănătoase, stresul şi anumite substanţe contribuie la un somn scurt şi neodihnitor“. Ce remedii homeopatice sunt indicate în insomnie
Un episod acut de insomnie se poate prelungi dacă, în încercarea de a-l corecta, intervin obiceiurile sănătoase. Care sunt acestea şi cum poate ajuta homeopatia la combaterea tulburărilor de somn.
Somnul este cheia sănătăţii inimii. Studiu
Durata potrivită a somnului protejează sănătatea inimii. Aceasta este concluzia unui nou studiu care a arătat că durata somnului poate influenţa riscul persoanei de a suferi un infarct miocardic, indiferent de alţi factori de risc, inclusiv cei genetici.
Băuturi care vă ajută să dormiţi mai bine
Înainte de culcare vă puteţi bucura de o băutură, dar sunt unele băuturi care pot distruge semnificativ calitatea somnului, atrag atenţia specialiştii care se bazează studii în domeniu.
Ce înseamnă igiena somnului şi cum o păstrăm
Ne culcăm târziu şi ne trezim devreme. Stimulăm excesiv sistemul nervos prin ore nesfârşite petrecute în fata televizorului sau a computerului sau înghiţim pastile care să ne ajute să adormim. Toate aceste obiceiuri stimulează şi menţin tulburările de somn. Iar în lipsa unei odihne de bună calitate, suntem somnolenţi în timpul zilei şi nu mai dăm niciun randament la locul de muncă.
Copiii cu ADHD pot avea şi tulburări de somn. Ce e de făcut
Nu toţi copiii care suferă de ADHD – tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate – au şi probleme cu somnul. Ce se poate face însă atunci când ele apar?
Închide televizorul! Obiceiul de a dormi cu televizorul aprins creşte riscul de obezitate
Nu doar orele nenumărate petrecute în faţa televizorului ne fac obezi, dar şi obiceiul de a dormi cu aparatul aprins, par să indice noile studii.
Ceasul biologic poate fi resetat în trei săptămâni. Studiu
Persoanele care obişnuiesc să fie active până la ore târzii îşi pot reeduca ceasul intern al organismului pentru a reduce impactul depresiei şi stresului provocate de acest stil de viaţă, conform unei cercetări citate de „The Telegraph“.
Cum pot menţine pacienţii cu Parkinson un program normal de somn
Somnul este important pentru menţinerea sănătăţii. Boala Parkinson şi unele medicamente pot produce tulburări de somn. Ce reguli ajută odihna de bună calitate.
Efectele nocive ale luminii albastre pot fi combătute. Studiu
Efectele nocive ale luminii albastre emisă de ecrane sunt „uşor de inversat“ după o perioadă de „detoxificare“. Cel puţin aşa pretinde un studiu olandez.
Trucuri pentru o noapte liniştită
Un somn bun peste noapte este esenţial pentru a face faţă provocărilor de peste zi. Specialiştii Clinicii Cleveland, SUA, au întocmit o listă de recomandări care să ducă la atingerea acestui scop.
„Mai lasă-mă încă cinci minute!“ Mituri despre somn care ne distrug sănătatea
Prejudecăţile pe care le avem referitoare la somn ne înrăutăţesc starea de sănătate şi dispoziţia şi ne scurtează viaţa, atrag atenţia cercetătorii. Ei au întocmit un top al celor mai frecvente mituri de care, se pare, ţinem cu dinţii.
Ceaiul de roiniţă combate insomnia nervoasă
Frunzele de roiniţă – plantă cu un puternic miros de lămâie – conţin substanţe care au efecte relaxante pentru organism. Dar nu numai.
Unele boli cronice pot strica somnul. Ce soluţii există
Diabetul, SIDA, artrita, lupus, maladiile Alzheimer şi Parkinson, precum şi scleroza multiplă se numără printre bolile care provoacă tulburări de somn.
Lipsa somnului afectează imunitatea. Ce alţi factori se mai adaugă
Sistemul imunitar este cel care ne păzeşte de infecţiile care pot pătrunde în organism. Alături de o dietă inadecvată, lipsa somnului slăbeşte organismul în lupta cu boala.
Simt nevoia să îmi exprim admiraţia şi respectul pentru colegii medici din România care au demonstrat un înalt grad de profesionalism în tragedia de la Clubul „Colectiv“ din Bucureşti, în data de 30 octombrie 2015.
Cu o zi înainte de dezastrul din clubul Colectiv, situaţia din sistemul medical românesc nu părea deloc roză. Era aşa cum o ştim de ani de zile. Lipsă de personal, lipsă de medicamente, lipsă de consumabile, lipsă de aparatură modernă, lipsă de bani.
Tragedia de la Colectiv a deschis un uriaş capitol al solidarităţii româneşti, atât în ceea ce priveşte mobilizarea resurselor profesionale, cât şi individuale. Voluntariatul profesioniştilor din profesiile medicale a fost exemplar şi fără stridenţe, iar mobilizarea societăţii civile, prin formele ei asociative, a fost de asemenea promptă şi rapidă.
Nominalizarea unui medic abia ieşit de pe băncile şcolii, cineva care nu a gustat din „salamul cu soia“ al sistemului sanitar autohton, urmată de grabnica sa înlăturare arată dificultatea pe care o au comunitatea medicală şi sistemul politic ca, în al doisprezecelea ceas, să genereze speranţă printr-o propunere care să fie dincolo de suspiciune sau deriziune.
„Puţin mai târziu” pare acest optimist şi superb moment în care toate lucrurile nu-atât-de-plăcuto-oribilo-greţoase-de-care-îmi-este-silă-să-mă-apuc se vor rezolva de la sine. În mod repetat ne comportăm ca şi când in viitor, printr-o minune, vom fi puţin mai odihniţi, vom avea mai mult timp, mai mulţi bani sau orice altă aliniere perfectă de stele de care avem nevoie să facem lucrurile să se întâmple.