Pesticide artificiale și naturale - ghidul frugivorului
„Și eu aș vrea să mănânc mai sănătos și mai curat, să slăbesc și să fiu mai sănătos, să adaug mai multe fructe și legume, să mai scot din junk food, dar când mă gândesc că fructele și legumele nu mai sunt ca pe vremuri… Le stropesc ăștia cu toate otrăvurile… Nici nu mai știi ce să mai mănânci…”.

E o justificare sau explicație pe care o aud des atunci când cineva află despre stilul meu alimentar și încearcă să facă o conversație pe această temă. Probabil și voi, cei care sunteți mai experimentați pe dieta crudivoră, ați auzit-o de nenumărate ori. Pe mine mă deranjează de fiecare dată când o aud și asta din 4 motive.


  1. Cel care face afirmația nu adoptă o dietă standard organică. Nu verifică pe produsele pe care le cumpără, dacă au fost crescute organic sau nu. Nu cumpără zahăr organic, cafea organică, iaurt organic sau carne de vacă organică. Cumpără produse crescute convențional, dar este preocupat doar de pesticidele din fructe și legume, nu și de cele din alte alimente pe care le consumă.
     
  2. Nu înțelege ce sunt pesticidele mai exact și care ar fi gradul lor de periculozitate pentru sănătatea umană.
     
  3. Pentru a-i explica situația, aș avea nevoie de cel puțin 1900 de cuvinte, atât câte are acest articol.
     
  4. Nu adoptă o dietă sănătoasă din cauza unei scuze stupide.  

Așa că e necesar un articol în care să explic tot ceea ce e necesar să știți despre pesticide și cât de mult ar trebui să ne facem probleme în legătură cu ele.

Prima întrebare și cea mai simplă e următoarea: Dacă ai o dietă aproximativ standard, cu produse crescute convențional, ar trebui să-ți faci griji despre cantitatea de pesticide din fructe și legume, odată ce le crești aportul în dieta ta? Răspunsul scurt și simplu e NU.

Sunt multe studii care arată cât de mult ar crește sănătatea oamenilor dacă ar consuma mai multe fructe și legume, iar ele sunt făcute luând în calcul produse crescute convențional, nu organice. Un studiu mamut (ref 1) despre care am vorbit acum doi ani, este făcut pe 100 000 de persoane timp de 20 de ani și calculează indicele DALY (disability-adjusted life year). DALY adună numărul anilor pe care-i pierzi din viață (prin moarte) cu numărul anilor pe care-i petreci în viață, handicapat de boală. Cu alte cuvinte DALY înseamnă numărul de ani de viață pe care i-ai fi putut petrece sănătos. Studiul calculează problemele din dieta americană care duc la creșterea indicelui DALY, și pe primul loc, la mare distanță este problema „prea puține fructe”. Cantitatea mică de fructe din dieta americană, este factorul ce crește cel mai mult indicele DALY (ca informație, în România se consumă mai puține fructe pe cap de locuitor decât în SUA, deci problema e mai mare). Pe locurile următoare, sunt alți factori ce ar putea fi remediați prin adoptarea unui stil de viață crudivor și vegan: „prea puține nuci și semințe”, „prea mult sodiu”, „prea multă carne procesată”, „prea puține legume”, „prea multe grăsimi trans”. Toate aceste subprobleme țin de marea problemă a riscurilor stilului alimentar, care este primul factor ce crește DALY. Astfel, o schimbare a dietei prin creșterea consumului de fructe, legume, nuci și semințe, prin eliminarea cărnii procesate, limitarea sării și a prăjelilor, ar aduce beneficii calității vieții, oricum ar fi crescute aceste produse: convențional sau organic.

Un alt studiu (ref 2) estimează posibile riscuri de cancer, în urma consumului de fructe și legume crescute convențional, folosind metode ale Agenției de Protecție a Mediului din SUA, prin biotestarea pe rozătoare. Studiul estimează ce s-ar întâmpla dacă americanii ar crește consumul de fructe și legume cu doar o porție pe zi (exemplu de o porție de fructe: un măr sau o banană sau o portocală). Studiul concluzionează că e posibil ca din cauza porției de fructe cu pesticide să apară 10 cazuri în plus de cancer pe an, dar în același timp 20 000 de cazuri de cancer pe an ar fi prevenite. Asta înseamnă că riscurile creșterii consumului de fructe și legume crescute convențional sunt minore, iar beneficiile majore.

Sper că datele de mai sus conving pe toată lumea că a te abține de la fructe și legume crescute convențional și a consuma în locul lor altceva (lactate, carne, ouă, patiserie, junk food) e o mare prostie.

Dacă dieta voastră a devenit mai curată și ați crescut considerabil aportul fructelor și legumelor în dietă, se pune o altă întrebare: „Ce pot să fac mai departe, pentru a-mi îmbunătăți dieta? Merită să investesc mulți bani în produse organice, sau organismul meu e capabil să neutralizeze pesticidele, sau există alte soluții?”

Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus, trebuie mai întâi să înțelegem situația pesticidelor din orice plantă. Orice plantă are compuși toxici pentru a se proteja de fungi, insecte și animale prădătoare. Iar ficatul animalelor se ocupă cu detoxificarea acestor toxine. Otrava stă în doză. De la o anumită cantitate de toxină în sus, apar probleme grave, pe care organismul nu mai e în stare să le remedieze. Paracelsus, un alchimist elvețian din secolul al XVI-lea, spunea: „Totul este otravă și nimic nu este neotrăvitor. Doar doza face ca otrava să nu aibă efect”.  

Bruce Ames, este un biochimist american. Este încă activ, energic și zdravăn, deși are 89 de ani. Sunt convins că e preocupat de un trai sănătos. Are o lucrare în care arată că 99.99% din pesticidele din dieta umană sunt naturale, produse de plante (ref 3).  Atunci când plantele sunt atacate de dăunători, ele pot să-și crească cantitatea de pesticide naturale până la un nivel toxic chiar și pentru oameni. Asta înseamnă că teoretic, o cultură neprotejată artificial ar putea ajunge la un nivel de pesticide otrăvitor pentru oameni, iar asta total natural. Ames estimează că fiecare persoană consumă aproximativ 1.5g de pesticide naturale zilnic, o cantitate de 10000 de ori mai mare decât de cea de pesticide artificiale, create de om.

Astfel, prin trecerea la o dietă exclusiv organică, veți reduce probabil cu 0,01% cantitatea de pesticide consumate. Nu pare o afacere prea bună, având în vedere prețul mare al produselor organice.

Probabil și voi vă veți întreba, la fel cum am făcut-o și eu, dacă nu contează faptul că pesticidele respective sunt naturale. Poate pentru că pesticidele sunt naturale, corpul nostru a dezvoltat în evoluție  mecanisme de apărare împotriva lor, pe când împotriva noilor pesticide artificiale e total lipsit de apărare. Din păcate s-a demonstrat că în funcție de doză, pesticidele naturale sunt cancerigene pentru rozătoare. Din cele câteva zeci de mii de pesticide naturale cunoscute, doar 52 au fost testate în doză mare pe animale și 27 dintre ele, deci mai mult de jumătate sunt cancerigene. Aceste 27 de tipuri de pesticide se găsesc în multe alimente obișnuite. Un alt studiu (ref 8), compară gradul de toxicitate dintre pesticidele naturale și cele artificiale. Concluzia lui Ames este că pesticidele naturale sau artificiale pot fi cancerigene pentru om în proporții egale. O altă concluzie este că în dozele mici prezente în alimente, riscurile pesticidelor sintetice sunt nesemnificative.

Așadar, oamenii au consumat milioane de ani plante care conțin pesticide naturale toxice. Iar aceste pesticide sunt posibil cancerigene în doze mai mari. Acum, pe lângă pesticidele naturale, s-a adăugat o cantitate infimă (de zece mii de ori mai mică) de pesticide artificiale. După cum observați, aceste date arată clar că pesticidele artificiale n-ar trebui să provoace îngrijorare.

Rămâne însă problema naturalului. Eu prin conceptul Haplea Fructaliu promovez un stil de viață natural și sunt sensibil la argumentul „natural”, adică ar trebui să folosim produse crescute organic, pentru că sunt naturale. Dar puțină lume știe că organic nu înseamnă că nu s-au folosit produse pentru a sprijini cultura, ci doar că au fost folosite produse naturale.   

Reglementările din SUA acceptă folosirea în culturile bio a unor substanțe chiar sintetice, dacă substanța nu poate fi produsă pe cale naturală și nu există un substitut organic. (ref 5). Sulfatul de cupru este o substanță naturală toxică, permisă în agricultura bio. La nivelul de 300mg/kg este cancerigenă pentru rozătoare. Nu am găsit normele Uniunii Europene, dar am găsit un acord de echivalență (ref 6), care arată că produsele certificate bio sunt acceptate în ambele țări, deci normele sunt probabil similare.

O altă modalitate de a introduce mai multe pesticide într-o plantă este prin modificarea ei. Este deja celebru (ref 7) cazul producătorului care a introdus în comerț un nou tip de țelină mai rezistentă la dăunători. În scurt timp, Centrul de Control al Bolilor a fost inundat cu telefoane de la oameni care au intrat în contact cu țelina și au dezvoltat erupții cutanate. După investigație, s-a descoperit că acel tip de țelină conținea 6.2mg/kg psoralens, un insecticid natural, cancerigen și mutagen. Iar o țelină normală conține doar 0.8mg/kg psoralens. Iată cazuri în care produse bio pot fi periculoase indiferent dacă au fost tratate extern sau nu.

O altă problemă care poate apărea este contaminarea culturilor bio cu pesticide din culturile adiacente crescute convențional. Vântul poate aduce pesticide dintr-o parte în alta. UE introduce noi norme care prevăd măsuri de precauție împotriva contaminării accidentale abia din 2021. Iar pentru aplicarea acestor norme, vor fi responsabile autoritățile naționale. Fapt care mă face să mă întreb cât de siguri putem fi că produse etichetate bio în România au fost strict controlate de autorități.

Dar cât de multe pesticide artificiale găsește cumpărătorul final în produsele din piețe și  magazine? În SUA au un program care colectează date despre pesticidele din produse. Milioane de mostre, în special fructe și legume, sunt testate anual (ref 9). Datele arată că în unele produse nici măcar nu se detectează urme de pesticide, dar procentajul lor a scăzut în timp, ajungând la 15% în 2015. Procentajul de produse care depășesc limita admisă la un anume pesticid este de 0,5%.

Nu doresc să se înțeleagă că prin acest articol promovez agricultura convențională. Am testat nenumărat fructe și legume organice, iar acestea sunt de cele mai multe ori mai gustoase decât cele crescute convențional, asta arătând că sunt mai nutritive. Dar produsele organice nu sunt mai nutritive pentru că sunt organice. Nu există dovezi în acest sens. Cel mai probabil, nutriția mai bună ține de calitatea îngrășământului și a solului.

Concluzii și sfaturi practice:

  1. Creșterea cantității de fructe și legume crude în dieta ta va fi benefică indiferent dacă acestea sunt bio sau crescute convențional;
     
  2. Dacă ai probleme cu alergii și reacții adverse din cauza unor alimente, este posibil ca acestea să apară din cauza unor pesticide artificiale sau naturale din anumite produse. Alegerea produselor organice ar putea rezolva sau nu problema;
     
  3. Pentru un om normal, sănătos, riscul de a se îmbolnăvi din alimentele crescute convențional e minor;
     
  4. Dacă ai resurse financiare bune, poți susține agricultori bio în special locali, mai ales dacă le cunoști metodele;
     

Dar trebuie să înțelegem că agricultura bio nu este un pas semnificativ către natural. Un pas semnificativ va fi atunci când omenirea va renunța la monoculturi (mii de hectare pe care e plantată o singură specie), la creșterea animalelor pentru hrană (mare consumatoare de resurse) și atunci când va dezvolta permaculturi (ref 10), un design inteligent al terenurilor cultivate prin imitarea modelelor găsite în natură.

Pentru cei care se tem de produsele convenționale, dar nu au resurse financiare pentru bio, am făcut mai demult o sinteză a mai multor rapoarte privind cantitatea de pesticide din produse. Este relativ vechi și am noi informații cum că aceste teste verifică doar cantitatea de pesticide și nu gradul lor de toxicitate, deci au lacune.  Dar poate ajuta în a observa modele de creștere ale anumitor produse. E posibil ca anumite plante să aibă nevoie în mod natural de mai puține pesticide artificiale decât altele. (ref 11)

ref 1 - http://www.healthdata.org/sites/default/files/files/policy_report/2013/USHealth/IHME_GBD_USHealth_GBDresults.pdf

ref 2 - https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278691512006394?via%3Dihub

ref 3 - http://www.pnas.org/content/pnas/87/19/7777.full.pdf

ref 4 - https://www.law.cornell.edu/cfr/text/7/205.601

ref 5 - https://www.law.cornell.edu/cfr/text/7/205.600

ref 6 - http://www.usda-eu.org/trade-with-the-eu/trade-agreements/us-eu-organic-arrangement/

ref 7 -  

https://books.google.ro/books?id=eQyMCWRIVf4C&pg=PA39&lpg=PA39#v=onepage&q&f=false

ref 8 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC54832/

ref 9 - https://cfpub.epa.gov/roe/indicator_pdf.cfm?i=56

ref 10 - https://www.youtube.com/watch?v=3riW_yiCN5E

ref 11 - http://hapleafructaliu.info/mai-putine-pesticide-cu-mai-putini-bani/ 


Tier Benefits
Recent Posts