Forumul EUROSFAT 2022 vă propune o actualizare a realităților cotidiene către transformarea digitală. Dimensiunea digitală a Comisiei Europene pentru 2030 este legată de identitatea digitală europeană, totuși potențialul integrării acestor tehnologii rămâne încă neexploatat în România. Cetățenii au nevoie de incorporarea acestor soluții inovative pentru a atinge o interacțiune sustenabilă cu sistemul public și a soluționa problemele sistemice ale administrației publice. Totodată, modelarea serviciilor de e-guvernare în serviciul comunităților depinde indispensabil de cooperarea guvernelor cu mediul privat, atât prin atingerea obiectivelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și pentru inovarea diverselor domenii esențiale vieții cetățenești.
Vă invităm să explorăm soluții pentru transformarea României într-un membru puternic al societăților și economiilor digitalizate prin deschiderea de noi oportunități, pentru accesarea serviciilor digitale publice și private într-un mod sigur, alături de liderii în domeniul digitalizării.

2022 este anul în care România sărbătorește un pas important, iar acesta este - 15 ani ca membru al echipei Uniunii Europene! După zece ani în care am fost martorii progresului României, este timpul să glorificăm încă o evoluție semnificativă. Și cum poate fi sărbătorită aceasta, dacă nu prin organizarea unei dezbateri pe tema „Conferința privind viitorul Europei – concluzii”. Prin această dezbatere, Forumul #EUROSFAT2022 dorește să vă ofere o privire de ansamblu asupra măsurilor adoptate de către cele trei instituții majore ale Uniunii Europene. Acum este momentul și aici este locul în care voi, cetățenii Uniunii Europene, vă puteți gândi la un viitor pentru UE!

Uniunea Europeană a reușit să transforme cea mai mare provocare cu care ne-am confruntat în Europa în ultimii ani, pandemia COVID-19, într-o oportunitate istorică pentru europeni: Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cel mai mare instrument financiar creat vreodată de UE, MRR a venit în ajutorul României cu 29 miliarde de euro, dar acordați cu o singură condiție: să creeze un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România a trebuit astfel să vină cu un plan de țară, cu un angajament care să conțină obligatoriu atât reforme, cât și investiții, care să conțină măsuri în șase domenii cheie, să prezinte un calendar strict de ținte și jaloane și să aibă un mecanism de audit și control bine pus la punct. România a reușit să obțină aprobarea PNRR, iar cu aceasta vine și sarcina dificilă de a respecta calendarul de ținte și jaloane care îi va asigura tranșele de finanțare. După o jumătate de an de la începerea procesului de implementare, unde ne aflăm? Suntem în grafic, suntem în întârziere? La un an și jumătate de la lansarea instrumentului simbol al solidarității europene, Comisia Europeană prezintă un prim raport de implementare, și vom asculta în exclusivitate primele impresii legate de stadiul în care se află țările europene cu implementarea PNRR-urilor lor. În paralel, Parlamentul European vine cu propria analiză a modului în care arată punerea în practică a Mecanismului la nivel european. Ulterior, vom intra în detaliile PNRR-ului României pentru a analiza unde înregistrăm progres, stagnare și întârzieri și ce recomandări ar fi necesare pentru a evita întârzieri ulterioare. Va reuși să transforme PNRR într-o poveste de succes și va putea trece cel mai important examen de maturitate de până acum?

Într-o lume modernă a digitalizării și automatizării, inovația și flexibilitatea sunt binevenite oricând. Printre schimbările oferite de către platformele online, se enumeră și cel al conceptului tradițional al locului de muncă. Deoarece mediul online avansează și evoluează în fiecare zi, Comisia Europeană a lansat la data de 9 decembrie 2021, un pachet de propuneri pentru acest spațiu de muncă digitalizat: îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale. Astfel, Forumul EUROSFAT 2022 organizează o dezbatere amplă ce are la bază aceast pachet, prin intermediul căreia se dorește evidențierea și analizarea pieței muncii din România la momentul actual din două perspective: din punct de vedere al economiei platformelor online și din punct de vedere al modului în care legislația noastră poate fi armonizată cu nouă directivă.

Lumea politicii este dinamică, tematica centrală de pe ordinea de zi se schimbă constant. Totuși, după căderea blocului comunist și intrarea într-un nou secol, caracterizat de evoluția tehnologică și asigurarea unui grad ridicat de conectare virtuală între oameni, oamenii au fost optimiști, au crezut că, cel puțin în Europa, în Vest, în Occident, un război la scală largă va fi imposibil, că „istoria s-a terminat”. Vedem, însă, dărâmată această viziune. Invazia Rusiei asupra teritoriului Ucrainei ne-a amintit că teoria internațională liberală funcționează doar dacă fiecare stat cooperează. În contextul în care focurile de armă răsună atât de aproape de graniță, securitatea regională și cea colectivă s-au întors pe ordinea de zi. În cadrul ediției din anul acesta a EUROSFAT, participanții vor avea ocazia de a afla ce pregătesc specialiștii în domeniu pentru garantarea securității și siguranței cetățenilor, putând totodată să își expună propriile idei ce ar putea conduce la o îmbunătățire.

Evoluția digitalizării sistemelor de justiție la nivelul UE este reflectată în mod regulat prin intermediul instrumentelor de monitorizare, cum ar fi Tabloul de bord privind justiția în UE, Raportul privind statul de drept și Semestrul European. Cu toate acestea, sistemul de justiție din România trebuie actualizat pentru a se asigura că oricine poate folosi pe deplin noile instrumentele digitale din domeniul justiției. Prin îmbunătățirea accesului la justiție, digitalizarea va contribui la consolidarea statului de drept în UE. Tehnologiile digitale pot duce la îmbunătățirea accesului la justiție, în special prin reducerea duratei procedurilor judiciare. În cadrul acestui panel internațional vom discuta despre bunele practici din cele mai avansate țări europene în ceea ce privește inovația juridică și digitalizarea justiției. Conversația se va concentra asupra pașilor întreprinși pentru implementarea soluțiilor în Estonia, Germania și UK, a cooperării cu alte autorități, a integrării cu diferite baze de date publice și a obstacolelor întâlnite.

Sistemul de justiție din România trebuie actualizat pentru a se asigura că oricine poate folosi pe deplin noile instrumentele digitale din domeniul justiției. Prin îmbunătățirea accesului la justiție, digitalizarea va contribui la consolidarea statului de drept în UE. România dezvoltă deja, folosind fonduri europene, sistemul ECRIS (Electronic Case Management System), iar PNRR va completa eforturile în acest sens. Există totuși și alte reforme la nivel macro care trebuie luate în considerare, cum ar fi digitalizarea întregului sistem administrativ pentru a crea o infrastructură digitală viabilă de guvernare. În acest panel, pornind de la analiza modelelor de succes din Uniunea Europeană, vom discuta despre pașii pe care România trebuie să-i facă pentru implementarea cu succes a noului sistem ECRIS 5, dar și despre eforturile sale de a implementa procese de digitalizare și integrare la nivelul sistemului de justiție.

Dezbaterea „Rolul social al sportului în România” își propune să abordeze un subiect cu un potențial imens de dezvoltare în România: sportul. Contribuția sportului la creșterea coeziunii și a incluziunii sociale, rolul sportului în promovarea sănătății, toleranței, înțelegerii și respectului reciproc, consolidarea sportului ca bază a dezvoltării durabile a României, susținerea educației prin sport, prioritățile europene, dar și încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul sportului, sunt doar câteva aspecte care vor fi acoperite în timpul sesiunii noastre, împreună cu experți, decidenți naționali și europeni, dar și reprezentanți ai societății civile. România mai are mult de muncă la capitolul sport, mai ales în ceea ce privește dimensiunea lui socială. Investițiile și implicarea în acest domeniu ar putea reprezenta o șansă foarte bună pentru dezvoltarea societății românești. Această șansă a fost ignorată timp de 15 ani de când suntem membri ai UE. Aducerea împreună, la aceeași masă, în cadrul Forumului EUROSFAT, a unor stakeholderi relevanți, ar putea însemna un nou început pe această cale.

Dezbaterea ‘Politicile europene de sănătate post COVID-19’ propune aducerea în discuție, pe lângă potențialele lecții învățate în timpul pandemiei, și direcțiile prioritare ale Uniunii Europene în ceea privește sănătatea publică. După mai bine de doi ani de pandemie, este clar că niciun sistem de sănătate din Uniunea Europeană nu poate face față de unul singur, demonstrându-ne cât de important este să acționăm într-un efort comun european. Vă invităm să aflați mai multe despre implicarea Uniunii Europene în sănătatea publică, despre cum putem construi reziliență în sănătate și cum putem asigura o comunicare interinstituțională eficientă.

Forumul EUROSFAT 2022 de anul acesta aduce o nouă viziune asupra angajamentului față de schimbările climatice, sub forma pachetului ambițios de 12 măsuri intitulat „Pregătiți pentru 55”. Comisia Europeană dorește să aducă la cunoștință cetățenilor Uniunii Europene implementarea reducerilor de emisii din industrie, clădiri, transport și utilizarea terenurilor. Prin această nouă implementare, România trebuie să clădească o mobilitate sustenabilă, prin prisma instrumentelor financiare. Astfel, evenimentul va da startul discuției privind conținutul pachetului ”Pregătiți pentru 55”, în cadrul căreia vom afla de la experții din Bruxelles, cum se va modela mobilitatea din România după această nouă decizie. Mai mult de atât, din partea reprezentanților la nivel național vom putea descoperi și analiza, problemele și schimbările pe care le vor întâmpina politicile noastre.

În ultimii trei ani, societatea a fost nevoită să se adapteze unor evenimente neașteptate, chiar tragice, care au afectat societatea din toate punctele de vedere precum pandemia de COVID-19 sau criza umanitară izbucnită în 24 februarie. Pandemia și măsurile restrictive adoptate au reprezentat momentul declanșării unor mari probleme de anxietate și depresie în rândul oamenilor. Astfel, sănătatea mintală a devenit un subiect tot mai discutat în aceste conjuncturi. Criza umanitară a războiului a produs noi temeri și frici, iar problema sănătății mintale și emoționale este tot mai accentuată. Tânăra generație se află în fața unui viitor incert, marcat de schimbări la care tinerii sunt nevoiți să răspundă cu flexibilitate. Panelul „Sănătatea mintală după pandemie” urmărește să dezbată metodele concrete și politicile publice necesare prin care societatea își poate ajuta tinerii să treacă mai ușor prin aceste modificări la nivel social. Vor fi abordate subiecte precum importanța sănătății mintale în contextul actual, definirea parametrilor săi și impactul evenimentelor din prezent în viața psiho-emoțională și socială a europenilor.
Panelul se va desfășura în limba română.

Noi, românii, privim foarte des Germania ca pe un exemplu de stat reușit, puternic și stabil. Fie că privim din punctul de vedere al economiei, fie că e vorba de cel social, foarte des invidiem gradul de dezvoltare reprezentat de acest stat. 2022 este anul în care sărbătorim 30 de ani de relații bilaterale cu Germania, relație care s-a tot strâns pe parcurs, aderarea României la NATO și la UE în 2004 și, respectiv, 2007, nefăcând altceva decât să o împuternicească. Este clar că investiția acestei țări în România a ajutat la evoluția societății noastre, spre exemplu, prin crearea a 300.000 de locuri de muncă. Pentru un viitor solid, este necesară cunoașterea trecutului, dar și mai importantă cunoașterea prezentului, căci numai astfel putem să prevedem și să stabilim obiective clare și practice. În cadrul ediției de anul acesta a EUROSFAT, prin interacțiunea directă cu diplomații germani și decidenți români, aveți oportunitatea de a satisface ambele curiozități, care este stadiul actual și cum va arăta pe viitor, putând, la rândul vostru, să deveniți un factor important în acest demers prin idei inovatoare și pragmatice.